_
_

  • P.S. Iustin Sigheteanul şi Arhim. Timotei Bel – propuşi pentru scaunul vacant de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului

Adunarea Eparhială extinsă a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului de desemnare a candidaţilor pentru Scaunul Vacant de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului s-a desfăşurat vineri, 9 decembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, la sediul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului din Cluj-Napoca.

Adunarea a început în capela Seminarului Teologic, unde a fost oficiat un Te-Deum în prezenţa Sinodului Mitropolitan, - Î.P.S. Mitropolit Andrei, P.S. Petroniu al Sălajului, P.S. Iustin Sigheteanul.

Au asistat la Te-Deum membrii Adunării Eparhiale lărgite a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

După oficierea Te-Deum-ului, Adunarea Eparhială şi membrii de drept s-au deplasat în aula Episcop Nicolae Ivan, unde a avut loc şedinţa consultativă.

Sinodul Mitropolitan a desemnat cu o zi înainte, prin vot secret, candidaţii pentru Scaunul Episcopal al Maramureşului şi Sătmarului, în persoana Preasfinţiei Sale Dr. Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, şi a Arhim. Dr. Timotei Bel, stareţul Mănăstirii Scărişoara Nouă, Protopopiatul Carei, şi exarhul mănăstirilor din Episcopie, a anunţat Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a făcut, apoi, o prezentare a celor doi candidaţi.

Cât priveşte activitatea P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, Î.P.S. Mitropolit Andrei a subliniat meritele ca stareţ al Rohiei, dar mai ales cele de Arhiereu, care se disting, din capul locului, prin câteva realizări remarcabile, înfăptuite sub directa sa îndrumare: ctitorirea noii biserici a Mănăstirii Rohia şi a celorlalte clădiri mai noi din complexul monahal, ctitorirea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, reprezentativă pentru nordul ţării, realizarea, în premieră naţională, a Reuniunilor Tinerilor Ortodocşi, de două ori la Baia Mare, ca, apoi, lăudabila iniţiativă să fie reluată la nivelul Mitropoliei din Cluj-Napoca şi de Patriarhia Română, cărora li se adaugă o activitate ierarhicească asiduă, zilnică, într-un ritm susţinut, alert şi continuu, care cuprinde toate parohiile din Eparhie, a sintetizat Î.P.S. Mitropolit Andrei. Iar ca o completare, a adăugat Înaltul Ierarh că desemnarea P.S. Dr. Iustin Sigheteanul a fost, de mulţi ani, şi dorinţa vrednicului de pomenire Justinian Arhiepiscopul, căruia i-a fost îndrumător spiritual în duhul Rohiei şi, de departe, considerat cel mai potrivit urmaş la scaunul episcopal. Asta şi deoarece conduce nemijlocit, cu rezultate excepţionale, Eparhia de peste 5 ani.

Cât priveşte pe Arhim. Dr. Timotei Bel, acesta este un monah care merită să facă parte din lista de propuneri pentru funcţia de Episcop, cu o activitate administrativ-gospodărească deosebită.

Au vorbit, apoi, despre cei doi candidaţi, P.S. Petroniu, Episcopul Sălajului, care a vorbit în cuvinte frumoase despre activitatea P.S. Iustin Sigheteanul, arhiereu deosebit de activ, bun organizator şi bun chivernisitor, cu realizări edilitare deosebite.

P.S. Iustin Sigheteanul şi-a prezentat, apoi, activitatea personală, cunoscută până în cele mai mici amănunte de către membrii Adunării Eparhiale lărgite, recunoscut de preoţi şi mireni, de mulţi ani, nu ca al doilea episcop, ci celălalt episcop.

Şi P.C. Arhimandrit Timotei şi-a reliefat activitatea în prezenţa membrilor Adunării Eparhiale lărgite, de la intrarea ca frate de mănăstire, până la cea de stareţ şi exarh mănăstiresc.

Au mai vorbit în cuvinte alese despre cei doi candidaţi pr. dr. Vasile Augustin, vicar administrativ, Ioan Grădişteanu, pr. Vasile Hotico, Liviu Tămaş, pr. Ilie Popa, Călin Tuns şi pr. dr. Cristian Boloş.

Membrii de drept ai Adunării Eparhiale au decis menţinerea celor două candidaturi pentru Scaunul vacant de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului: Preasfinţitul Părinte Dr. Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar, şi Arhim. Dr. Timotei Bel.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se va întruni pentru a alegere Episcopul Maramureşului şi Sătmarului vineri, 16 decembrie 2016, în Bucureşti. Foto.

COMUNICAT DE PRES Ă

9 decembrie 2016

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului  s-a întrunit în şedinţă specială, joi, 8 decembrie 2016 la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preşedinţia Înaltpreasfințitului Părinte ANDREI, Mitropolitul Clujului, Maramureșului şi Sălajului şi Locţiitor de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului, pentru a-i desemna pe cei doi candidaţi pentru scaunul vacant de Episcop al Maramureşului. Foto.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de episcop, candidaţii au fost aleşi din lista candidaţilor eligibili transmisă de Cancelaria Sfântului Sinod, la care a fost adăugat, potrivit prevederilor aceluiaşi Statut, numele unui arhimandrit.

Potrivit biroului de presă al Mitropoliei Clujului, după aceste consultări, membrii sinodului Mitropolitan i-au ales prin vot secret pe Preasfinţitul Părinte IUSTIN SIGHETEANUL, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit TIMOTEI BEL, Stareţul Mănăstirii Scărişoara Nouă şi exarhul Mănăstirilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, candidaţi la scaunul vacant de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului.

Numele celor doi candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan au fost prezentate membrilor Adunării eparhiale extinse a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care s-a întrunit în şedinţă de consultare cu membrii Sinodului mitropolitan, vineri, 9 decembrie 2016, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca.

Adunarea eparhială şi membrii de drept au decis menţinerea celor doi candidaţi şi înaintarea lor Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, vineri, 16 decembrie 2016, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege pe viitorul Episcop al Maramureşului şi Sătmarului.

Adunarea Eparhială extinsă a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului  este formată din 30 de persoane, două treimi laici şi o treime clerici (preoţi).

P.S. IUSTIN SIGHETEANUL

Curriculum Vitae

POZE

_____________________________________

ARHIMANDRIT TIMOTEI BEL

Curriculum Vitae

  • Î.P.S. Andrei a oficiat Parastasul la 40 de zile după Î.P.S. Justinian

Joi, 8 decembrie 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi Locţiitor de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, la Mănăstirea Rohia, împreună cu Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, parastasul la 40 de zile de la plecarea la Domnului a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului.

Alături de soborul de Arhierei au mai slujit preoţii din Permanenţa Episcopală şi protoiereii Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, preot Iustin Tira, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, nepot de-al dânsului, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, Ioachim Tomoiagă, secretarul Mănăstirii Rohia, pr. Mihai Tira, nepot, preoţi invitaţi din eparhii din ţară, diaconi.

Sfânta Liturghie Arhierească la 40 de zile

Timp de 40 de zile clericii şi credincioşii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului s-au aflat în doliu după Înaltul Păstor Justinian Arhiepiscopul, trecut la Domnul. În zi de duminică, ziua de Rusalii a anului 1921, când se sărbătorea intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, în acea zi a intrat în viaţa pământească Î.P.S. Justinian şi a plecat din viaţa pământească în cea cerească tot în zi de duminică, 30 octombrie 2016, când preoţii din Eparhie pe care-i păstorea se aflau la Sfântul Altar, iar clopotele băteau pentru cel mai important moment al Sfintei Liturghii. A fost un ierarh iubit şi respectat de toţi credincioşii ortodocşi din Episcopie, care l-au plâns sincer. Acum, la 40 de zile de la trecerea sa la Domnul, în biserica cea nouă a Mănăstirii „Sfânta Ana” de la Rohia, pe care a condus-o ca stareţ 39 de ani şi, apoi, ca Episcop Vicar, 17 ani, iar după aceea, peste un sfert de secol a fost Întâiul ei Stătător, s-a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în sobor de ierarhi şi preoţi. A fost pomenit, după rânduială, la ectenia pentru morţi, iar mulţimea credincioşilor care au umplut biserica cea nouă şi Paraclisul de iarnă, o parte din ei urmărind Sfânta Liturghie de afară, era îndurerată de această despărţire. În cuvântul de învăţătură, Î.P.S. Mitropolit Andrei, Locţiitor de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului, a adus un omagiu deosebit Arhiereului şi Duhovnicului Justinian, Omului, Păstorului, Întâistătătorului, Mărturisitorului Justinian, de care, a spus, că le este dor tuturor.

„Este greu să rezumi în câteva cuvinte importanţa pe care a avut-o misiunea Dânsului, pentru această parte minunată a ţării noastre, a spus Î.P.S. Mitropolit Andrei… Î.P.S. Justinian este bun cunoscător al lucrurilor dumnezeieşti. Duhovnicul mare, de data aceasta Arhiepiscopul Justinian, este omul care are o înţelegere deosebită a lucrurilor dumnezeieşti, dar are şi faţă de lucrurile omeneşti o dreaptă judecată şi, fără nici un pericol, ştie să-i călăuzească şi pe alţii pe calea lui Dumnezeu, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei. Un duhovnic mare este asemănător unui prooroc. Face o dublă misiune: pe de o parte, datorită vieţii lui sfinte, este în stare să dialogheze cu Dumnezeu, să ducă în faţa lui Dumnezeu frământarea, necazul, suferinţa oricărui suflet. Şi, invers, Dumnezeu îi descoperă ce este folositor la fiecare dintre ucenicii Săi. Aceştia sunt marii duhovnici şi acesta a fost Arhiepiscopul Justinian. Şi cred că la toţi ne este foarte dor de el, a mai spus Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, în cuvântul de învăţătură.

Parastasul la 40 de zile

După încheierea Sfintei Liturghii, soborul de arhierei şi de preoţi a oficiat, pe solee, Slujba Parastasului la 40 de zile de când s-a mutat la ceruri Părintele Justinian, Arhiepiscopul nostru, după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe.

A ţinut aprinsă flacăra credinţei

Vorbind despre Î.P.S. Justinian, Î.P.S. Lucian a spus, între altele, credincioşilor prezenţi:

„A ţinut aici, în nordul ţării, împreună cu Preasfinţitul Iustin, fiul său duhovnicesc, candela şi flacăra credinţei drept măritoare mereu aprinsă. A fost, cu adevărat, un îndreptător al credinţei. Nu s-a abătut nici la stânga, nici la dreapta, şi s-a jertfit pentru Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Viaţa sa şi-a pus-o pentru Biserica lui Hristos. Şi, într-adevăr, a fost şi un chip al blândeţilor, după modelul Sfântului Ierarh Nicolae, pentru că întotdeauna l-am văzut pe Înaltpreasfinţitul Justinian un om blând şi bun la suflet, dar niciodată nu a făcut rabat de la rânduiala Bisericii Dreptmăritoare, nu a făcut nici un compromis în ceea ce priveşte Biserica şi rânduiala Bisericii noastre. De aceea, rămâne pentru toată viaţa Arhiepiscopul Justinian un model pentru noi, arhiereii mai tineri. Suntem convinşi că Justinian Arhiepiscopul a călcat pe urmele Sfinţilor Părinţi, iar Sfinţii Părinţi au călcat, aşa cum ştim, pe urmele lui Hristos”, a conchis P.S. Lucian.

Lumina transmisă de Î.P.S. Justinian ca stareţ luminează şi azi

P.S. Iustin Sigheteanul a relatat, pe scurt, altceva decât a spus la Baia Mare, la Slujba Prohodului despre Î.P.S Justinian:

„30 de ani a condus această sfântă mănăstire şi în 30 de ani a făcut şi a transmis atât de multă lumină, care luminează până astăzi şi care va lumina în continuare acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu, ţinutul de obârşie al Înaltpreasfinţitului, şi mănăstirea mult iubită de Dânsul şi de noi, ucenicii Înaltpreasfinţiei Sale.”

Înmormântarea Î.P.S. Justinian parcă a fost încoronare

„L-am adus pentru ultima dată şi i-am depus osemintele în mormântul rânduit înainte cu 10 ani, la insistenţele Î.P. Sale, la poarta mănăstirii, în incinta mănăstirii, în mijlocul codrului şi în mijlocul norodului, în 3 noiembrie. Şi atunci am lăcrimat. Am lăcrimat de bucurie că l-au cinstit 17 sfinţi părinţi din Sfântul Sinod la Slujba imperială din Baia Mare, parcă n-a fost înmormântare, parcă a fost încoronare. Şi aşa rânduieşte Dumnezeu pentru cei iubiţi ai Săi. Şi apoi o delegaţie de trei ierarhi am venit aici la Rohia, unde era plin dealul de oameni, şi am făcut ultimul parastas, aşa cum este rânduiala Sfintei noastre biserici, şi am spus: Acum dânsul şi-a încheiat călătoria lumească, dar nu pleacă dintre noi, că rămâne aici unde şi-a dorit, în mijlocul poporului pe care l-a iubit, pe care l-a slujit, pentru care s-a rugat şi pe care l-a luminat să caute în primul rând mântuirea şi să păzească dreapta şi sfânta noastră credinţă strămoşească ortodoxă. Am spus: acum dânsul a ajuns acasă, aici la Rohia mult iubită de noi, pentru că Rohia este casa noastră, a celor care avem metania aici.În 1959 au fost alungaţi 20 de ucenici şi a rămas singur, iar acum pleacă dânsul şi rămân ucenicii cu o mănăstire înfloritoare Şi m-am gândit atunci că dânsul pleacă şi noi rămânem. În 1959, prin decretul 410, când au fost daţi afară călugării din mănăstire, au fost alungaţi şi ucenicii Înaltpreasfinţitului şi atunci dânsul a rămas în noapte singur şi ucenicii au plecat. Şi acum eu m-am gândit: acum rămânem noi şi pleacă dânsul. Am rămas noi în curtea mănăstirii. Şi dânsul s-a luat dintre noi cu sufletul, dar am rămas cu rugăciunile, şi cu vegherea, şi cu lumina pe care a lăsat-o în urmă. Faptul că a rămas singur atunci şi au plecat cei 20 de ucenici, iar acum a plecat dânsul şi am rămas noi, înseamnă că cei 30 de ani de stăreţie, strategia pe care a avut-o de a transforma Rohia într-un centru spiritual-cultural puternic, de unde să se transmită lumină în lume, protecţia pe care a dat-o intelectualilor, studenţilor teologi şi nu numai, şi altor studenţi, şi iubirea nemărginită pe care a avut-o faţă de poporul lui Dumnezeu au rodit. Deci, dacă atunci se părea că se va pustii mănăstirea, şi totuşi, rezistenţa Înaltpreasfinţitului şi dârzenia, şi hotărârea, şi determinarea de a rămâne a făcut să nu se pustiască mănăstirea, acum, când dânsul a plecat, mănăstirea este înfloritoare. Acestea sunt roadele jertfelniciei, a lucrării, a păstoririi, a luminii, a cuvântului, a Liturghiilor. Roadele pilduitoare a unei icoane slujitoare de ierarh al lui Hristos.” Foto.

  • La Rohia, primul hram fără Arhipăstorul Justinian

Marţi, decembrie 2016, sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în noua biserică a Mănăstirii Rohia cu ocazia hramului Paraclisului de iarnă. Din soborul slujitor au făcut parte pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, fostul protopop al Lăpuşului, pr. Ioan Ciceu, pr. lect. univ. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii, obştea de slujitori la Altarul Mănăstirii, preoţi de mir şi slujitori la altare mănăstireşti din Eparhie.

