PAROHIA CICÂRLAU
Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare,

HRAMUL - “Sfintii Apostoli Petru si Pavel”	Pr. Sasaran Danut -Paroh-

 

• Biserica de zid „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” – 1911,
  Cicarlau, str. Valea Mare,
• 1325 credinciosi

• Istoric
  

  Situată în partea de Vest a județului Maramureș, localitatea Cicîrlău, marchează o distanță de 15 km față de Municipiul Baia Mare către tinutul Sătmarului și este cuprinsă ca într-o dulce îmbrățișare de diversitatea formelor de relief ce par a-i contura un profil care străbate istoria care, deși nu-i menționează începuturile, se vede constrânsă să-i remarce prezența și statornicia..

  Feudalismul timpuriu surprinde existența Cicârlăului împreună  cu  cetatea  Seini, cu mențiunea că împreună erau parte integrantă a cetății şi  domeniului  Medieşului,  aflat sub stăpânirea familiei  de  români,  Morot. Zona vestică a Munților Gutâi, pe de-o parte și Râul Someș, pe de altă parte au conturat o așezare pe care, o regăsim în slovă scrisă abia în anul 1407 într-o plângere  adresată regelui  Ungariei, unde îi este  semnalat un act tâlhăresc și incendierea satului  cu denumirea O  Sikarlo(Cicârlăul  Vechi). Referința istorică vorbește de o așezare pe care localnicii o indentificat-o de-a lungul timpului sub numele de Satul  Pustiu  de  pe  Valea  Cicârlăului, azi  Valea  Mare. Denumirea provine, în primul rând de la o vale care  traversează localitatea  de  la  Nord la  Sud și, în al doilea rând, de la principalul afluent al  acestei văi,  din  cursul  superior,  şi  anume  Vâlceaua  Cicherii, din dealul Cicherii, denumiri care par a fi rădăcina, din punct de vedere etimologic, a ceea ce se identifică azi a fi din punct de vedere administrativ-teritotial Comuna Cicârlău.

  Datorită devastării aproape iremediabile prin jaf și incendiere, dar și din considerente practice, începutul sec.al XV-lea regășește oamenii  comunității din Cicârlău relocați într-o zonă mai joasă pe care au conturat-o ca vatră  de  sat, pe  versantul  sudic  al  dealului  Căliman, cu  centrul  în  zona  fostei  biserici  şi  a  cimitirului  din  Căliman. Biserica a reprezentat centrul vieții și dezvoltării comunității atât spiritual, cât și educational sau social, nu fără traversarea unor perioade de încercări majore care au existat de-a lungul istoriei. Astfel, conform însemnărilor în anii 1717-1718, tătarii au dat foc vechii biserici de lemn care, mistuită în integraliate, a rămas în memoria comunității ca reper spiritual și stindard al credinței și dăinuirii lor pe aceste meleaguri.

  Sfânta Cuvioasă.Parascheva, sub al cărei patronaj a fost pusă, a mijlocit înaintea Cerului și i-a călăuzit pe închinătorii lui Hristos ca, între anii 1750 – 1770, să zidească, spre slava lui Dumnezeu, o biserică din piatră, cu turnul din lemn, care, în anul  1871, a fost împodobită si cu un nou iconostas. Casa parohială, facută din lemn, menționată și ea în această perioadă, a întregit ansamblul eclesial al comunității care, în memoria colectivă, a păstrat numele: popa Gavrilă, Rad și Nichita, ca slujitori ai Altarului lui Hristos și ai comunității din Cicârlău, cu toate că doar din anul 1790  datează  primele  matricole  ale  bisericii.

  Acţiunile  conjugate  ale  tuturor  românilor  din  zonă au  dus,  în anul 1848, la  înlăturarea  notarului  maghiar  şi  la  instalarea  unei  conduceri  româneşti  la  Cicârlău, ceea ce dovedește   existenţa pe aceste meleaguri a unui  puternic  centru  revoluţionar constituit din oameni patrioți, cu rădăcini și fibră autentic românești, fapt certificat istoric și de mențiunea conform căreia foarte mulți localnici au fost înrolați în armata Crăișorului Munților, Avram Iancu. Deconspirați de morarul ungur din sat, fruntașii acestei acțiuni și alți 50 de conducători locali au fost condamnați la moarte prin spânzurare. 1848 este anul în care a fost  adus  Stindardul  Naţional  Român  la  Biserica din Cicârlău, iar anii 1858, 1866 și 1870, îl menționează ca parte a inventarului Parohiei Ortodoxe Cicârlău. În același inventor regăsim,:3 clopote, 2 steaguri din care unul austriac şi unul naţional românesc, în anul 1870; o matricolă din 1790; 3 sigilii ale bisericilor din Cicârlău, Bârgău şi Merişor, Casa Cantorală şi Școală al cărui director, în anul 1839, este menționat a fi preotul Dumitru Cherecheș. Cicârlăul păstrează vie aminirea acestor jertfe și jertfitori care îi definesc unitatea și dăinuirea așa cum vie rămâne, în memorial lor, jertfa celor 43, respectiv 17 consăteni căzuți pe frontul de luptă al celor două Războaie Mondiale, ale căror nume s-au consacrat istoriei ca nume de eroi ai întregii țări.

