Parohia Ortodoxă Română„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Bârsana.
Paroh: Pr. OPRIȘAN MARCEL
Data nașterii: 07.10.1978
Distincții: Iconom Stavrofor
Date de contact: Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Bârsana, hramul bisericii monument UNESCO este „Sfântul Nicolae”, loc. Bârsana, nr. 89, jud. Maramureş, tel. 0262331006.
A. Istoricul comunităţii parohiale
Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Bârsana face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.
Localitatea Bârsana este aşezată pe valea râului Iza, între localităţile Strâmtura şi Năneşti la 20 km de municipiul Sighetu Marmaţiei.
Atestată documentar prima dată la anul 1326 a fost proprietatea cneazului Stan Bârsan şi a fiilor săi Radu, Vancu şi Nicolae, de la care se trage probabil toponimul Bârsana.
Numele localităţii consemnat în documente în decursul timpului a fost: Barczanfalva, Barzanfalva, Barzanfalua, Baarzan, Borschanfalwa, Barsana, Barczanfalu.
În partea de sus a localităţii, înspre Strâmtura, a existat o mânăstire veche înainte de 1330 fostă sediu a Episcopiei de Maramureş, în care a rezidat în 1739 episcopul Gavril.
B. Istoricul bisericii parohiale.
Parohia Ortodoxă Română Bârsana are două biserici, una de zid din piatră şi una de lemn, monument UNESCO.
Biserica parohială de piatră a fost zidită între anii 1874-1881. În timpul preotului Mihail Cheochenejdi (Kokenezesdy).
Planul bisericii este de tip sală, cu dimensiunile de: 32m L, 14m l şi 36m Î. Absida altarului este poligonală decroşată, în interior şi exterior, acoperită cu semicalotă. Absida altarului era prevăzută cu deschideri în arc frânt pe fiecare dintre cele cinci laturi. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat navei a cărei şarpantă este în formă de coif.
Iconostasul a fost pictat de pictorul german Schmidt (?) în anul 1893 iar biserica de Andrei Răileanu între anii 1972-1973, în tehnica frescă.
Biserica de lemn cu hramul “Sfântul Nicolae” a fost construită în anul 1720 şi în anul 1806 a fost mutată de pe locul fostei mânăstiri în locaţia actuală. Biserica are un altar poligonal decroşat, naos acoperit cu boltă semicirculară, pronaos tăvănit şi pridvor supraetajat. Acoperişul are dublă poală. În partea vestică a edificiului este situate turnul-clopotniţă cu foişor extins, este structurat de bază în cinci trepte, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif. O dată cu strămutarea, biserica a fost repictată în anul 1806, autorii fiind doi zugravi maramureşeni, fapt ce reiese dintr-o inscripţie păstrată parţial pe peretele sudic : "În anu D(o)mnului 1806 am zugrăvit… această biserică Eu Hodor Toader zugrav din Vi(şeu) de Mijloc si eu Plohod (Ion) din Drago(mireşti)… ".
Şirul preoţilor cunoscuţi care au slujit în Bârsana este : Alexiu Ofrim (1623), Grigore Hodor (1746), George Ştefanca (1756), Ladislau Ofrim (1751), Grigorie Petrişor (1751), Ionaş Balţian-Bârsan (1778), Nechita Bârsan (1760-1776), Dumitru (1786), Ulici Dumitru (1787), Cozma Petrovay (1818-1838), George Pop (1838-1856), Demetriu Bud (1856-1866), Michail Kokenycsdy (1866-1887), Iuliu (1887-1889), Ioan Doboşi, Andreiu Covacs (1889-1918), Mihai Hotea (1919-1954), Iosif Ţint (1954), Dăncuş Grigore (1955-1980), Urda Gheorghe (1981- 2018) Oprișan Marcel ( 2018- prezent).
Dintre epitropii şi cântăreţii bisericeşti amintim: Bologa Vasile (tată de consul, epitrop între anii 1930-1940) ; Bârsan Pătru a lui Grigore, a participant la marea adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, acest epitrop a corespondat între anii 1906-1912 cu stareţul mânăstirii Vatopedu din Muntele Athos ; Ioan Covaci, avocat de seamă, deţinut politic şi coleg cu Petru Groza ; Ofrim Toader, epitrop ; Nicolae Fabian, învăţător confesional (fiica lui a fost prima femeie decorată de Academia Franceză) ; Ilie Cleja, învăţător, văr cu George Coşbuc.
C. Cimitirele.
Parohia Ortodoxă Română Bârsana deţine patru cimitire în suprafaţă totală de 3900 mp.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut.
În Bârsana a existat şcoală confesională de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1948. Între anii 1940-1960 a funcţionat primul cor din Bârsana înfiinţat de învăţătorul Vasile Ardelean remarcat de Francisc Rubic.
E. Profilul actual al parohiei.
Parohia Ortodoxă Bârsana are potrivit recensământului din 2011 un număr de 2672 credincioşi. |