Deşi a fost o zi cu ger tăios, de iarnă autentică şi frumoasă, încât Mănăstirea Rohia părea un tărâm îngeresc de atâta alb, mulţime de credincioşi a venit să se închine şi să se roage împreună cu soborul la această sfântă sărbătoare. În rândul credincioşilor s-au aflat maici stareţe şi monahii de la mănăstirile din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, fraţi şi surori de la aceste mănăstiri, credincioşi din satul Rohia, în frunte cu preotul lor paroh Ioan Pop, care s-au îngrijit ca fiecare credincios să primească la plecare câte un colac copt pe vatră, de care se dau la colindători. Între credincioşi s-au aflat arhitectul Dorel Cordoş, dr. ing. Gelu Zaharia, din echipa de proiectare a bisericii, primarul Mitru Leşe, binefăcători din Eparhie, între care Valentin Hereş.

Acest hram a fost primul fără Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, de la sfinţirea Paraclisului de iarnă, în 6 decembrie 1997, împreună cu P.S. Ioan al Oradiei şi P.S. Iustin Sigheteanul, de atunci şi până în prezent vrednicul de pomenire Justinian Arhiepiscopul nelipsind de la niciuna din sărbătorile hramului din 6 decembrie. P.S. Justinian a trecut la cele veşnice în 30 octombrie 2016, iar hramurile de acum înainte le va patrona din locul de veci de la poarta mănăstirii, unde joi va fi oficiat parastasul la 40 de zile de la trecerea sa la cele veşnice.

Hramul Paraclisului de iarnă – „Sfântul Ierarh Nicolae” – a fost ales nu întâmplător, deoarece, după Maica Domnului, patroana spirituală, întru a cărei cinstire s-a ridicat această mănăstire, sub oblăduirea Sfântului Ierarh Nicolae s-au aflat ctitorul şi întemeietorul sfântului locaş de închinare şi aşezământ monahal, preotul Nicolae Gherman, care a avut revelaţia visului de a ridica Mănăstirea Rohia, numele Sfântului Nicolae l-a purtat Ierarhul care a sfinţit prima biserică a mănăstirii, în urmă cu 90 de ani, Episcopul vrednic de pomenire Nicolae Ivan al Clujului, precum şi, de-a lungul timpului, o parte din vieţuitorii acestui aşezământ monahal l-a avut şi îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ierarh Nicolae. Aşadar, evlavia la Sfântul Ierarh Nicolae este mare la Rohia. La momentul pricesnei pentru cei trecuţi la Domnul a fost pomenit Justinian Arhiepiscopul Părintele nostru, Episcopul Nicolae Ivan, ctitorii şi foştii vieţuitori ai mănăstirii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul de muzică psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon prof. drd. Adrian Dobreanu.

Cu ocazia hramului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a rostit un cuprinzător cuvânt de învăţătură despre Sfântul Nicolae, viaţa, minunile şi lupta pentru păstrarea dreptei credinţe în primul Sinod Ecumenic din anul 325 de la Niceea. După încheierea Sfintei Liturghii, a fost oficiat Parastasul după vrednicul de pomenire Justinian Arhiepiscopul, Părintele nostru, cel care a fost stareţul acestui sfânt locaş timp de 39 de ani, cel care a făcut ca numele Rohiei să fie cunoscut în toată ţara şi chiar în străinătate, dar mai mult decât atât, Rohia să fie căutată de credincioşi pentru rugăciunile şi sfinţenia acestui loc de tămăduire. Atmosfera apropierii sărbătorii Naşterii Domnului se simte şi pe colindele care au însoţit credincioşii până la ieşirea pe poarta mănăstirii, interpretate de Grupul „Theologos”.

La plecare, P.S. Iustin Sigheteanul a primit din partea obştii mănăstirii o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae, care a fost dusă la Muzeul Episcopiei. Foto.

  • Hram la unul din cele 5 aşezăminte monahale din Borşa

Duminică, 4 decembrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Schitul cu hramurile “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi “Sfântul Apostol Andrei” din oraşul Borşa, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia celui de-al doilea hram. Soborul a fost alcătuit din 24 preoţi şi diaconi, din el făcând parte stareţul mănăstirii în sărbătoare, protos. Antonie Ciobanu, alături de stareţi de mănăstiri, preoţi duhovnici de mănăstire, preoţi de mir din oraşul Borşa şi parohiile învecinate.

Vremea de iarnă autentică, cu ninsori continui de trei zile, ce creează o atmosferă serafică, desprinsă parcă din minunile de pe acest pământ, nu i-a împiedicat pe credincioşii din Borşa şi din satele de pe Văile Izei şi Vişeului să urce pe jos dealul Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfântul Apostol Andrei” şi să se roage cu putere şi credinţă în suflet pentru ajutor de la Dumnezeu. Şi au venit de au umplut biserica Mănăstirii şi pridvorul său generos. Credincioşii din Borşa sunt mari rugători şi iubitori de biserică, nelipsiţi de la slujbele duminicale şi din sărbători. La momentul pricesnei, a fost pomenit Arhiepiscopul Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc în această săptămână 40 de zile. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul de muzică bizantină “Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon prof. drd. Adrian Dobreanu. La priceasnă au cântat Larisa Şteţco, fiica ctitorului schitului, şi Silvia Horj din Borşa.

Cuvântul de învăţătură, rostit de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, s-a referit la pericopa evanghelică a acestei duminici, a XXVII-a după Rusalii, a tămăduirii femeii gârbove. Un cuvânt presărat cu multe învăţături duhovniceşti de care creştinii este bine să ţină cont, pentru că au fost spuse ca să le netezească drumul spre mântuire.

„Dumnezeu când face binele, El Însuşi hotărăşte când şi cui să îl facă, a spus Preasfinţitul părinte. Şi-l face fără margini. Fără să fie rugat, fără să se insiste, ca de altădată, când femeia cananeancă L-a rugat de mai multe ori pe Mântuitorul să-i vindece fiica. De data aceasta, Mântuitorul o scoate din anonimat pe această femeie bătrână şi gârbovă şi o aduce din această stare de umilinţă, în faţă, pentru că Mântuitorul n-a văzut numai trupul ei bolnav şi neputincios. A văzut sufletul ei curat şi credincios. I-a văzut marea smerenie şi multa răbdare. I-a redat demnitatea. A reaşezat-o în societate, fără să fie rugat să facă acest lucru. Mântuitorul arată că femeia nu este cu nimic mai prejos decât bărbatul, pentru că El S-a născut din femeie, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Creştinismul a ridicat femeia pe treapta unde ea nu a fost niciodată. Creştinismul a ridicat femeia egală cu bărbatul şi mai mult chiar, pentru că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cântată şi cinstită în Biserica noastră Ortodoxă. Şi după Maica Domnului toate femeile, toate mamele au fost cinstite,” a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul.

După Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată Slujba Parastasului după veşnicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, care a rectitorit din temelii mult încercata Episcopie a Maramureşului, ridicând-o, într-un sfert de secol, în rândul marilor eparhii din ţară. În final, cei patru vieţuitori ai Mănăstirii au oferit P.S. Iustin Sigheteanul o icoană a Maicii Domnului ce va fi pusă în Muzeul Episcopiei. Schitul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfântul Apostol Andrei” din Borşa a fost zidit începând din 1996 de către Gheorghe Şteţco zis Ghiţă Gagea, cu soţia Adriana, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru darurile pe care i le-a dat în viaţă. Schitul a fost ridicat pe un teren moştenire de la părinţi. În urmă cu 10 ani a fost construită şi biserica. Acum schitul aparţine canonic şi juridic de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, dar acest lucru nu l-a îndepărtat pe ctitor de locaşul monahal, ci stă alături de cei 4 călugări din obşte şi îi ajută cu ce poate. Biserica schitului se pregăteşte pentru pictură. Alături de acest schit, în oraşul Borşa mai există încă 4 aşezăminte monahale, vieţuite de călugări şi călugăriţe. Se poate spune că este localitatea din ţară cu cele mai multe aşezăminte monahale. Foto.

  • Te-Deum de Ziua Naţională a României

Joi, 1 Decembrie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sighteanul a participat la manifestările de Ziua Naţională a României desfăşurate la Monumentul Ostaşului Român din Baia Mare, unde a avut loc ceremonialul militar.

P.S. Iustin Sigheteanul împreună cu preoţii însoţitori: pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural, pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizare, pr. Fabian Coroian, protopop de Baia Mare, şi preotul militar Alexandru Nuszer, au oficiat un Te-Deum de mulţumire lui Dumnezeu pentru întregirea ţării în 1918 şi de unire a poporului român într-o singură ţară, prin marele act istoric din 1918. După Te-Deum, Preasfinţitul Părinte a binecuvântat coroanele şi jerbele de flori, care urmau a fi depuse la obeliscul Cimitirului Comemorativ din apropiere şi la Monumentul Ostaşului Român. Generalul Haralambie Cacina a primit Ordinului „Sfântul Iosif Mărturisitorul”

Un moment de recunoştinţă faţă de Armată şi eroii ei a fost marcat în continuare prin oferirea, de către Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, generalului Haralambie Cacina, preşedintele Filialei din Baia Mare a Asociaţiei Veteranilor de Război, a Ordinului „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, pentru înalta preţuire faţă de faptele sale şi ale Armatei Române şi pentru îndelungata viaţă binecuvântată de Dumnezeu, de aproape 100 de ani.

A urmat desfăşurarea ceremonialului militar, în cadrul căruia au vorbit, despre semnificaţia şi importanţa Marii Uniri de la 1918, prefectul Mihai Sebastian Lupuţ, secretarul judeţului, Ioan Dragoş şi viceprimarul Băii Mari, Marinel Rob. Au fost depuse coroane şi jerbe de flori din partea instituţiilor şi O.N.G.-urilor prezente. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de onoare. Foto.

  • Hram la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” din Berinţa

Miercuri, 30 noiembrie 2016, de la ora 10,00, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” din Berinţa, Protopopiatul Lăpuş, cu ocazia hramului. În jurul Arhiereului s-a orânduit un sobor de 29 de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul de muzică bizantină „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diacon drd. Adrian Dobreanu. La momentul pricesnei pentru morţi, a fost pomenit Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, trecut la cele veşnice în 30 octombrie 2016. Deşi a fost o vreme foarte rece, cu temperaturi sub zero grade, biserica mănăstirii a fost arhiplină, unii dintre credincioşi urmărind Sfânta Liturghie de afară.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin a vorbit credincioşilor despre Sfântul Apostol Andrei, care a propovăduit Evanghelia în ţinutul Sciţia Minor, care este Dobrogea de azi. Datorită faptului că a fost încreştinătorul locuitorilor de pe teritoriul ţării noastre şi, deci al românilor, poporul român născându-se popor creştin, Sfântul Apostol Andrei, primul dintre Apostoli chemat la propovăduire, a fost declarat ocrotitorul României, iar sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei din 30 noiembrie a fost hotărâtă în Parlament să fie sărbătoare naţională bisericească şi, în consecinţă, zi liberă.

După Sfânta Liturghie, a fost oficiat parastasul pentru Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian şi pentru Bogdan Rusu, fiul ctitorului mănăstirii, trecut în lumea celor drepţi la vârsta de 14 ani, în memoria căruia a fost ridicată mănăstirea. După Parastasul de pomenire, P.S. Iustin Sigheteanul a făcut o rugăciune, în prezenţa familiei, la locul de veci al lui Bogdan. Biserica Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Berinţa a fost ridicată începând cu anul 1996, piatra de temelie fiind pusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian în 15 noiembrie. Biserica este copie după bolniţa Mănăstirii Cozia şi a ieşit o bijuterie arhitecturală. Acum se află în faza de pictură şi va fi pregătită, la anul, pentru târnosire. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la pensionarea col. Mircea Vasile Fechete

Marţi, 29 noiembrie 2016, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la ceremonialul militar de trecere în rezervă a col. Mircea Vasile Fechete, comandantul Batalionului 612 Artilerie Antitanc Maramureş. La festivitate a fost însoţit de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, şi pr. Virgil Jicărean, consilier cultural pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească. Ceremonialul militar a avut loc pe platoul intern de adunare al Batalionului, în prezenţa cadrelor militare şi a invitaţilor. Pentru meritele deosebite, care s-au adunat în întreaga sa carieră militară de 32 de ani, colonelul Mircea Vasile Fechete a fost distins, de-a lungul anilor, cu mai multe distincţii şi decoraţii militare şi din alte domenii, între care şi cel religios. Astfel, pentru implicarea şi sprijinirea construirii bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din incinta unităţii militare, P.S. Iustin Sigheteanul i-a înmânat col. Mircea Vasile Fechete, cu ocazia târnosirii, cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Voievodală Maramureşeană”, iar cu ocazia trecerii în rezervă, P.S. Iustin Sigheteanul i-a înmânat Gramata Episcopală dată cu această ocazie şi Monografia-album a Protopopiatului Baia Mare.

În cuvântul rostit, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la importanţa Unirii de la 1 Decembrie 1918 pentru România, sărbătoarea naţională a poporului român, ce va fi sărbătorită peste două zile, dar şi la importanţa pe care Armata şi Biserica le-au avut şi le au pentru societatea românească, singurele instituţii care nu s-au transformat de-a lungul timpului şi oferă factori de stabilitate socială cetăţenilor români.

„Armata Română şi Biserica Ortodoxă naţională au fost instituţiile care au asigurat în toată istoria unitatea naţională şi împlinirea visului de veacuri al românilor, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Au avut o existenţă neîntreruptă, indiferent de regimul care a fost şi de aceea au fost şi rămân cele mai iubite instituţii. În 1990, când am schimbat un regim totalitar prin revoluţia creştină a tinerilor, toate instituţiile s-au reorganizat. A rămas Armata şi Biserica. Armata să garanteze siguranţa naţională şi integritatea teritorială a României şi Biserica să asigure pacea socială.”

„La 98 de ani de la Marea Unire omagiem Armata Română şi rolul ei, al martirilor şi al milioanelor de eroi care s-au sacrificat pentru împlinirea acestui vis, a mai spus Preasfinţitul Părinte.”În cadrul ceremonialului au mai vorbit prefectul judeţului, reprezentantul Primăriei Baia Mare, generali, colonei activi şi în rezervă, în nume propriu sau al asociaţiilor pe care le reprezintă. Foto.

  • Joi 8 decembrie - de la ora 9.30  IPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramuresului si Salajului, P.S. Lucian, Episcopul Caransebesului si P.S. Iustin Sigheteanul vor savarsi Sfanta Liturghie urmata de parastasul de pomenire la 40 de zile dupa trecerea la cele vesnice a Inaltpreasfintitului Justininan, la Manastirea Rohia.

  • Hram la biserica Sfântul Apostol Andrei din Baia Mare

Duminică, 27 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” din Baia Mare. Din sobor au făcut parte pr. dr. Vasile Augustin, vicar eparhial, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu şi artă sacră, pictor de biserici şi iconar, slujitor la Sfântul Altar al acestei biserici, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Indrei Buda, paroh, preoţi din parohiile din municipiu şi chiar de mai departe. În ciuda vremii ploioase, biserica a fost arhiplină de credincioşi, iar cei care nu au putut să intre în biserică, au urmărit Sfânta Liturghie de afară. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de corul bisericii, dirijat de Adrian Iercoşan, profesor de muzică. În biserică se află permanent o raclă cu părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse spre închinare.

