DESESTI
HRAMUL Biserica monument |
|
Parohia Ortodoxă Română “Cuvioasa Parascheva” Deseşti. Paroh: Pr. ARDELEAN IOAN Data nașterii: 25.12.1972 Distincții: Iconom Stavrofor Date de contact: Parohia Ortodoxa Romana „Cuvioasa Parascheva” Deseşti, Loc. Deseşti, nr. 43A, Jud. Maramureş, Tel. : 0730004715, e-mail: ioan.ardelean1@gmail.com A. Istoricul comunităţii parohiale. Parohia Ortodoxă Română “Cuvioasa Parascheva” Deseşti, parte integrantă a Protopopiatului Ortodox Român Sighet, cuprinde comunitatea ortodoxă a satului Deseşti. Parte a Maramureşului istoric, satul Deseşti este amintit, pentru prima dată la 20 martie 1360 în contextul emiterii unei diplome regale. Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, a conferit românului Dragoş şase moşii de pe valea Marei, printre care şi satul Deseşti (Deszehaza). Localitatea Deseşti este situată pe valea râului Mara, între localităţile Mara şi Hărniceşti, la 26 Km de municipiul Sighetu Marmaţiei. Numele localităţii în decursul timpului a fost : « Desăşti, u. Desze, vila olachalis Deszehaza, Dezefalwa, Dese, Deze, Desestj, Desze » B. Istoricul bisericii parohiale. Zidirea bisericii parohiale, naşte din perspectiva datării controverse între diverşi cercetători. Construirea este datată, după anul 1717, când are loc ultimul val al tătarilor în Maramureş şi când este incendiată vechea biserică a satului. Biserica de lemn din Deseşti, înglobează caracteristicile specifice tipului maramureşean de secol XVIII, cu acoperiş în pante repezi şi două poale, amplasarea turlei deasupra pronaosului, volumetrie armonios proporţionată. Este construită din cununi de bârne de stejar dispuse orizontal unele peste altele pe o fundaţie de piatră. Sunt prezente cele trei spatii caracteristice lăcaşului de cult: altar, naos si pronaos, dispuse de la est la vest pe o axa longitudinală. Absida altarului este decroşată de formă pentagonală. Naosul are forma rectangulară, fiind acoperit de o boltă semicilindrică supra înălţată sprijinită de un sistem de console. Pictura parietală a Bisericii din Deseşti, este un exemplu reprezentativ, de pictură postbizantină din a doua jumătate a secolului XVIII, redată într-o maniera naivă, rusticizată. Pe pereţi interiori ai Bisericii, în universul creativ, se întâlnesc doi din cei mai renumiţi pictori din Maramureş, Alexandru Ponehalschi şi Radu Munteanu, care l-au avut colaborator si pe zugravul Gheorghe din Deseşti. În absida altarului din Deseşti, se află inscripţia ce consemnează numele pictorilor ce au realizat în 1780 ansamblul mural: „ Acest sfânt altar l-au zugrăvit in zilele lui … Bacinschi Andrei, vicareş fiind Gheorghe Dioseghi, protopop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Dragus Todor; pentru zugravitu au plătit boierii satului. Zugrav Radu Munteanu şi Gheorghie”. Pronaosul de asemenea, păstrează pe o grindă din partea de sud a tavanului, inscripţia în limba română şi caractere chirilice: „1780, au plătit aceasta tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan(am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Între anii 1996 - 1998, biserica a trecut prin ample lucrări de restaurare ce au vizat atât arhitectura cât şi pictura parietală şi cele patru icoane împărăteşti pictate de Alexandru Ponehalschi. Valoarea artistică şi însemnătatea bisericii de lemn din Deseşti, a fost confirmată în 1999, când a fost înscrisă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În şirul preoţilor slujitori ai acestei reprezentative bisericii a Maramureşului, amintim pe preoţii: Daniel Pop de Desze 9 aprilie 1709, în 1754 popa Ştefan din Giuleşti şi Andreiu din Giuleşti, Ioan Drăguş (1738-1757), Dunca Moise, consemnat în inscripţia din absida altarului la anul 1780, Pop Toader ipodiacon în 1774 şi « popa » Niculiţă, Petru Verges (1798-1838), Ioan Bud (interimar 1838-1845), Ioan Darabanth (1845-1853), Ioan Crişan (1865-1905), Andrei Şerbac ( 1905- 1934 ), Dragoş Eugen ( 1934- 1968 )), Sigartău Ioan 1969- 2013 ). Începând cu anul 2013, oficiul de paroh a fost încredinţat preotului Ardelean Ioan, transferat din parohia Hoteni. C. Cimitirele. În jurul