  Biserica cu hramul Sf. Ap. Petru și Pavel a fost construită cu jertfelnicia credincioșilor din sat între anii 1909-1911, de către întreprinzători italieni coordonați de anteprenorul Tito Giovani Vecile, în timpul păstoririi pr.Nicolae Breban și dăinuie până azi nu fară încercări majore, la rându-i. În timpul Primului Război Mondial, biserica a fost devastată de către armata maghiară, cele 5 clopote (2 mari de 1.6 t si 1.2t și alte 3 mai mici)au  fost  încărcate  pe  trei  căruţe  şi  duse  la  gară. Despre clopotul mare se spune că se află astăzi într-o biserică din Budapesta. În anul1919 se trage cu tunurile și asupra bisericii, turnul fiind deteriorate, iar Stindardul  Naţional  Român furat. Trupele române de rezervă recuceresc satul, iar drapelul tricolor este recuperat la timp. Turnul bisericii a fost refăcut în totalitate în anul 1936, când biserica a fost pictată de pictorul băimărean Zieber și s-a executat și iconostasul de către meșterul Keresztesi din Tășnad. Tot atunci s-au cumpărat clopote şi biserica a fost înzestrată cu toate odoarele sfinte indispensabile slujirii liturgice alături de implicare activă în slujire a membrilor comunității care în anul 1971 au aniversat 50 de ani de existență a Corului Bisericii din Cicîrlău, care deși la înființare (în anul 1921) era doar grup bărbătesc, s-a extis în responasabilitatea apostolatului în toți membrii comunității devenind un cor bisericesc mixt.

  După ce între anii1981-1985 s-au refăcut tencuielile exterioare în sufrafață de 1.450 mp, și s-a renovat interiorul, biserica fiind resfințită de către P.S.Iustinan Chira, în anii din urmă a fost inițiată lucrarea de renovare generală a bisericii prin schimbarea acoperișului de tablă, executarea unei noi tâmplării la geamuri și uși, introducerea încălzirii prin pardoseală, automatizării clopotelor. A fost zidită, de curând o anexă, s-a repictat integral biserica de către pictorul Andonaș Neculai, s-a rezidit Masa Sfântului Altar urmând a se executa și alte lucrări care vor da bisericii un aspect de înnoire integrală în vederea resfințirii ei!
  

• adresa email: cosmin_sal@yahoo.com
• nascut la 25.06.1981 - Baia Mare
  adresa: Str. Bucovinei, Nr.6/17, Baia Mare
  Parohia: Cicarlau Vii
  Nr. credinciosi: 50-70 familii
  tel 0746997945, 0721098210
  

Biserica de zid în constructie “Sfintii Imparati Constantin si Elena” - 2009

Istoric
Parohia Cicarlau-Vii dateaza din anul 2003, luna mai, ziua 1, si a fost infiintata de catre parintele Bob Sebastian-Marius. Infiintarea ei a fost o necesitate pentru credinciosii din acea zona, deoarece satul are o intindere mare, iar zona respectiva se dezvolta pe an cetrece, formand astfel o zona rezidentiala.
In anul 2007 luna iulie ziua 1, a fost numit ca si preot paroh, parintele Salajan Cosmin-Ioan pe seama acestei parohii, venind in prealabil din Baia Mare unde a fost preot caritativ la spitalul de boli contagioase.
In momentul de fata in parohia Cicarlau-Vii exista un paraclis cu hramul “Sfanta Treime”, unde se slujeste, dar si o biserica in constructie.
Istoricul biserici cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elema” care se afla momentan in constructie incepe in anul 2008, cand impreuna cu consiliul parochial condus de prim epitropul Pop Liviu, se achizitioneaza un teren, care o fost donat de catre domnul Zoicas Viorel. In toamna aceluiasi an locul este sfintit de catre Inalt Arhiepiscopul Iustinian si un numar mare de preoti, in frunte cu parintele protopop Coroian Fabian. Lucrarile incep in vara anului 2009, cand se decoperteaza terenul si se balizeza conturul biserici, care este in forma de cruce. In data de 15:10:2009 an obtinut autorizatia de constructie, dupa care au inceput lucrarile propriuzise, incepand de la fundatie, placa de beton, zidurile, bolta si in present(27 noiembrie 2012)acoperisul biserici, iar mai apoi vor fi executate lucrari la turnuri, tencuiele, si celelalte care se vor face.
Parohia se bucura de un nurar de 190 de credinciosi vrednici de o astfel de lucrare,si care frecventeaza sfanta biserica (chiar daca spatiul in momentul da fata nu pre permite).