La ectenia pentru morţi a fost pomenit Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, trecut la cele veşnice în urmă cu patru săptămâni. În cuvântul de învăţătură P.S. Părinte Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor mesajul de mântuire pe care îl transmite Evanghelia zilei, prin pilda dregătorului bogat şi respectarea poruncilor, care s-a citit în această duminică, a XXX-a după Rusalii. Mesajul a fost că viaţa sufletească are nevoie şi de altceva, nu numai de împlinirea materială. Acel ceva care vine în completarea respectării poruncilor pe care dregătorul bogat le ţine din tinereţe este legat de lepădarea de cele materiale, pentru ca omul să se asemene cu Dumnezeu. Ierarhul i-a îndemnat pe credincioşi să fie creştini adevăraţi. Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat de către Mântuitorul Iisus Hristos, încreştinătorul locuitorilor ţării noastre, ocrotitorul României şi primul dintre Sfinţi care are sărbătoare naţională bisericească, este hramul mai multor lăcaşuri de închinare din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, biserici de mir şi mănăstiri, dintre care una este în Baia Mare, aceasta în care a fost oficiat hramul cu câteva zile mai devreme. Biserica cu hramul „Sfântul Apostol Andrei”, situată în centrul municipiului Baia Mare, a fost zidită din cărămidă între anii 2004-2012, pe un loc sfinţit cu doi ani mai înainte. Până la ridicarea acestei biserici, Sfintele Liturghii şi celelalte Sfinte Slujbe se oficiau într-o biserică din lemn, construită provizoriu, care a fost transferată, tot ca biserică provizorie, pentru o parohie înfiinţată recent. În acest moment, pictura, în stil neobizantin, este realizată în întregime, în interior şi în exterior, şi se lucrează la definitivarea finisajelor, astfel ca la anul biserica să poată fi târnosită. După oficierea Sfintei Liturghii Arhiereşti, a fost oficiat un parastas după vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, cel care a rectitorit Episcopia Maramureşului din temelii, din 1990 până în acest an, şi a ridicat-o în rând cu celelalte Episcopii din Patriarhia Română. Foto.

  • Joi 24 noiembrie, de la ora 10.30, IPS Parinte Andrei Mitropolitul Clujului Maramuresului si Salajului si loctiitor de episcop al Episcopiei Maramuresului si Satmarului a prezidat sedinta cu Permanenta Eparhiala a Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Pe ordinea de zi au fost urmatoarele puncte: Organizarea evenimentelor care urmeaza: Parastasul de 40 de zile dupa Inaltpreasfintitul Parinte Justinian, care va avea loc in data de 8 decembrie la manastirea Rohia, convocarea Adunarii Eparhiale care va avea loc in data de 9 decembrie la resedinta mitropolitana din Cluj Napoca, drepturile de autor privind mostenirea culturala a IPS Arhiepiscop Justinian si clarificarea juridica a acestora, prezentarea ultimelor documentelor sinodale si semnarea unor documente care tin de competenta Mitropolitului Andrei in calitate de loctiitor de Episcop al Maramuresului si Satmarului. Foto.
  • A ieșit din tipar volumul ”Reflecții III – Din caietele Arhiepiscopului Justinian. Caietele 193 și 194”. Este vorba de ultimul volum pe care l-a văzut integral IPS Justinian și pentru care a dat ultimele indicații și binecuvântarea de tipărire cu câteva zile înainte de a pleca să ne aștepte la poarta Raiului. Cartea este o sinteză a celor mai importante gânduri pe care și le-a notat în Caiete Ahiepiscopul, în perioada 6 martie 2016 – 16 septembrie 2016, la care a adăugat o notă din data de 23 octombrie 2016, scrisă fix cu o săptămână înainte de a începe să se roage pentru noi din cer.  
    Ca și volumele anterioare din Reflecții, cartea aceasta a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, iar aceasta are prefața semnată de scriitorul Marcel Petrișor.
  • Cartea poate fi găsită la Magazinul Episcopiei din strada Avram Iancu nr. 5 Baia Mare, la pangarul Catedralei Episcopale ”Sf. Treime” din Baia Mare, la Mănăstirea Rohia precum si la toate manastirile si bisericile din Episcopie.  Pretul este de 15 lei.
  • Cartea poate fi comandată și pe internet, cu plata ramburs, pe adresa:episcopiamaramures@yahoo.com, tel 0262214614

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la trecerea în rezervă a comandantului Centrului Militar Judeţean

Marţi, 22 noiembrie 2016, de la ora 13,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la ceremonialul religios şi militar de trecere în rezervă a comandantului Centrului Militar Judeţean Maramureş, colonel Gavriil Costin. Ceremonialul a avut loc la Centrul Militar Judeţean, iar din sobor au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial patrimoniu şi artă sacră, arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial, pr. conf. univ. dr. Paul Gh. Adrian, prodecan al Facultăţii de Litere şi coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă a Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

După ce s-a dat onorul, P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat fresca de la Centrul Militar Judeţean, care în reprezintă pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul Armatei Române, realizată de pr. Virgil Jicărean. Apoi, s-a desfăşurat ceremonialul predării steagului Centrului Militar de către comandantul col. Gavril Costin şi rostirea alocuţiunilor.

P.S. Iustin Sigheteanul a înmânat sărbătoritului distincţia „Crucea Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş” a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în semn de înaltă apreciere şi bună colaborare instituţională.

În cuvânt adresat proaspătului trecut în rezervă, P.S. Iustin Sigheteanul a amintit că la baza poporului român două instituţii importante i-au vegheat existenţa: Biserica şi Armata. Amintim că col. Gavril Costin este nu numai un militar de carieră bine pregătit, care a absolvit Şcoala de ofiţeri tancuri şi auto din Piteşti, ci şi Facultatea de Inginerie Tehnică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi Teologie Pastorală la Universitatea de Nord din Baia Mare. Deci este pregătit şi în domeniul teologic. De-a lungul carierei a trecut prin garnizoanele Dej, de două ori, Constanţa şi Baia Mare, unde a lucrat ca ofiţer la Centrul Militar Judeţean din 1991 până în prezent, din 2008 fiind comandantul acestuia. Are, deci, o carieră militară de 37 de ani. Aşa se explică faptul că la ceremonial au venit comandantul Centrului zonal de la Cluj, col. Victor Păşcuţă, comandanţi şi şefi ai structurilor de ordine publică şi siguranţă naţională din judeţ, oficialităţi judeţene şi municipale, foşti comandanţi ai Centrului Militar Judeţean Maramureş, colegii comandanţi de centre militare din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sibiu, Sălaj, toate cadrele militare şi personalul civil contractual din Centru, familia etc. Reţinem deviza de viaţă cu care a lucrat în Armată col. Gavril Costin, pe care a repetat-o şi în cuvântul său: onoare, profesionalism şi credinţă în Dumnezeu.

Dumnezeu să-l mângâie cu împliniri şi o perioadă lungă de rezervist. Foto.

  • Hramul Paraclisului Episcopal din Baia Mare

Azi, luni, 21 noiembrie 2016, sărbătoarea Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, de la ora 10,00, Sfânta Liturghie Arhierească în Paraclisul Episcopal din Baia Mare, cu ocazia hramului.

Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime“ din Baia Mare, Arhim. Dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, diaconi din centrul eparhial.

La ectenia pentru morţi, P.S. Iustin Sigheteanul l-a pomenit pe Părintele Justinian Arhiereul, trecut la cele veşnice în 30 octombrie 2016.

“Este pentru prima dată de la sfinţirea Paraclisului când săvârşim Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie cu ocazia hramului fără Înaltpreasfinţitul Justinian, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. În ultimii ani eram împreună aici, la Paraclis, când a putut să slujească, iar pe când nu a putut să slujească a asistat şi noi am săvârşit Sfânta Liturghie, pentru că Paraclisul Episcopal are un mare rol şi aduce folos într-un Centru Eparhial”.

Paraclisul Episcopal al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului a fost construit odată cu Centrul Eparhial, între anii 1994-2004. Împodobirea cu pictură a fost făcută în 2004, de Ioan Botiş. Sfinţirea lui a fost făcută în anul 2004, în ziua de 21 noiembrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

„Săvârşirea Sfintei Liturghii în Paraclisul Eparhial, la momente şi evenimente deosebite, şi rugăciunile particulare pe care le face Ierarhul şi pe care le fac ostenitorii Centrului Eparhial aduc mult folos, întregind şi binecuvântând lucrarea administrativă. O administraţie birocratică fără rugăciune este o simplă administraţie birocratică. De aceea, Biserica întotdeauna a avut în instituţiile ei importante capele sau paraclise”, a adăugat Ierarhul maramureşean.

După Sfânta Liturghie Arhierească P.S. Iustin Sighteanul şi soborul au oficiat Slujba Parastasului pentru cel care a fost Întâistătătorul Eparhiei, Justinian Arhiepiscopul, trecut la cele veşnice.

„Rugăm pe Maica Domnului, ocrotitoarea Paraclisului şi a Centrului nostru Eparhial, ca să aşeze sufletul blând şi luminos al Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian în ceata Arhiereilor Fiului Său, Domnul nostru Iisus Hristos, şi să-i facă parte de un loc ales, ca să se poată ruga pentru noi, iar noi să-l pomenim şi să avem icoana slujirii jertfelnice înaintea noastră în permanenţă”, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • Prima Liturghie Arhierească fără Î.P.S. Justinian în subsolul Catedralei Episcopale

Duminică, 20 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la nivelul întâi al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de un sobor alcătuit din preoţii slujitori şi diaconi ai Centrului Eparhial şi Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Este prima Sfântă Liturghie Arhierească oficiată aici de când Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Arhiepiscopul nu mai este printre noi, toţi preoţii şi credincioşii Episcopiei aflându-se în doliu timp de 40 de zile.

Aici Î.P.S. Arhiepiscop Justinian a adăstat în ultimele zile pământene, fiind privegheat continuu de preoţi şi diaconi, de luni până joi, în ziua prohodului, oficiat de un sobor de 17 arhierei, în timp ce zeci de mii de credincioşi din Eparhie şi întreaga ţară au venit să-şi ia un ultim rămas bun de la Înaltpreasfinţia Sa.

La ectenia pentru morţi, P.S. Justin Sigheteanul l-a pomenit cu emoţie pe Î.P.S. Justinian, împreună cu soborul şi întreaga Catedrală, pentru veşnica odihnă a sufletului său.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Pr. Dr. Petrică Aurelian Covaciu.

După priceasnă, Arhim. Dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale, a dat citire „Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima duminică din Postul Naşterii Domnului”, care a început marţi, 15 noiembrie. Pastorala a avut darul de a sensibiliza pe credincioşi asupra milosteniei pe care este bine să o facă în acest post, dar şi să mediteze asupra semnificaţiei „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”, în această perioadă a secularizării continue, şi asupra „Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul”, ctitorul limbii liturgice româneşti, „şi al tipografilor bisericeşti din Patriarhia Română”, cum a fost declarat 2017 în toată Patriarhia Română.

Aceste idei au fost întărite în scurtul cuvânt de învăţătură al P.S. Justin Sigheteanul, care le-a amintit încă o dată credincioşilor din eparhie de îndatorirea fiecăruia din ei de a ajuta pe cei în nevoi, pentru că din darurile date pe pământ se adună comoară în cer.

Parastasul la 40 de zile va oficiat în 8 decembrie, la Mănăstirea Rohia

La sfârşitul Sfintei Liturghii Arhiereşti a fost oficiată slujba Parastasului după veşnicul de pomenire Justinian Arhiepiscopul, la care au asistat câteva mii de credincioşi.

După oficierea parastasului duminical de pomenire, P.S. Iustin Sigheteanul a invitat credincioşii să ia parte la Slujba Parastasului de pomenire la 40 de zile, care va fi oficiată în 8 decembrie la Mănăstirea Rohia de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, locţiitor de episcop al Maramureşului şi Sătmarului, şi P.S. Iustin Sigheteanul, înconjuraţi de un mare număr de preoţi. Foto.

  • Prima întâlnire a colectivului pentru editarea Monografiei-album a Catedralei Episcopale “Sfânta Treime”din Baia Mare

Vineri, 18 noiembrie 2016, cu începere de la ora 13,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a avut prima întâlnire de lucru, după constituire, cu colectivul redacţional care se ocupă de editarea Monografiei-album a Catedralei Episcopale “Sfânta Treime” din Baia Mare sub directa îndrumare şi coordonare a Preasfinţiei Sale.

Întâlnirea de lucru a avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din cadrul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare. Au participat preoţi din Permanenţa Eparhială şi din Centrul Eparhial al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, preoţii slujitori din cadrul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, cadre universitare şi profesori de la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, alţi membri ai colectivului. Întâlnirea a fost destinată adunării materialului documentar şi redactării lui în cel mai scurt timp, în vederea trimiterii spre tipar.

Monografia-album marchează un moment important al fazei de construire, adică încheierea lucrărilor de înălţare pe verticală, cu aşezarea Sfintei Cruci pe turlă, la cota de 85 metri, care a avut loc în 11 august 2016, urmând ca de la anul să se treacă la lucrările de finisare şi pictare ale sfântului locaş de închinare şi rugăciune. Totodată, Monografia-album este un document din istoria Catedralei, care va rămâne mărturie peste ani, dar şi document prin care se aduc mulţumiri lui Dumnezeu pentru că a învrednicit pe beneficiari şi constructori să ajungă până la această fază a încheierii lucrărilor la structura de rezistenţă.

Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare este, deja, o clădire reprezentativă pentru Transilvania de Nord, o emblemă a Băii Mari, o clădire unicat, operă a unui colectiv de proiectare deosebit, alcătuit din arhitectul Dorel Cordoş, dr. ing. Gelu Zaharia, rezistenţă, dr. ing. Sorin Zaharia, studii geologice.

Monografia este planificată să apară până la sărbătoarea Naşterii Domnului din acest an. Foto.

  • Dar din darul lui Dumnezeu pentru bătrânii Centrului din Baia Sprie

De 8 ani, preotul Dumitru Iuga din Parohia Săcel I, Protopopiatul Vişeu, a obţinut binecuvântarea P.S. Iustin Sigheteanul pentru a derula Programul social-filantropic „Dar din darul lui Dumnezeu”. A fost o binecuvântare roditoare, pentru că în aceşti ani, credincioşii din Săcel au adunat şi donat peste 150 de tone de alimente la bătrâni şi copii neajutoraţi, la mănăstiri şi biserici din ţară şi din străinătate, pentru familii singure, pentru văduve şi orfani. Sunt alimente adunate de credincioşii parohiei, de cum încep a se aduna roadele toamnei, pentru că ei ştiu celebrele vorbe ale părintelui N. Steinhardt, că „dăruind vei dobândi” comoară în cer. Ajutoarele nu se distribuie întâmplător, ci în colaborare cu Sectorul social-filantropic al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, coordonat de consilierul eparhial preot dr. Bogdan Gavra, inspector social pr. Florin Velea, în funcţie de nevoile cele mai stringente care sunt în Eparhie. Ultimul gest de întrajutorare şi primul din acest post, al Naşterii Mântuitorului, a fost făcut miercuri, 16 noiembrie 2016, pentru cei peste 70 de bătrâni asistaţi de la Centrul de îngrijiri din Baia Sprie, director Vasile Gherman. Aici, preoţii Dumitru Iuga şi Florin Vele au binecuvântat, mai întâi, produsele aduse, cu sprijinul domnului Ioan Grad Albucu, şofer, care a venit gratuit cu maşina sa cu remorcă până la Baia Sprie, apoi au fost descărcate. Emoţionaţi, bătrânii şi-au exprimat mulţumirea faţă de Consiliul Parohial, Comitetul Parohial şi de toţi donatorii din parohie. Au fost aduse 2.500 kg de cartofi, 120 litri de ulei, 100 kg de fasole, 50 kg de orez, 25 kg de zahăr, 60 kg de ceapă, tăiţei de casă, usturoi, morcovi şi alte produse necesare gătirii meselor de post. Tot un gest de binefacere a făcut părintele Dumitru Iuga şi faţă de familia Vasile Ţibuleac din Cavnic, care are 10 copii, la casa cărora s-a oprit şi le-a dăruit haine pentru iarnă şi produse alimentare ca să le ajungă pentru câteva săptămâni. Iată că unde există iniţiativă şi credinţă adevărată, preocupare pentru a-l ajuta pe aproapele, cum se petrece la Săcel, cei necăjiţi şi nevoiţi primesc o mângâiere din partea semenilor lor în hrană şi alimente. Asemenea gesturi se fac de mulţi credincioşi şi preoţi în taină, fără ca lumea să ştie, cum a făcut şi preotul Dumitru Iuga în câţiva ani, la început. Foto.