bisericii este cimitirul parohial. În acest loc s-a ridicat, în anul 1924 o troiţă în memoria eroilor din primul război mondial. Mai târziu, s-a pus pe această troiţă o tăbliţă comemorativă cu numele eroilor din cele două războaie mondiale. D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut. Nu se cunosc. E. Profilul actual al parohiei. Parohia Ortodoxă Deseşti, cuprinde în prezent 250 de familii cu un număr fluctuant negativ, de 783 de persoane. Migraţia ocupaţională, disparitatea între numărul naşterilor anuale şi cel al deceselor, de obicei dublu, duce la un regres al comunităţii parohiale. Dinamizarea vieţii parohiale şi dezvoltarea de proiecte catehetice, sociale, culturale şi chiar de economie socială, au menirea de a regăsi împlinirea şi responsabilităţile vieţii prin naşterea de copii, identificarea resurselor de sprijin necesare pentru familiile vulnerabile şi expuse riscului de excluziune socială. Contactele stabilite pentru sustenabilitatea proiectelor promovate , au de asemenea şi rolul de a prezenta pitorescul şi potenţialul de dezvoltare al zonei pentru oprirea depopulării satului prin migraţia ocupaţională. Deseşti-ul de-a lungul timpului, pare a fi fost un mediu prielnic dezvoltării unor atitudini culturale şi sociale. Într-un astfel de climat se fixează din anul 1979, în fiecare toamnă festivalul Serile de poezie Nichita Stănescu, în amintirea poposirilor dese ale poetului şi a altor mari condeieri ai literaturii române contemporane în Deseşti. Un proiect mult mai tânăr, cu 11 ediţii până în prezent, translocat din parohia Hoteni de 4 ediţii, este Tabăra Internaţională de Artă si Solidaritate Creştină. Promovând o relaţie de mentorat artistic şi de suport consiliativ şi terapeutic, între copiii instituţionalizaţi, cu vocaţie artistică şi artişti plastici consacraţi din ţară şi străinătate, această iniţiativă îşi atinge limitele de dezvoltare ale unei tabere, transformându-se într-o şcoală voluntară de creaţie plastică şi terapii prin artă. Un alt proiect translocat în parohia Deseşti este şi Casa de tip Familial pentru copii şi tineri, proveniţi din sistemul instituţionalizat de protecţie. Prin aceasta un număr de 11 copii instituţionalizaţi au regăsit mediul familial favorabil creşterii şi educaţiei creştine, urmând în familia preotului timpul copilăriei, pentru unii de la vârsta de un an şi până la momentul independenţei lor personale şi întemeierii propriei lor familii. Un proiect de suflet al parohiei, aflat acum în curs de edificare este Aşezământul Social Cultural Sfânta Cuvioasă Paraschiva, ocrotitoare şi a Bisericii parohiale. În cadrul Aşezământului vor fi dezvoltate: serviciul de tip rezidenţial pentru copii si tineri instituţionalizaţi, serviciul de cateheză pentru copiii şi tinerii din parohie, serviciul de creaţie artistică şi suport consiliativ şi terapeutic prin intermediul artelor, cercul iconarilor Zugravul Gheorghe din Deseşti (ucenic al lui Radu Munteanu la pictarea bisericii din Deseşti), servicii conexe de formare, certificare şi integrare în structuri de economie sociala, precum şi alte activităţi sociale si culturale neamintite aici. Dar de departe, cea mai mare provocare ce stă in fata comunităţii parohiale din Deseşti, este pe lângă construirea continuă a bisericii lăuntrice şi a sinelui în duh, construirea unei Bisericii parohiale noi de zid. Valorizarea bisericii actuale prin includerea în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, impune responsabilităţi patrimoniale de conservare şi promovare, ce se întind dincolo de comunitatea din Deseşti înspre lume, prin numărul însemnat de turişti din fiecare an care au aşteptări mai mari de la an la an. Beneficiind de sprijin iniţial, prin implementarea proiectului cu finanţare europeana – Circuitul turistic al bisericilor de lemn din Transilvania de Nord, pentru punerea în valoare a Bisericii Monument, comunitatea parohială are in faţă multe provocări pentru a exploata potenţialul de dezvoltare al comunităţii spre edificarea duhovnicească a acesteia. Potrivit recensamântului din 2011 parohia are un număr de 783 credincioși ortodocși. |