Iată cum, din darul lui Dumnezeu, toamna, când se adună roadele, se face dar celor în nevoi.

  • P.S. Iustin Sigheteanul s-a întâlnit cu responsabilii de catehizare

Miercuri, 16 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul s-a întâlnit cu responsabilii de catehizare din protopopiate şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru tineri din cadrul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care a avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. La întâlnire a participat şi consilierul eparhial pentru sectorul educaţional şi tineret, pr. Milan Bălan. Întâlnirea a fost moderată de pr. Gavril Vasile Băban, responsabil pentru catehizarea tineretului, şi a avut ca scop prezentarea bilanţului activităţilor desfăşurate în acest an şi concluziile care s-au desprins (Hristos împărtăşit copiilor, Alege şcoala, taberele din perioada verii şi vacanţe), metodologiile folosite pentru accesarea fondurilor nerambursabile necesare desfăşurării activităţilor şi pregătirea sărbătorii Sfântului Arhidiacon Ştefan, care este declarat ocrotitorul tinerilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului. A fost analizată cu această ocazie şi perspectiva viitoarelor activităţi cu tineretul din punct de vedere al catehizării şi strategiile care se impun pentru apropierea tinerilor de biserică. Au fost urmărit şi un film despre activităţile cu tinerii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, realizat de Trinitas Tv. P.S. Iustin Sigheteanul s-a adresat preoţilor prezenţi cu îndemnul de a nu neglija activităţile cu tinerii, care pregătesc credincioşii de mâine şi au menirea de a-i apropia tot mai mult de Dumnezeu. Prezentarea foarte bună a delegaţiei tinerilor din Episcopie la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti din septembrie, pe care i-a felicitat, a demonstrat că tineretul de la noi a devenit exemplu pe ţară în ce priveşte organizarea unor mari întâlniri şi că reprezintă Maramureşul şi Sătmarul cu cinste, lucruri care trebuie continuate. În cadrul întâlnirii au fost înmânate şi diplome pentru activităţile din cele 32 de tabere cu tinerii care au fost organizate în vara care a trecut. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la Simpozionul International de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă

Luni, 14 noiembrie, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la Simpozionul Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca.

Simpozionul, care se desfăşoară pe perioada a două zile, luni, 14 şi marţi 15 noiembrie 2016, în plen şi pe secţiuni, a reunit mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române - Î.P.S. Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi locţiitor de Episcop al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, P.S. Episcop Lucian al Caransebeșului, P.S. Episcop Visarion al Tulcii, P.S. Episcop Gurie al Devei și Hunedoarei, P.S. Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului şi Sătmarului, Episcopul Greco-Catolic P.S. Florentin Crihălmeanu, de Cluj-Gherla, Acad. Prof. Univ. Dr. Ioan Aurel Pop, Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Victor Opaschi, Ministru Secretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu, Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, care, în calitate de gazdă, a rostit şi alocuţiunea de deschidere, profesori universitari din ţară şi străinătate, cadre didactice şi cercetători din ţară şi străinătate, fiind pregătiţi să ia cuvântul peste 120 de susţinători de referate şi comunicări, cărora li se adaugă luările de cuvânt în cadrul fiecăreia din cele cinci secţiuni ale manifestării ştiinţifice.

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a vorbit despre Familia, copiii şi tinerii, educarea lor şi viitorul omenirii.

În cadrul sesiunii în plen, a luat cuvântul şi P.S. Iustin Sigheteanul, care a suţinut comunicarea "Tinerii în Biserică în timpurile de secularizare pe care le trăim", un subiect de actualitate, care a suscitat interesul participanţilor.

"Biserica Ortodoxă are drumul ei, pe care a aşezat-o Hristos, întemeietorul Ei şi de la care nu se abate, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. A reuşit să convieţuiască cu un regim ostil şi ateu peste 45 de ani şi a dăruit ţării un tineret creştin. Revoluţia făcută de tineri în 1989 a fost creştină. Unde s-au adunat tinerii? În pieţele catedralelor şi au rostit rugăciunea “Tatăl nostru”, spunând: “Vom muri şi vom fi liberi”. Am supravieţuit comunismului şi am dăruit Europei civilizate o Românie creştină. Astăzi, după 25 de ani de libertate, aparent se încearcă inducerea ideii că ar fi un conflict între Biserică şi tineret. Nu este deloc aşa", a conchis P.S.Iustin Sigheteanul. În comunităţile noastre rurale unde nu mai există nici şcoală, nici dispensar, nici medic, nici învăţător, există un singur luminător – preotul şi familia lui, care merge acolo unde îl trimite ierarhul, la apostolate şi unde orice comunitate, mare sau mică, are nevoie de păstor de suflete. El, preotul este şi învăţător şi doctor şi asistent social şi păstor de suflete. Nu spunem aceste lucruri ca să ne câştigăm noi merite, pur şi simplu ne facem datoria. Biserica este mama şi nu poate să îşi părăsească fiii", a fost concluzia arhiereului maramureşean. Foto.

  • Sfânta Liturghie Arhierească şi hram la biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Baia Mare

Duminică, 13 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Baia Mare, preot paroh Viorel Gavra.

Din sobor au făcut parte pr. dr. Bogdan Gavra, consilier eparhial, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. prof. Adrian Gavra, inspector şcolar, pr. Gheorghe Bălan, fost consilier eparhial, preoţi din parohii din Baia Mare. Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei, dirijat de prof. Ioan Nemeş. La momentul ecteniei pentru morţi a fost pomenit Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Chira, care a trecut la cele veşnice în 30 octombrie 2016.

O pată de culoare în rândul credincioşilor au format elevii de la Palatul Copiilor din Baia Mare, conduşi de prof. Maria Seraz, care au venit îmbrăcaţi în frumoasele lor costume populare maramureşene.

Cuvântul de învăţătură rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la Evanghelia Zilei, pilda samarineanului milostiv. Este bine să reţinem că Biserica ne învaţă că, alături de post şi rugăciune, se cuvine să avem milă şi milostivire faţă de semenii noştri. Referitor la această pildă evanghelică, P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor înţelegerea mai profundă a acesteia, prin contribuţia adusă de Sfinţii Părinţi. Tot în cuvântul de învăţătură, Arhiereul s-a oprit şi asupra importanţei Sfântului Ioan Gură de Aur în Biserica lui Hristos, prăznuit duminică, 13 noiembrie, autorul Sfintei Liturghii şi al multor învăţături creştine.

La sfârşitul Sfitei Liturghii a fost făcut un parastas pentru pomenirea Arhiepiscopului Justinian, Părintele nostru trecut la cele veşnice.

Parohia “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Baia Mare a luat fiinţă ca urmare a reorganizării administrativ-bisericeşti a municipiului Baia Mare, în 1991, preot paroh fiind numit Viorel Gavra. Cartierul „Vasile Alecsandri” este unul dintre cele mai mari cartiere al centrului administrativ al judeţului, în care s-au înfiinţat două parohii ortodoxe.

În anii 1991-1993 s-au făcut formalităţile pentru obţinerea terenului, executarea documentaţiei pentru autorizaţia de construire şi de execuţie. Lucrările de construire au început în august 1993, iar în 5 decembrie acelaşi an s-a făcut sfinţirea demisolului. Între 1994-2000 s-au efectuat lucrările la biserica propriu-zisă, situată peste demisol, iar între 2001-2003 s-a executat în aceasta pictura în tehnica frescă de către pictorul Mircea Constantinescu. Slujba de târnosire a avut loc în 24 mai 2004, fiind oficiată de Î.P.S. Justinian şi P.S. Iustin Sigheteanul, în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi din municipiu şi împrejurimi. Foto.

  • 11 noiembrie – zi istorică pentru Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, dacă ar fi printre noi, l-am fi sărbătorit, pentru că azi, 11 noiembrie 2016, este o zi importantă: se împlinesc 26 de ani de la întronizarea Înaltpreasfinţiei Sale ca Episcop titular al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, eveniment ce a avut loc în Catedrala Veche din Baia Mare, de pe str. Vasile Lucaciu nr. 59.

Întronizarea a avut loc ca urmare a încă două mari evenimente petrecute în 1990: în 12 februarie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului, o Episcopie martir, care a fost desfiinţată abuziv de două ori în istorie, iar locţiitor al scaunului noii Episcopii a fost ales Preasfinţitul Părinte Justinian, fiu al acestor locuri, care era, la acea dată, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Noua Eparhie cuprindea preoţii şi credincioşii ortodocşi din judeţele Maramureş şi Satu Mare şi urma s[ se intituleze Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

În 26 septembrie 1990, Sfântul Sinod îl alege pe Preasfinţitul Părinte Justinian ca Episcop titular al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, iar ca dată de instalare se stabileşte ziua de duminică 11 noiembrie 1990. Evenimentul instalării ca Episcop titular a fost unul nemaiîntâlnit în Baia Mare, la care au luat parte un sobor de 11 arhierei, în frunte cu Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, aproape toţi preoţii din Eparhie şi mii de credincioşi.

În cei 26 de ani câţi au trecut de când a ocupat scaunul episcopal, Eparhia Maramureşului şi Sătmarului a cunoscut, cu ajutorul lui Dumnezeu, o dezvoltare continuă, încât azi este în rând cu celelalte episcopii din ţară.

Astfel, de la 5 protopopiate s-a ajuns azi la 8 protopopiate, iar de la 334 de parohii la 470 de parohii, în timp ce numărul preoţilor a crescut, de la 336, la peste 570 de preoţi. De la 3 mănăstiri, câte erau în 1990, s-a ajuns g la 30 de mănăstiri şi 10 schituri. Lor li se adaugă un număr important de preoţi misionari, preoţi caritativi şi preoţi militari. A crescut şi numărul bisericilor, fiind sfinţite, în cei 25 de ani, un număr de 98 de biserici de enorie şi 7 biserici de mănăstire, iar 65 de biserici noi se află în diferite faze de construcţie.

Preasfinţitul Justinian s-a preocupat de înnoirea clerului, prin hirotoniri a multor preoţi şi diaconi, pentru parohiile şi mănăstirile din Eparhie, încât avem acum un număr important de preoţi tineri. La toate realizările a avut alături pe Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, fiu duhovnicesc al Înaltpreasfinţiei Sale, crescut la Duhul Rohiei încă de mic. Pentru toate realizările din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului în cei 26 de ani de la reactivare, Î.P.S. Justinian a adus mereu slavă lui Dumnezeu.

  • Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt de azi ocrotitorii Sighetului

Marţi, 8 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la catedrala din Sighetu Marmaţiei, cu ocazia hramului. Din această zi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil au devenit oficial ocrotitorii municipiului din Maramureşul Voievodal.

Sfânta Liturghie Arhierească

Credincioşii au umplut până la refuz catedrala, iar cei care nu au reuşit să intre în interior, au ascultat Sfânta Liturghie Arhierească de afară. Un sobor de 18 preoţi şi diaconi a slujit la această Sfântă Liturghie, din care au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, preotul paroh Paul Ioan Tomoiagă, preotul slujitor al catedralei Mihai Oprişan şi preoţi din parohiile învecinate şi de mai departe. Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Bunavestire” al catedralei, dirijat de preoteasa Carmen Oprişan, profesoară de religie. La ectenia pentru morţi a fost pomenit Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, trecut la cele veşnice duminică, 30 octombrie 2016, iar la încheierea Sfintei Liturghii a fost oficiat un parastas pentru veşnicul de pomenire ierarh al Maramureşului, pe care credincioşii în păstrează în minte cu pioşenie şi varsă lacrimi în amintirea sa. La sfânta Liturghie au asistat preşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea, care şi-a sărbătorit astfel onomastica, primarul Sighetului, Horia Vasile Scubli, secretarul municipiului, Sorin Rednic, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, fost prefect, alte oficialităţi.

Cuvântul de învăţătură

Un cuprinzător şi lămuritor cuvânt de învăţătură a rostit P.S. Iustin Sigheteanul la Evanghelia sărbătorii, despre îngeri şi cetele îngereşti, de când există, ce au păţit îngerii care s-au mărit şi răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, ce s-a întâmplat cu îngerii căzuţi şi cum s-au transformat ei în demoni, în câte se împart cetele îngereşti şi cui slujesc ele, despre îngerul pe care fiecare om îl primeşte ocrotitor la naştere şi despre alte lucruri nevăzute. Apoi a amintit de câte ori îngerii apar în relatările Sfintei Scripturi, în Vechiul şi Noul Testament, şi cu ce ocazie. Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil se află şi pe stema Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, deoarece Stavropighia din Perii Maramureşului, aflată azi în Maramureşul din Ucraina, îi avea ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Sfinţii Arhangheli – ocrotitorii municipiului Sighetu Marmaţiei

Declaraţi în 2014, de Consiliul Local, ca Sfinţi ocrotitori ai municipiului Sighetu Marmaţiei, ei au devenit de azi oficial Sfinţi Protectori ai tuturor locuitorilor de aici. În acest sens, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a emis un Document de Proclamare solemnă, care a fost citit în faţa tuturor credincioşilor prezenţi de pr. Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, în prezenţa oficialităţilor prezente. Cu această ocazie, a fost binecuvântată icoana celor doi Sfinţi Îngeri protectori, după care P.S. Iustin Sigheteanul a înmânat-o primarului Horia Scubli, pentru ca acesta să o pună la loc de cinste în Primăria municipiului. Totodată, copii sfinţite ale acestei icoane vor fi înmânate tuturor instituţiilor care se află în subordinea Primăriei, pentru a fi puse la loc de cinste pe tot parcursul anilor. În Declaraţia solemnă se mai spune că ziua de 8 noiembrie din fiecare an, când se cinstesc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, va fi o sărbătoare în care întreg municipiul Sighetu Marmaţiei îi va cinsti pe aceşti Sfinţi Îngeri, conducători ai cetelor îngereşti şi se vor organiza activităţi culturale deosebite în cinstea lor.

Oaspeţi de seamă – copii din 10 case de tip familial şi din şcoala specială

La Sfânta Liturghie de duminică au participat şi peste 100 de copii din 10 case de tip familial şi din şcoala specială, însoţiţi de supraveghetorii lor. La sfârşitul Sfintei Liturghii ei au primit iconiţe din mâna Ierarhului, iar la final ei au luat masa împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, în spaţiul destinat activităţilor sociale din subsolul catedralei. A fost un moment de mare bucurie, atât pentru Ierarh, cât şi pentru copii şi însoţitorii lor, alături de preoţii slujitori ai sfântului locaş de închinare. Foto.

  • Sfânta Liturghie si binecuvântarea capelei de cimitir din Parohia Halmeu, Protopopiatul Oaş

Duminică, 6 noiembrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia Halmeu, Protopopiatul Oaş, în biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Din soborul de 18 preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Mihai Feher, protopopul de Oaş, pr. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „N. Steinhardt” din Satu Mare, pr. Marius Georgiel Dragoş, paroh, monahi şi preoţi din parohiile învecinate. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de un grup de elevi de la Liceul Teologic „N. Steinhardt” din Satu Mare.

În timpul Sfintei Liturghii, la ectenia pentru morţi, a fost pomenit Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian Chira, trecut la cele veşnice în urmă cu o săptămână, iar la sfârşitul Sfintei Liturghii s-a făcut slujba Parastasului pentru veşnicul de pomenire Justinian.

Pentru meritele deosebite în activitatea pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească în cei 22 de ani de când păstoreşte această parohie, preotul paroh Marius Georgiel Dragoş a fost distins cu titlul de stavrofor (dreptul de purta Sfânta Cruce), fiindu-i înmânată Gramata Episcopală, care atestă această distincţie.

O diplomă de vrednicie a primit Consiliul Parohial, pentru buna activitate desfăşurată în gospodărirea bisericii, şi binefăcătorul Simion Luca.

P.S. Iustin Sigheteanul a primit în dar, pentru Muzeul Episcopiei, o icoană a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul bisericii parohiale.

Cuvântul de învăţătură

Explicând credincioşilor pericopa evanghelică a celei de XXIV-a duminici după Rusalii, a „Învierii fiicei lui Iair”, P.S. Iustin Sigheteanul a spus credincioşilor că „trebuie să reţinem că puterea pe care Mântuitorul a manifestat-o cât timp a trăit fizic printre oameni şi a vindecat bolile şi le-a alinat durerile şi s-a solidarizat cu mulţimea, spunând că <<Îmi este milă de popor că este ca turma fără păstor >>, această putere a transferat-o, după Înviere, Apostolilor. A lăsat în Biserică puterea şi aici găsim, prin credinţă, mângâiere şi răspuns, alinare şi vindecare.”

Binecuvântarea capelei de cimitir

După oficierea Sfintei Liturghii Arhiereşti, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a binecuvântat troiţa din lemn ridicată la intrarea în biserică din drumul european, apoi s-a deplasat la singurul cimitir pe care îl are biserica parohială, unde a binecuvântat capela de cimitir, ridicată aici.

Construcţia capelei a început în urmă cu trei ani şi are 135 m.p. Are formă de treflă şi un pridvor generos. Este construită din cărămidă, acoperită cu tablă de culoare aurie şi străjuită de un turn. Cheltuielile de construire au fost asigurate de credincioşii parohiei, iar lucrările de construcţie meşterului local Grigore Feher.

La încheierea Slujbei de Binecuvântare, a fost oficiat un Parastas pentru cei care îşi dorm somnul de veci în acest cimitir, după care a fost binecuvântată şi crucea de marmură neagră ridicată în apropierea capelei de consilierii parohiali.

Halmeu – una din cele mai vechi localităţi din Episcopie

Localitatea Halmeu, situată în extremitatea nord-vestică a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, este una dintre cele mai vechi din Eparhie, atestată documentar la 1217, cu denumirea de „Terra Holmy”, cuvântul „halom” însemnând ridicătură, morman, în limba maghiară. Halmeul devine localitate independentă în anul 1274. Parohia Halmeu se înfiinţează în anul 1921, fiind susţinută de Statul Român, la insistenţele credincioşilor, a căror număr a sporit prin funcţionarii de la căile ferate, administraţie locală, judecătorie, armată, după Marea Unire din 1918. În 1940, după Dictatul de la Viena, Parohia Halmeu se desfiinţează, preotul cu credincioşi sunt obligaţi să se refugieze, iar averea bisericii a fost trecută în proprietatea statului maghiar. În 1944 preotul şi credincioşii revin în sat, iar Parohia îşi reia activitatea, redobândind toate bunurile. Biserica actuală este o veche clădire de bancă, ridicată în 1913, din cărămidă, primită de Parohie în 1952 şi transformată în clădire de biserică tradiţională în anii 1965 şi între 1985-1989. Azi este o biserică ortodoxă în toată regula, deosebit de îngrijită şi întreţinută, cum puţine am văzut în acest protopopiat. Foto.

 

  • La Socond a fost dezvelit Monumentul Eroilor

Sâmbătă, 5 noiembrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a binecuvântat Monumentul Eroilor din localitatea Socond, Protopopiatul Carei, dezvelit în cadrul unui ceremonial militar.

Monumentul este dedicat eroilor din cel de-al doilea Război Mondial care au fost ucişi în luptele din această localitate în data de 19 octombrie 1944. Este vorba de 28 de eroi identificaţi, majoritatea din ţinutul Olteniei, unii dintre ei nefiind cunoscuţi până în ziua de azi.

Monumentul a fost ridicat de Asociaţia „Codrenii”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare.

Monumentul cuprinde o Cruce Brâncovenească din marmură albă şi un bloc de piatră din granit, pe care sunt trecute numele celor 28 de eroi ale căror nume se cunosc până în prezent.

La manifestare au fost prezenţi câteva sute de cetăţeni ai localităţii, veterani de război, urmaşi ai celor căzuţi aici, reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi internelor şi ai Armatei Române.

După oficierea Slujbei de Sfinţire, au avut loc luări de cuvânt şi depunerea de coroane de flori.

Cu ocazia sfinţirii monumentului, a fost lansată cartea ,,Socond 18 Octombrie 1944", autori ing. Ionel Costescu şi dr. Viorel Câmpian, apărută la Editura “Citadela” din Satu Mare.

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a primit din partea Filialei Satu Mare a Asociaţiei „Cultul Eroilor Regina Maria” o diplomă de excelenţă.

Evenimentul a cuprins şi un scurt concert de cântece patriotice susţinut de Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, dirijat de prof. Andrei Dragoş. Foto.

O înmormântare împărătească

  • Î.P.S. Justinian a fost petrecut în veşnicie de 17 ierarhi, sute de monahi, monahii şi preoţi, împreună cu peste zece mii de credincioşi

Joi, 3 noiembrie 2016, a fost ultima zi când trupul neînsufleţit al Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, trecut la cele veşnice duminică, 30 octombrie 2016, la ora 10,30, în vârstă de 95 de ani, când băteau clopotele la toate bisericile din ţară, s-a aflat în mijlocul credincioşilor pe care i-a slujit, ca arhiereu, peste patru decenii, iar ca preot trei sferturi de veac.

Trupul neînsufleţit ar marelui ierarh a fost dus joi dimineaţa, 3 noiembrie 2016, de la nivelul întâi, în spaţiul de sus al Catedralei Episcopale, pentru a i se face cele trebuincioase plecării pe ultimul drum pământean, iar în ceruri sufletul său să fie aşezat în corturile drepţilor, în rând cu oamenii cei mai iubiţi ai lui Dumnezeu.

Un sobor de 17 ierarhi, în fruntea cărora s-a aflat Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi locţiitor al Episcopului Maramureşului şi Sătmarului, şi multe sute de preoţi, stareţi şi stareţe de mănăstiri, monahi şi monahii, dar şi peste zece mii de credincioşi, au venit să-şi ia ultimul rămas bun de la venerabilul ierarh.

Sobor de ierarhi din ţară şi din străinătate

Soborul ierarhilor a fost alcătuit din Î.P.S. Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei, Î.P.S. Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, Î.P.S. Ioan, Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, Î.P.S. Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, locţiitor al Episcopului Maramureşului şi Sătmarului, Î.P.S. Iosif, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale ș i Meridionale, Î.P.S. Serafim, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei şi Europei Centrale şi de Nord, Î.P.S. Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, Î.P.S. Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, Î.P.S. Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, Î.P.S. Timotei, Arhiepiscop al Aradului, P.S. Sofronie, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, P.S. Andrei, Episcop al Covasnei şi Harghitei, P.S. Visarion, Episcop al Tulcii, P.S. Petroniu, Episcop al Sălajului, P.S. Gurie, Episcop al Devei şi Hunedoarei, P.S. Macarie, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, P.S. Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Multe oficialităţi

Au fost prezenţi la ultima petrecere pământeană a Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Justinian senatorii Ciprian Rogojan, Liviu Marian Pop, Sorin Bota, deputaţii Mircea Man, Mircea Dolha, Călin Matei, Octavian Petric, Ovidiu Silaghi, Cornelia Negruţ. Au mai venit să-l petreacă pe ultimul drum pe Î.P.S. Justinian consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, secretarul de stat Victor Opaschi de la Secretariatul de Stat pentru culte, prefectul de Maramureş, Mihai Sebastian Lupuţ, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, împreună cu vicepreşedinţii Doru Dăncuş şi Lucian Morar, preşedintele Senatului Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decani de facultăţi de Teologie şi directori de seminarii şi şcoli teologice din cadrul Mitropoliei, şefi de instituţii descentralizate din Maramureş şi Satu Mare, cadre universitare. A fost prezent la Slujba Prohodului şi Cătălin Cherecheş.

Sfânta Liturghie solemnă înainte de Slujba Prohodului Î.P.S. Justinian

În memoria şi onoarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian, 11 ierarhi au oficiat Sfânta Liturghie Arhierească lângă sicriul cu trupul neînsufleţit al marelui ierarh maramureşean, cunoscut şi apreciat de întreaga ţară şi chiar de creştinii de peste hotare. Alături de ei, înveşmântaţi sau cu epitrahilul pus, s-au aflat multe sute de preoţi de mir şi arhimandriţi, prosingheli şi ieromonahi din mănăstiri, iar alături de ei, peste zece mii de credincioşi veniţi din toată Transilvania şi chiar din toată ţara. Rar când Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare va mai fi înconjurată de atâţia credincioşi câţi au venit acum să-l petreacă pe ultimul drum pământesc pe Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Corala „Arhanghelii” a preoţilor din Epăiscopia Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, dirijat de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu. Aceste coruri au cântat şi la Slujba Prohodului.

Slujba prohodului

Impresionantă a fost nu numai Sfânta Liturghie, ci şi Slujba Prohodului, unde o mare de glasuri i-au înălţat rugăciuni Bunului Dumnezeu pentru ca sufletul robului Său Justinian, Arhiepiscopul şi Părintele nostru, al maramureşenilor, să fie aşezat în rândul drepţior Săi. Catedrala era plină de credincioşi încă de dimineaţă, de la ora 9,00, când a fost aşteptat soborul arhiereilor pentru oficierea Sfintei Liturghii Arhiereşti, care, când au venit în Catedrala, s-au oprit mai întâi în faţa sicriului cu corpul neînsufleţit al venerabilului Arhiepiscop.

Minunea de pe faţa Înaltului Părinte Justinian

Din sicriu, parcă te aşteptai ca Înaltul Justinian să-şi ridice capul şi, cu zâmbetul arhicunoscut şi de o bunătate rară, să întrebe: „Ce faceţi aici, fraţilor?” Dar n-a fost aşa. Un zâmbet, ca prin minune, i-a apărut, însă, pe buze după ce a fost dus în Catedrala de sus, martorii oculari neîncetând să-l imortalizeze cu telefoanele mobile. A fost o minune, spun cei ce au văzut acest lucru. Dar, vai, în loc de această întrebare au răsunat ectenii de înmormântare, cântece de tristeţe adecvate momentului prohodului, însoţite de plânsul şi lacrimile credincioşilor veniţi să îl vadă pentru ultima dată şi să-L roage pe Bunul Dumnezeu să-i facă odihnă veşnică, binemeritată.

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României

Un emoţionant mesaj de apreciere a meritelor unuia din cei mai râvnitori ierarhi din România a transmis P.F. Daniel în acest de moment de mare durere pentru credincioşii Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului. Mesajul a fost citi de Î.P.S. Mitropolit Teofan.

"Trecerea din această viaţă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Arhipăstor al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, este pentru Biserica noastră o mare pierdere şi o negrăită durere sufletească, se arată în mesaj. Vârsta sa venerabilă şi anii mulţi de slujire arhierească sunt mărturii ale unei mari şi bogate misiuni în slujba Bisericii. Alegerea şi întronizarea Î.P.S. Justinian la cârma Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a fost un act de dreptate, recunoştinţă şi cinstire faţă de toţi cei care au luptat şi s-au jertfit pentru ca dreapta credinţă să dăinuie de-a lungul secolelor în aceste ţinuturi româneşti. Înzestrat cu un profund spirit misionar, Arhiepiscopul Justinian s-a preocupat dintru început de rectitorirea acestei eparhii, care nu avea nici reşedinţă episcopală şi nici catedrală adecvată. Cu ajutorul lui Dumnezeu, depăşind multe greutăţi, cu răbdare constantă şi înţelepciune practică, Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, condusă de Arhiepiscopul Justinian, are acum o reşedinţă frumoasă şi o catedrală impunătoare, aproape de finalizare. Prin fidelitatea sa faţă de credinţa ortodoxă, tradiţia liturgică şi canonică a bisericii noastre, Î.P.S. rămâne în memoria noastră, a tuturor, ca fiind un ierarh luptător, un păstor dinamic şi un evlavios slujitor liturgic. Totodată, voievodul Maramureşului a fost un mare patriot, iubind şi apărând valorile spirituale şi culturale ale poporului român. La acest moment de mare tristeţe, pentru Eparhia Maramureşului şi Sătmarului şi pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, în numele Ierarhilor Sfântului Sinod şi al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, vieţuitorilor din mănăstiri, şi credincioşilor îndoliatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului părinteşti condoleanţe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veşnic, să aşeze sufletul vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Justinian, fratele nostru, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, în cerata Sfinţilor Săi slujitori, care au bine vestit lumii Evanghelia Mântuirii şi a vieţii veşnice. Veşnica lui pomenire din neam în neam”, se mai spune în mesajul P.F. Daniel.

Cuvântul Î.P.S. Andrei

În cuvinte emiţionante a vorbit Î.P.S. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi locţiitor al Episcopului Maramureşului şi Sătmarului, care şi-a intitulat cuvântul „Voievodul spiritual al Maramureşului şi al întregii Transilvanii”: „Arhiepiscopul Justinian, Părintele nostru, s-a mutat la Domnul după o viaţă frumoasă, în care s-a dăruit pe de-a-ntregul slujirii lui Dumnezeu şi oamenilor. Îl regretăm toţi, cei ce l-am preţuit, l-am iubit şi am fost beneficiarii căldurii sale sufleteşti. Nici dânsul nu s-a rupt cu uşurinţă de noi. A fost părintele şi voievodul unui număr imens de oameni pentru că a avut inimă mare, îi primea pe toţi, tineri şi bătrâni, săraci şi bogaţi, oameni simpli şi oameni titraţi, creştini practicanţi şi creştini indiferenţi, toţi aveau loc în inima lui. Pe toţi laolaltă şi pe fiecare în parte îi cuprindea în inima lui. Şi le simţea bucuriile şi necazurile. Îl dureau orice suferinţă şi toate păcatele lor. Vedea şi suferinţa publică şi morală din jurul lui. Vedea văduvele, orfanii, bătrânii, oamenii fără sprijin, oameni în lipsuri şi în nevoi, săracii, oropsiţii şi pe cei ce se luptau cu păcatele. Pe toţi îi îmbărbăta. Vremurile n-au fost uşoare.”

Un emoţionant cuvânt din partea P.S. Justin Sigheteanul

A vorbit apoi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, cel mai apropiat colaborator şi cel mai fidel ucenic, care a rostit cuvântul de rămas bun, mărturisind câteva lucruri dintre cele mai importante pe care le-au trăit împreună. A fost un cuvânt-mărturisire despre părintele duhovnicesc pe care l-a avut din tinereţe şi care i-a fost naş de călugărie. Un cuvânt spus cu multă durere despre unul din iararhii mari ai ţării. Un cuvânt emoţionant şi dureros în acelaşi timp. Un cuvânt despre clădirea împreună a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, un cuvânt despre înţelepciunea marelui ierarh.

Înconjurarea Catedralei

Catedrala, al cărei loc l-a sfinţit în 20 iulie 1990, a devenit, ca şi Rohia, biserica sa de suflet, iar bucuria încheierii lucrărilor de ridicare pe verticală, prin aşezarea Sfintei Cruci pe turlă, în 2 august acest an, a fost una din cele mai mari bucurii din viaţa sa. În această situaţie, nu se putea ca să nu fie depus aici pentru ultimul omagiu în această Catedrală, unde s-a oficiat Slujba Prohodului, iar la plecarea pe ultimul drum pământean să nu fie înconjurată Catedrala împreună cu întreg cortegiul funerar. Aşa că ultimul drum la plecarea din Baia Mare l-a făcut în jurul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, în dangăt de clopote, când i-au fost purtate ca un omagiu însemnele Arhiereşti - Mitra, Omoforul şi Mantia -, şi distincţiile civile pe care le-a primit de-a lungul anilor.

Petrecut cu onoruri militare

Pentru că Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian a fost decorat, în anul 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă, cu Steaua României în grad de cavaler, conform regulamentelor în vigoare a beneficiat de onoruri militare la plecarea pe ultimul drum pământean. După oficierea Slujbei Prohodului şi înconjurarea Catedralei, înainte de plecare spre Mănăstirea de metanie Rohia, pentru a fi depus în mormântul pe care şi l-a pregătit din timpul vieţii, încă în urmă cu vreo 10 ani, o gardă de onoare special alcătuită i-a dat onorul cu interpretarea semnalului „Stingerea”, după care cortegiul a plecat spre Mănăstirea Rohia, unde îşi va avea locul de veci.

În drum spre Rohia, clopotele bisericilor au plâns după Î.P. Justinian

Dacă de la trecerea sa pe drumul eternităţii, clopotele bisericilor din întreaga Eparhie au fost trase în fiecare zi timp de 5 minute, iată că plecare Înaltului spre Rohia, drum pe care l-a parcurs de mii de ori în cursul vieţii, a fost făcută în dangătul continuu al clopotelor bisericilor de pe traseu, dar şi din întreagă Ţara Lăpuşului. Pe drum, grupuri de credincioşi şi copii, cu lumânări şi candele aprinse în mâini, au ieşit în întâmpinarea sa, pentru a-i aduce un ultim omagiu, pentru a-i mulţumi pentru sfinţenia care a aşezat-o, prin rugăciunile Preasfinţiei Sale, peste Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Sosirea la Rohia

Credincioşi mulţi, ca la o sărbătoare a hramului, aşteptau sicriul cu trupul neînsufleţit al Î.P.S. Justinian în faţa Altarului de Vară şi pe cunoscutele trepte din faţa Paraclisului. Alături de mulţime de credincioşi am numărat peste 100 de preoţi din Ţara Lăpuşului, din Baia Mare şi de mai departe şi mult mai multe monahii din toate mănăstirile de mai aproape sau de mai departe. Despre Slujba Prohodului, personalitatea sa duhovnicească şi ceea ce a însemnat Î.P.S. Justinian pentru Ţara Lăpuşului,pentru Rohia, pentru Episcopie şi pentru Ortodoxie au vorbit Î.P.S. Mitropolit Serafim şi P.S. Iustin Sigheteanul. După oficierea celor după rânduială, sicriul, purtat de monahi ai Mănăstirii Rohia, a fost purtat în jurul bisericii, în dangăte de clopote şi sunet de toacă şi dus până la mormântul de la poarta mănăstirii. Aici, cei patru ierarhi prezenţi i-au citit rugăciunile de la mormânt, după care a fost aşezat cu grijă la locul de veci, de lângă poarta mănăstirii, ca să-i poată întâmpina pe cei ce vin la mănăstire şi să-i petreacă pe cei ce pleacă.

A fost o înmormântare împărătească, pe măsura personalităţii Î.P.S. Justinian, după cum s-au exprimat mai mulţi participanţi. Foto.

  • Vecernie şi Panihida Mică pentru Î.P.S. Justinian

Miercuri, 2 iunie 2016, cu începere de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Slujba Vecerniei la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de un sobor alcătuit din preoţi din Permanenţa Eparhială, protopopi şi preoţi slujitori ai Catedralei. Răspunsurile au fost date de Corul „Arhanghelii” al preoţimii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

Slujba Vecerniei a fost urmată de Panihida Mică pentru cel care a fost iubitul Ierarh al maramureşenilor, Î.P.S. Arhiepiscop Justinian Chira. Zeci de mii de credincioşi din toate colţurile Eparhiei s-au perindat în cele trei zile prin faţa sicriului cu trupul neînsufleţit al Î.P.S. Justinian, pentru a-l vedea pentru ultima dată şi pentru a-i aduce un ultim omagiu. Şi la Slujba Vecerniei de miercuri Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” a fost arhiplină de credincioşi, de nu puteai arunca un ac. Mulţi dintre cei care nu au putut intra au ascultat rugăciunile din curtea Catedralei. Au fost prezenţi stareţi şi stareţe, monahi şi monahii, preoţi din parohiile Episcopiei, dar şi din alte eparhii. Alături de miile de credincioşi au venit şi autorităţile centrale, judeţene şi municipale, care au adus coroane de flori şi au asistat la rugăciunile care s-au făcut.

Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, una din Episcopiile străvechi din Transilvania

În aceste momente se cuvine să ne amintim de vremuri grele şi să le preţuim pe cele bune, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Să ne amintim şi să medităm asupra Începutului acestei sfinte Episcopii şi a mult pătimitorului ei păstor, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian.

Când în 1990, după eliberarea României de sub un regim ostil şi ateu, s-a reaşezat biserica în matca ei firească, atunci preoţimea din nord-vestul României a cerut Sfântului Sinod reactivarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. O Episcopie străveche, cum spune Părintele Profesor Mircea Păcuraru, una dintre cele mai străvechi episcopii din Transilvania, dacă ne gândim că rădăcinile ei se găsesc în anul 1391, la Mănăstirea Peri, stavropighie patriarhală constantinopolitană. Iată că sunt 600 de ani de existenţă a acestei episcopii. N-a putut să fie neîntreruptă existenţa ei, pentru că au fost prea multe vrăjmăşii şi prea multe ostilităţi purtate împotriva Bisericii din Transilvania. De aceea, mereu a fost înfiinţată, desfiinţată, iar înfiinţată, iar desfiinţată, iar înfiinţată, iar desfiinţată. De trei ori a fost răstignită şi a înviat în chip miraculos, pentru că rugăciunile părinţilor, şi ale creştinilor, şi ale monahilor au zăcut în pământ ca şi cărbunii, care nu se sting şi s-au reaprins când Dumnezeu a dorit să facă dreptate poporului român.

Aşa s-au reaprins în 1990 şi Î.P.S. Justinian, care era Episcop Vicar la Cluj de 17 ani şi unde ar fi trebuit să rămână în continuare, ca să ajungă arhiepiscop, în mod firesc, a acceptat să vină în Maramureş, la 70 de ani, ca un fiu al Maramureşului. Şi pentru că purta numele de Maramureşeanul, şi pentru că purta grijă de unitatea Bisericii Ortodoxe din Maramureş şi Sătmar. Şi s-a sacrificat atunci. S-a smerit. Şi a primit. La jertfă s-a dus de acasă, în jertfă a trăit la Rohia şi la jertfă a venit aici.

P.S. Iustin Sigheteanul i-a cerut iertare Î.P.S. Justinian pentru cele îndurate la înfiinţarea Episcopiei

Şi de ce zic să ne aducem aminte? Pentru că, deşi preoţimea îl aştepta ca pe unul de-al lor şi fiu al plaiurilor şi un părinte drag şi iubit, nu şi-a găsit loc unde să-şi plece capul un an de zile. Şi trebuie să-i cerem iertare. Acum. Noi, de-acum, nu suntem vinovaţi. Poate cei ce au fost atunci la cârmă n-au ştiut ce fac. Dar Episcopul Justinian a venit să dea, nu să ia el o coroană, ci să redea Maramureşului demnitatea voievodală şi să aducă coroana episcopală peste cetatea Băii Mari şi peste Maramureş şi Sătmar. Şi n-a fost primit cum se cuvine. De aceea, îi cerem iertare acum pentru multa pătimire, pentru ca astăzi noi să ajungem acasă.

Pentru că, iată, pe jertfa Înaltpreasfinţitului şi pe smerenia Dânsului, şi pe multa răbdare, blândeţe, bunătate şi iertare, s-au temeluit apoi toate. A ieşit, cu greutăţi, ca din pământ, această măreaţă Catedrală, care este o cetate a credinţei şi pilonul de nord-vest al Ortodoxiei. Pilonul păstrării identităţii noastre religioase naţionale şi culturale. Au răsărit mănăstirile, prin sacrificiul părinţilor, al călugărilor şi al maicilor, al stareţilor şi al stareţelor. Şi prin dragostea credincioşilor. 40 de aşezăminte monahale. Şcolile teologice ne-au dat slujitori tineri şi vrednici, care s-au alăturat la cei venerabili şi jertfelnici, care au fost până în 1990. Şi, aşa, Episcopia noastră, după un sfert de veac, este în rând cu toate episcopiile istorice. Dar n-a fost uşor, însă nu se plângea. Totdeauna a ştiut să zâmbească oricui. Ceea ce nu putem face noi.

Iată, acum este acasă. Dacă atunci n-a avut unde să-şi plece capul, acum, la povara celor 95 de ani, cu o slujire pilduitoare de 75 de ani a Bisericii, iată este în Palatul Preasfintei Treimi, care este Catedrala Episcopală. Foto.

  • Sfânta Liturghie Arhierească şi Panihida Mică pentru Î.P.S Justinian

Miercuri, 2 noiembrie 2016, cu începere de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare, unde se află depus sicriul cu trupul neînsufleţit al Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian, Părintele nostru. Slujirea arhierească a fost oficiată în mijlocul unui sobor alcătuit din preoţii din Permanenţa Eparhială, fii duhovniceşti ai Preasfinţiei Sale, cu unii dintre ei ostenind de la înfiinţarea Episcopiei, precum şi slujitori ai Catedralei Episcopale, pe care a iubit-o atât de mult.

S-a oficiat această Sfântă Liturghie ca un omagiu şi pomenire aduse Înaltpreasfinţiei Sale, care a iubit foarte mult liturghisirea, şi pe care a practicat-o cu mare trăire lăuntrică, atât cât puterile l-au slujit, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Şi s-a mai oficiat această Sfântă Liturghie în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, pentru că a fost Catedrala Sa de suflet şi faţă de care Dumnezeu l-a învrednicit să o vadă ridicată şi cu Sfânta Cruce aşezată în vârful turlei, la 85 metri înălţime, străjuind şi binecuvântând oraşul.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de elevi seminarişti, conduşi de pr. dr. Petrică Covaciu şi pr. Andrei Baboşan, profesori de muzică la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.

La momentul liturgic dedicat celor trecuţi la Domnul, P.S. Iustin Sigheteanul şi soborul au făcut pomenirea, după rânduială, lângă sicriul înconjurat de monahi şi monahii, preoţi de mir şi foarte, foarte mulţi credincioşi, care au venit la Catedrală din întreaga Episcopie ca să-i aducă un ultim omagiu.

De altfel, de-a lungul zilelor şi nopţilor, şirul credincioşilor este continuu, la fel ca în timpul vieţii, când la chilia Înaltpreasfinţiei Sale mulţime mare de credincioşi veneau ca să-i ceară sfatul şi să se roage pentru ei.

Panihida Mică

După Sfânta Liturghie Arhierească, P.S. Iustin şi soborul au oficiat Slujba Panihidei Mici, în prezenţa credincioşilor care au umplut Catedrala.

A fost de remarcat faptul că în rândul credincioşilor s-au aflat foarte mulţi tineri, care au venit la „Patriarhul Maramureşului” ca să-i aducă un ultim omagiu.

Aceasta, pentru că Î.P.S. Justinian a fost ierarhul iubit de toată lumea, din ţară şi din străinătate.

"A fost un ierarh de pastoraţie"

„N-a fost un ierarh de catedrală, a fost un ierarh de misiune. A fost un ierarh de pastoraţie, un ierarh părintesc şi pastoral. N-a slujit la Catedrală, aşa cum se întâmplă în Eparhia noastră, fiind foarte multe solicitări, decât de Paşti, de Crăciun şi de sărbătorile foarte importante. În rest, tot timpul a fost în teritoriu: la sfinţiri, la resfinţiri, la hramurile mari de mănăstiri, pentru că ştia şi simţea că poporul îl aşteaptă şi are nevoie binecuvântarea, slujirea şi cuvântul Înaltpreasfinţiei sale.”

A fost „un ierarh unic, mult rugător şi jertfelnic, slujitor timp de 75 de ani al Bisericii noastre Ortodoxe şi al poporului nostru românesc, cel iubitor de Dumnezeu”, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • P.S. Vasile Someşeanul a adus un ultim omagiu Î.P.S. Justinian

Azi, marţi, 1 noiembrie 2016, după amiază, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul l-a însoţit pe Preasfinţitul Părinte Vasile Someşeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care a venit, în fruntea unei delegaţii de la Arhiepiscopie, să-şi ia un ultim rămas bun de la Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, al cărui trup neînsufleţit se află depus la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime”, unde are loc privegherea continuă, până la oficierea Slujbei Prohodului.

P.S. Vasile Someşeanul a zăbovit mai multe minute în faţa sicriului în care se afla trupul neînsufleţit al Înaltului Ierarh Justinian şi a rostit, în taină, mai multe rugăciuni.

Cu această ocazie, P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat, împreună cu monahii şi preoţii prezenţi, o ectenie de pomenire pentru marele Ierarh Justinian.

 

  • P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Vecerniei şi Panihida Mică în Catedrala arhiplină

Azi, marţi, 1 noiembrie 2016, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare, Slujba Vecerniei, continuată cu Panihida Mică, pentru pomenirea sufletului Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian.

În Catedrală s-au aflat monahi şi monahii, preoţi de mir şi un foarte mare număr de credincioşi, încât sfântul locaş a fost neîncăpător.

După sfintele slujbe, P.S. Iustin Sigheteanul a evocat personalitatea duhovnicească a marelui păstor de suflete, Arhiepiscopul Justinian Chira al Maramureşului, dar şi cea administrativă, misionară şi caritativă. Foto.

  • Sicriul cu trupul neînsufleţit al Î.P.S. Justinian a fost depus pentru priveghere la Catedrala Episcopală - Foto.

Î.P.S. Justinian a început ieri ultimul drum pământean, care a pornit de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Constantin Opriş” din Baia Mare, unde a decedat duminică, la ora 10,30, în salonul de terapie intensivă al secţiei Cardiologie, în urma unui infarct miocardic acut. După ce a fost înveşmântat ca ierarh, cu mitra pe cap şi celelalte însemne arhiereşti, a fost aşezat într-un sicriu cu geam transparent, pentru ca toţi cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu să îl poată vedea pentru ultima dată.

Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost transportat, la orele amiezii, la Centrul Eparhial şi aşezat pe un catafalc, în curte.

Ultima vizită la instituţia pe care a condus-o peste un sfert de veac

Toţi ostenitorii Centrului Eparhial, în frunte cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, au ieşit să îi aducă un ultim omagiu. Alături de ei, preoţi din municipiu şi de mai departe, preoţi care i-au slujit ca arhidiaconi de-a lungul anilor, monahi şi monahii, stareţi şi stareţe, credincioşi din oraş.

A fost ultima vizită, o vizită cu totul aparte, pe care Înaltul Ierarh al maramureşenilor şi sătmărenilor a făcut-o la reşedinţa sa, unde locuia de un sfert de veac şi de unde a diriguit cu măiestrie problemele nu uşoare ale Eparhiei. Locul de unde a pus pe picioare Episcopia Maramureşului, devenit azi cea mai respectată instituţie din Maramureş şi Sătmar. A devenit astfel, pentru că la temelia ei Î.P.S. Justinian a pus rugăciunea, multa rugăciune de zi şi de noapte, rugăciunea în genunchi, chiar şi la cei peste 90 de ani ai săi. Rugăciunea care a rodit pe toate planurile, care a ocrotit aceste meleaguri în ultimul sfert de veac. Mulţi o spun cu voce tare şi fără echivoc că rugăciunile Înaltpreasfinţitului Justinian au ferit judeţul de multe rele.

Aici, la Episcopie, unde a fost şi chilia sfinţită cu prezenţa sa, aici a fost adus pentru ultimul popas în mijlocul celor care i-au fost alături mulţi, foarte mulţi ani. Aici, unde a lucrat alături de omul său de suflet, care nu l-a dezamăgit niciodată, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul.

În faţa ochilor parcă aveai o persoană care doarme un somn lin, cu aceeaşi culoare a feţei pe care o ştiau toţi care-l cunoşteau. Trupul său iradia de lumină. Te aşteptai să îţi deschidă ochii şi să îţi zâmbească larg, cu generozitatea-i binecunoscută. Să te întrebe ceva, să te încurajeze, să îţi spună vorbe înţelepte şi să te privească lung, pătrunzător. Dar nu făcut-o de data aceasta. O va face din Ceruri, unde, din timpul vieţii sale ne-a promis că se va ruga pentru noi toţi. Şi ne-a mai promis că ne aşteaptă pe toţi în Rai.

Toţi cei prezenţi au trecut pe la sicriu, cu lacrimi în ochi şi sub imperiul emoţiilor care îi stăpâneau.

Panihida Mică de la Centrul Eparhial

Aici, la Centrul Eparhial, a venit să se roage pentru sufletul său, împreună cu toţi cei prezenţi, şi să-i aducă un ultim omagiu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, de naştere din această eparhie, care, împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, preoţi şi diaconi au oficiat Panihida Mică pentru sufletul Ierarhului lor.

Răspunsurile la ectenii au fost date de un grup coral al Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, dirijat de pr. prof. Andrei Baboşan.

Sicriul a părăsit curtea, purtat de consilierii eparhiali, în şuvoaiele de lacrimi ale asistenţei.

Depunerea pentru priveghere permanentă

Maşina cu trupul neînsufleţit al Arhiepiscopului Justinian a ajuns la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, unde o mare mulţime de credincioşi din toată Episcopia îl aşteptau, atât în afara Catedralei, cât şi înăuntru.

Sicriul a fost purtat până la nivelul întâi al sfântului locaş de foştii arhidiaconi, care l-au depus pentru priveghere.

Aici Î.P.S. Andrei şi P.S. Iustin Sigheteanul au oficiat Panihida, în mijlocul unui sobor de peste 100 de preoţi.

Slujba a fost impresionantă, iar Catedrala plină de credincioşi, care au stat şi pe scări.

Au dat răspunsurile la ectenii două coruri formate din tineri: Corul „Angelli” al Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, dirijat de pr. drd. Andrei Baboşan, şi Corul „Sfântul Ioan Damaschin” al Departamentului de Teologie Ortodoxă de la Centrul Universitar „Nord” din Baia Mare, dirijat de pr. lect. univ. dr. Teofil Stan.

Voievodul spiritual al Maramureşului

„Justinian Arhiepiscopul a fost voievodul spiritual al Maramureşului şi al întregii Transilvanii, a spus Î.P.S. Mitropolit Andrei. Şi cum Dumnezeu rostuieşte toate lucrurile, având grijă ca să se petreacă perfect, tare îi plăcea Înaltpreasfinţitului Justinian să ne povestească că a fost chemat la viaţă într-o zi de Rusalii, când se oficia Sfânta Liturghie. Şi iată că şi plecarea lui a fost tot într-o zi de duminică în timp ce se oficia Sfânta Liturghie. E greu să rezumăm ce-a-nsemnat Înalt Preasfinţitul Justinian, Arhiepiscopul nostru, pentru noi şi pentru toţi cei ce l-au cunoscut. Au fost multe virtuţile ce l-au împodobit. Ctitor de lăcaşuri sfinte, şi-a pus sufletul pentru ctitoria de la Mănăstirea Rohia. A fost un păstor neobosit, şi-a bătut sat după sat, învăţând, mângâind, îmbărbătând. Pe lângă toate aceste virtuţi şi multe altele, pe cea de Părinte trebuie să o subliniem. A fost un părinte spiritual extraordinar. Şi ca părinte spiritual i-a primit pe toţi, oricum au fost ei: şi credincioşi, şi mai puţin credincioşi, şi tineri, şi bătrâni. I-a primit pe toţi în inima lui mare. Şi după ce i-a primit pe toţi, i-a iubit pe toţi. Avea o iubire care se revărsa în afară peste toţi şi peste toate. Şi după ce i-a primit pe toţi, după ce ne-a iubit pe toţi, s-a rugat pentru noi, pentru toţi. Şi apoi a purtat sarcinile spirituale ale tuturor. În momente de restrişte, de necaz, mulţi dintre credincioşii noştri au căpătat îmbărbătare, consolare, întărire prin cuvântul vlădicului Justinian. Inclusiv eu. Pentru că vlădicul Justinian a fost vlădicul tinereţilor mele.”

„Am dat cinstea ce i se cuvine în ceea ce înseamnă petrecerea pe ultimul drum a unui mare Ierarh al Bisericii. Am spus unei mari personalităţi: cred că este ultimul de acest calibru dintre Ierarhii Bisericii. Nu ştiu dacă noi vom atinge măsura aceasta. Nu vom atinge, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Şi-a dorit mult să nu plece până nu va fi pusă Crucea pe Catedrală. I s-a împlinit dorinţa. Dumnezeu l-a iubit şi ne-a ajutat să punem Crucea şi a fost împăcat din toate punctele de vedere. Acum, l-am aşezat aici spre cinstire şi priveghere.”

Sectorul cultural

și comunicații media

Nr. 2922/30.10.2016

Comunicat

În urma trecerii la cele veșnice a Părintelui Arhiepiscop Justinian – întâistătătorul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Consiliul Eparhial vă comunică următoarele referitor la rânduiala privegherii și înmormântării Înaltpreasfinției Sale:

  • trupul neînsuflețit al IPS Sale Justinian Chira va fi depus în Catedrala Episcopală ”Sf. Treime” din Baia Mare, luni 31 octombrie 2016, în jurul orei 14, când se va săvârși Slujba Panihidei, urmată apoi de Slujba de Priveghere prin citirea Psaltirii de către monahi, monahii, profesori de teologie, preoți și teologi;
  • Privegherea va continua până la slujba de înmormântare care va fi săvârșită, joi 3 noiembrie 2016, ora 12, avându-l în fruntea soborului slujitor pe Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț – mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; Privegherea va fi întreruptă doar de programul liturgic al Catedralei (Sfânta Liturghie și slujba Vecerniei);
  • Slujba de înmormântare va fi precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești;
  • Miercuri, 2 noiembrie 2016, începând cu ora 18, se va săvârși Slujba de pomenire de către Preasfinția Sa Iustin Sigheteanul;
  • în fiecare zi până la Slujba Prohodului de joi 3 noiembrie 2016, ora 12, la toate bisericile de mir și mănăstirești se vor trage clopotele la ora 12, timp de 5 minute, și va fi arborat drapelul de doliu;
  • preoții care vor participa la oricare din rânduielile amintite vor purta epitrahil de culoare deschisă (albă);
  • cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu Părintelui arhiepiscop Justinian o pot face pe toată perioada privegherii;
  • după slujba înmormântării, sicriul cu trupul neînsuflețit al IPS Arhiepiscop Justinian va fi condus pe ultimul drum pământesc către mănăstirea de metanie de la Rohia, unde va fi așezat în locul de veci.

 

În numele preoțimii, monahilor și credincioșilor pe care i-a slujit timp 75 de ani și pentru care s-a rugat mereu ca un părinte, îl rugăm pe Hristos Arhiereul cel veșnic să-l odihnească în pace și să-i rânduiască un loc în soborul ierarhilor care liturghisesc în ceruri. Veșnica lui pomenire!

Mesaj de condoleanțe al Patriarhului Romaniei la trecerea la Domnul a Înaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Iustinian al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a adresat un mesaj de condoleante, astazi, duminica, 30 octombrie 2016, Consiliului Eparhial al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului în urma trecerii la Domnul a Înaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Iustinian al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului:

Cu adanca durere în suflet, am aflat vestea trecerii din aceasta viata a Înaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Iustinian al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, ierarh venerabil al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Arhipastor misionar şi harnic, aparator întelept al traditiei ortodoxe romaneşti, cu o deosebita personalitate culturala si duhovniceasca, Arhiepiscopul Iustinian ramane o pilda de daruire jertfelnic a pentru Biseric a noastra .

Împreuna cu ierarhii Sfantului Sinod, cu preotii, monahii şi credincioşii îndoliatei Episcopii Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, înaltam în aceste zile rugaciuni pentru odihna sufletului sau alaturi de vrednicii slujitori ai Bisericii lui Hristos din toate timpurile în lumina şi pacea Preasfintei Treimi.

Vesnica lui pomenire din neam în neam!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Biroul de Presa al Patriarhiei Romane

Cu durere in suflet anuntam trecerea la cele vesnice a

Inaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Justinian,

parintele nostru duhovnicesc, duminica 30 octombrie 2016, la ora 10.30 la venerabila varsta de 95 de ani. Indemnam toate manastirile, schiturile si parohiile din cuprinsul Episcopiei Maramuresului si Satmarului, pana la data inmormantarii, in fiecare zi la ora 12.00 sa traga clopotele si sa arboreze drapelul negru.

 
Consiliul Eparhial.

COMUNICAT

Consiliul Eparhial al EpiscopieiOrtodoxe a Maramure șului și Sătmarului, cu mare durere sufletească, anunță trecerea în veșnicie a întâistătătorului eparhiei noastre Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscop Justinian Chira, duminică 30 octombrie 2016, ora 10,30 , în urma unui infarct miocardic acut, după 95 de ani de viață pământească.

  • Date biografice:

Născut din părinții Ilie și Maria, țărani evlavioși, la data de 28 mai 1921, în satul Plopiș, comuna Șișești, județul Maramureș, având numele de botez Ioan.

În zorii zilei de 12 martie 1941 închide ușa casei din satul natal, iar pe seară întră pe poarta Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia. După un an, la 2 martie 1942 este tuns în monahism și primește numele Justinian.

La 15 august 1942, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului și Clujului îl hirotonește diacon pe seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia.

Neținându-se cont de faptul că monahii nu aveau (și nu au și n-au avut vreodată) obligații militare, ierodiaconul Justinian este recrutat și încorporat de către ocupanții maghiari, fiind soldat în armata maghiară – compania antiaeriană de la Miskolc – în perioada 22 noiembrie 1942 – 10 martie 1943.

La puțin timp după lăsarea la vatră, este hirotonit preot pe seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia, la data de 17 aprilie 1943, de către Episcopul Nicolae Colan.

După ce starețul Nifon Matei a trecut la cele veșnice, în locul lui este numit, la data de 25 iunie 1944, tânărul ieromonah Justinian Chira, care, la vârsta de 23 de ani, a preluat această funcție într-o perioadă foarte grea pentru mănăstiri. În anul 1948 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1967, la propunerea Episcopului Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la rangul de arhimandrit.

Tot la propunerea Episcopului Teofil Herineanu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de 9 iunie 1973, fiind hirotonit ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, la 9 septembrie 1973, și primind supranumele de ”Maramureșeanul”.

După revoluția din 1989 s-a reînființat Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului. Cine putea să fie mai potrivit pentru a ocupa scaunul de titular al acestei noi eparhii? Nimeni altul decât Preasfințitul Justinian, fiul acestor meleaguri. Astfel că, la data de 22 septembrie 1990, Adunarea Națională Bisericească îl alege episcop în fruntea acestei eparhii, iar la 11 noiembrie 1990 este întronizat la biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare (vechea Catedrală), de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului.

Ca episcop titular a înființat secția de Teologie Ortodoxă din cadrul Facultății de Litere din Baia Mare, Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, revista eparhială ”Graiul Bisericii Noastre” și a pus piatra de temelie la zeci de biserici de enorie și de mănăstiri.

Dacă la întronizarea Înaltpreasfinției Sale erau 3 mănăstiri, după 26 de ani de activitate pastorală, în eparhia noastră sunt astăzi 30 de mănăstiri și 10 schituri.

La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rang de Arhiepiscop onorific,de către Preafericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea – Patriarhul României, în Catedrala ”Sf. Treime” din Baia Mare.

Formare educațională (studii) :

Cursurile școlii primare le face în satul natal Plopiș, între anii 1928-1934, apoi a frecventat cursurile Liceului Ortodox de băieți ”Simion Ștefan” din Cluj, iar studiile în teologie le-a absolvit la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar din Sibiu, în anul 1966, susținându-și licența în teologie cu teza Mănăstirea ”Sf. Ana” - Rohia .

Hirotonii și hirotesii :

Din anul 1973 și până în prezent a hirotonit peste 400 de preoți și diaconi.

Activitatea academică (titluri academice și publicații) :

I-au fost conferite 4 titluri de Doctor honoris causa, de către Universitatea de Vest din Oradea (23.05.2001), Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia (20.10.2009), Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad (12.03.2010) și Universitatea de Nord din Baia Mare (27.05.2010).

A publicat 22 de titluri de carte, un volum în colaborare, precum și un număr de peste 150 de studii și articole în reviste de specialitate sau în presa locală.

Distincții bisericești și civile

  • Arhiepiscop onorific – ridicat în rang de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 2009;
  • ”Steaua României” - conferită de Președinția României, 2011;
  • Titlul de Cetățean de Onoare – conferit de Consiliul Județean Maramureș și de peste 40 de Primării de municipii, orașe și comune din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului;
  • Titlul de Omul anului 2009 – conferit de Consiliul Județean Maramureș.

Pentru toată viața Înaltpreasfinției Sale, pusă în slujirea lui Dumnezeu și a poprului dreptcredincios, gândurile noastre se îndreaptă către Preamilostivul Dumnezeu, rugându-L să-i rânduiască un loc în rândul celor aleși ai Săi. Dumnezeu să-l odihneasă în pace!

CONSERVAREA, REAMENAJAREA ȘI PUNEREA ÎN VALOARE A PALATULUI CULTURII DIN SIGHETU MARMAȚIEI CU DESTINAȚIA CENTRU CULTURAL PASTORAL SFÂNTUL IOSIF MĂRTURISITORU - Fisa cadru de prezentare proiect <pdf> - MINUTA INFORMARII PUBLICE <pdf>

Sesiunea de toamna a Conferintelor preotesti <detalii>

Mesaj de consolare şi comuniune la un an de la tragedia din Clubul Colectiv

La un an de la trecerea la cele vesnice a celor 64 de victime ale incendiului de la Clubul Colectiv din Bucureşti, în numele ierarhilor, clericilor si credinciosilor mireni ai Bisericii Ortodoxe Romane, adresăm un cuvânt părintesc de consolare şi comuniune în rugăciune familiilor şi tuturor celor care îi plâng pe cei dragi, decedati in incendiul din Clubul Colectiv.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul mortii, să odihneasca împreună cu dreptii sufletele celor decedati în lumina şi pacea Împărătiei lui Dumnezeu .

Totodată, mulţumim tuturor celor ce imediat după tragicul eveniment din 30 octombrie 2015 au ajutat, cu rugăciunea şi cu fapta, familiile îndoliate şi pe cei răniti (arsi). În mod deosebit, mul ț umim eparhiilor care au ajutat financiar fiecare familie îndoliată în etape diferite (Arhiepiscopia Bucure ș tilor, Arhiepiscopia Clujului şi Arhiepiscopia Dunării de Jos), preoţilor de caritate din spitale, preoţilor duhovnici care au consolat pe cei îndoliati şi au îndrumat spiritual pe cei răniti, precum şi tuturor credinciosilor mireni milostivi, medici, asistenti şi donatori de sânge, care au arătat compasiune cu cei îndoliati şi solidaritate cu cei răniti.

Rugăciunile de pomenire a celor decedati în incendiul de la Clubul Colectiv sunt binefacere spirituală pentru sufletele acestora, dar şi consolare pentru familiile lor îndoliate, deoarece iubirea izvorâtă din credinţă şi rugăciune este mai tare decât moartea (cf. Ioan 11, 25). Pe lângă pomenirile anterioare, şi acum, la împlinirea unui an de la tragicul eveniment din 30 octombrie 2015, Biserica săvâr șește slujbe de pomenire a celor decedati atunci, sporind astfel, prin rugăciune şi prin fapte de milostenie, comuniunea de iubire frăteasc ă şi solidaritate umană cu cei îndoliati şi cu cei suferinzi în urma tragicului eveniment.

Încredintatii că în momentele de grea încercare din viaţa comunită ț ii rugăciunea trebuie unită cu fapta milostivă, precum în momentele grele ale tragicului eveniment de atunci, tot asa şi acum reînnoim apelul nostru pentru donare de sânge spre salvarea vieţii alor oameni grav bolnavi, participând mai intens la campania „Donează sânge, salvează o viată ” initiată de Patriarhia Română şi aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii noastre.

Cu părintesti sentimente de comuniune si binecuvantari pentru familiile îndoliate şi pentru cei aflati în suferintă ca urmare a incendiului de la Clubul Colectiv,

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

  • Sfintirea monumentului funerar dedicat victimelor din Clubul Colectiv 

Duminică, 30 octombrie 2016 , la împlinirea unui an de la incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de tineri, în curtea bisericii Sfântul Nicolae – Brosteni va fi sfintit un monument dedicat memoriei victimelor acestui tragic eveniment.

Ceremonia va avea loc la orele 11.30, fiind urmată la orele 12.00 de slujba parastasulu iîn faţa Clubului Colectiv pentru to ț i cei decedati în urma incendiului.

Slujba de sfintire a monumentului şi parastasul vor fi oficiate de Preasfintitul Parinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, împreună cu un sobor de preoti şi diaconi.

Initiativa edificării monumentului din marmură apar ț ine Arhiepiscopiei Bucurestilor. Acesta a fost amplasat în curtea bisericii Sfântul Nicolae – Brosteni, deoarece este lăcasul de cult cel mai apropiat de locul tragediei. Adresa bisericii este: strada Cuza Vodă, nr. 77, sector 4, Bucuresti.

De asemenea, slujbe de pomenire (parastase) pentru toti cei decedati la Clubul Colectiv vor fi săvârsite în toate parohiile Patriarhiei Române, sporind astfel, prin rugăciune şi prin fapte de milostenie, comuniunea de iubire frăteasca şi solidaritate umană cu cei îndoliati în urma tragicului eveniment.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

  • Sfânta Liturghie Arhierească la biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din Baia Mare

Miercuri, 26 octombrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din municipiul Baia Mare, cartierul Valea Borcutului, preot paroh Augustin Onea. Sfânta Liturghie Arhierească de ziua hramului acestei biserici a devenit o tradiţie pentru ierarhul maramureşean, care vine an de an aici, ca să fie întărire duhovnicească pentru credincioşi. Din sobor au făcut parte pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, pr. Fabian Coroian, protopop de Baia Mare, pr. dr. Vasile Borca, lector universitar la Centrul Universitar „Nord” din Baia Mare, preotul Augustin Onea, paroh, preoţi din parohiile vecine din Baia Mare şi din altă parte. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Corul bisericii, dirijat de profesoara de muzică Raluca Florica Onea, fiica preotului paroh.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de P.S. Iustin Sigheteanul, care s-a referit la pericopa evanghelică a sărbătorii şi la viaţa Marelui Mucenic Dimitrie, un iscusit militar, ajuns general la 20 de ani, care şi-a dat viaţa pentru Hristos. Pe parcursul derulării ei, predica a fost susţinută cu multe cuvinte din învăţăturile biblice, pentru ca să se aşeze mai temeinic în inima credincioşilor.

Comunitatea parohială din această partea Băii Mari s-a format în anul 2001, sub păstorirea preotului Augustin Onea. Biserica este situată într-un cartier minier vechi al oraşului, Valea Borcutului, de la al cărui izvor de apă minerală, numită de localnici borcut, îi vine şi numele. În acest cartier există o biserică, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, întemeiată, la cererea credincioşilor, ca şi capelă, în anul 1907 de Alexiu Pocol, fostul primar al Băii Mari şi proprietar al minei de aur, cel mai bogat om al momentului. Fosta capelă s-a transformat în biserică parohială în vremea regimului comunist. Comunitatea ortodoxă mărindu-se ca număr, a fost înfiinţată actuala parohie, sub păstorirea slujitorului bisericii vechi, Augustin Onea, din care s-a desprins actuala comunitate.

Demersurile pentru construcţia noii biserici au demarat în anul 1999, iar în 2001 se slujea deja în demisolul bisericii. De la sfârşitul lunii iulie a început pictarea bisericii în tehnică frescă. Foto.

  • Î.P.S. Mitropolit Andrei şi P.S. Iustin Sigheteanul au participat la sărbătorirea Zilei Armatei, care a avut loc la Carei

Marţi, 25 octombrie 2016, cu începere de la ora 12,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, la sărbătoarea naţională ocazionată de Ziua Armatei Române, care a avut loc la Carei.

După tradiţie, soborul de preoţi a plecat spre Monumentul "Glorie Ostaşului Român", operă a sculptorului maramureşean Vida Gheza, din biserica cu hramul "Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir", situată în apropierea Monumentului. Din sobor a făcut parte, alături de preoţi din parohiile oraşului şi cele învecinate, pr. Marian Crainic, protopopul Careiului, pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, preotul paroh Ilie Popa, preoţi militari.

În cinstea sutelor de roi români căzuţi la datorie apărând patria în cel de-al doilea război mondial, a fost oficiată o slujbă de pomenire.

La sărbătorirea, care s-a desfăşurat cu ceremonial militar, au luat parte Klaus Iohannis, preşedintele României, care a ţinut un discurs, şefi ai Armatei Române şi ai Ministerului Apărării, Garda de Onoare, detaşamente de onoare, oficialităţi ale judeţului Satu Mare, un numeros public.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la Ziua Armatei, sărbătorită în Satu Mare

Marţi, 25 octombrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, la Monumentul Ostaşului Român din Satu Mare, la manifestările oficiale judeţene ocazionate de Ziua Armatei Române, desfăşurate după regulamentul militar.

Cu această ocazie, în deschiderea manifestărilor, Preasfinţia Sa a oficiat un parastas întru pomenirea eroilor din judeţul Satu Mare căzuţi în al doilea război mondial. Din sobor a făcut parte pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, şi preoţi din parohiile municipiului.

La sărbătoarea sătmăreană au luat parte prefectul Radu Bud, preşedintele Consiliului Judeţean, Pataki Csaba, primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, ministrul apărării, Mihnea Mihoc, Gabriel Leş, secretar de stat în Ministerul Apărării, de origine sătmăreană, militari activi şi în rezervă, public interesat.

La monumentul Ostaşului Român au fost depuse coroane şi jerbe de flori.

Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare. Foto.

 

  • Târnosirea bisericii din Culciu Mare

Duminică, 23 octombrie 2016, de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii parohiale din Culciu Mare, Protopopiatul Satu Mare, preot paroh Călin Palfi.

Slujba de târnosire

La slujba de târnosire a participat aproape întreg satul, iar mulţi dintre cei prezenţi nu au mai asistat la o slujbă de târnosire niciodată. Din soborul sfinţitor 30 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Ioan Socolan, protopop de Satu Mare, preotul paroh Călin Palfi, preot Alexandru Nuszer, fost preot paroh aici, preoţi din parohiile învecinate şi chiar de mai departe. Târnosire a fost făcută cu respectarea întocmai a tipicului, prin înconjurarea bisericii şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, prin punerea în piciorul Sfintei Mese a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici şi a Documentului de sfinţire, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a Sfintei Mese şi punerea icoanelor celor patru evanghelişti, Matei, Ioan, Marcu şi Luca, în cele patru colţuri ale Sfintei Mese şi pecetluirea cu ceară a celor puse, prin rugăciuni de sfinţire rostite în genunchi. Pe lângă hramul istoric al bisericii, Adormirea Maicii Domnului, P.S. Iustin Sigheteanul a dat bisericii şi al doilea ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, deoarece 2016 este Anul Comemorativ al acestui Sfânt şi al tipografilor bisericeşti din Patriarhia Română.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Slujba de târnosire a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată, de la ora 10,30, pe o scenă în aer liber, amplasată în curtea bisericii. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi sătmăreni. Vremea de toamnă, cu soare, dar puţin rece, nu i-a reţinut acasă pe credincioşii ortodocşi, dar şi de alte confesiuni, care au venit cu toţii la marele eveniment al satului lor. Cuvântul de învăţătură al P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii a XXIII-a după Rusalii, a vindecării demonizaţilor din ţinutul Gherghesenilor, cu explicarea amănunţită a momentului istoric relatat de Sfântul Evanghelist Luca. Ierarhul a făcut o paralelă între locuitorii din ţinutul relatat în pericopa evanghelică, care l-au alungat pe Hristos din mijlocul lor, pentru că au pierdut turma de porci, ce s-a aruncat în mare, şi oamenii zilelor noastre, care Îl alungă pe Hristos din viaţa lor, săvârşind o mare greşeală. Cum să-L alungi pe Hristos din viaţa ta, când lumea contemporană, cu tot ce s-a făcut de 2000 de ani încoace, este rezultatul unei culturi creştine, a spus Arhiereul.

Distincţii

Pentru efortul depus de renovare a bisericii în cei 9 ani de când este paroh aici şi în calitate de dascăl, P.S. Iustin Sigheteanul i-a acordat preotului paroh Călin Palfi distincţia de iconom stavrofor. Diplomă de recunoştinţă au primit Consiliul Parohial, Comitetul Parohial şi familia Ioan şi Corina Cioroga, binefăcători. Ierarhul a primit în dar o icoană a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Despre biserică

Biserica din Culciu Mare a fost zidită în 1894, prin jertfa credincioşilor din această localitate. Lucrările de renovare au început în anul 2008, sub păstorirea preotului Călin Palfi, şi au cuprins mare parte din biserică: exteriorul, repararea acoperişului, introducerea instalaţiei de gaz metan pentru încălzire centrală şi executarea acesteia, introducerea apei curente, schimbarea geamurilor, înlocuirea instalaţiei electrice, executarea drenajului în jurul bisericii, pentru a înlătura infiltrarea apei, schimbarea iconostasului şi pictarea celui nou, policandre noi, repararea scărilor exterioare şi pavarea lor cu granit, reorganizarea Sfântului Altar şi rezidirea Sfintei Mese după noile cerinţe, plus alte lucrări la interior. Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a îndemnat preotul paroh ca să înceapă pictarea integrală a bisericii, după cum s-a hotărât în Permanenţa Eparhială, ca fiecare biserică să fie pictată integral. Foto.

  • Simpozionul „Convergenţe şi divergente între ştiinţă şi religie în lumea contemporană”

Vineri, 21 octombrie2016 , de la ora 15,00, Preasfinţitul Părinte Dr. Iustin Sigheteanul a luat parte, ca invitat de onoare, la Simpozionul „Convergenţe şi divergente între ştiinţă şi religie în lumea contemporană”, desfăşurat la Petrova, unde a luat şi cuvântul.

Pentru organizarea simpozionului au contribuit Fundaţia „Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bilaşcu” din Petrova şi Asociaţia „Bogdan-Dragoş” a Urmaşilor Nobilimii Maramureşene, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Protopopiatul Ortodox Român Vişeu, parohiile ortodoxe române din Petrova, Primăria şi Consiliul Local Petrova, Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” şi Liceul Tehnologic „Alexandru Filipaşcu” din Petrova. Amfitrionul manifestării a fost profesorul şi scriitorul Dr. Ion Petrovai, cunoscut în judeţ şi în ţară prin organizarea manifestărilor dedicate poetului naţional Mihai Eminescu, de două ori pe an. Simpozionul s-a constituit într-un maraton cultural de omagiere a valorilor şi personalităţilor culturale ale acestei localităţi mari de pe Valea Vişeului, sub autoritatea ştiinţifică a Conf. Univ. Dr. Radu Preda, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, care a fost şi moderatorul manifestării. Invitat de onoare a fost P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care a realizat o comparaţie axiologică a factorilor ce converg spre sentimentul de trăirea creştină în ziua de azi, într-o lume, nu numai românească, bulversată şi dezorientată. În societatea românească, în Maramureşul Voievodal, mai există tineri care preţuiesc şi păstrează valorile naţionale, tradiţia ţinuturilor noastre unice, pe care le promovează cu diferite ocazii, alături de credinţa străbună ortodoxă. Preasfinţia Sa a exemplificat cele afirmate cu prestaţia deosebită, realizată, în acest sens, la Întâlnirea Tineretului Ortodox din lume, care a avut loc la Bucureşti, în toamna aceasta, sub patronajul Patriarhiei Române, unde Maramureşul, prin tinerii săi ortodocşi, a fost vizibil prin ceea ce are unic, prin valorile sale inconfundabile. Cât priveşte divergenţele, care, în acest caz, se pot traduce prin îndepărtarea de religie şi a interesului faţă de această trăire, ele sunt, mai degrabă, rezultatul lipsei unei educaţii religioase în familie, în primul rând, dar şi în şcoală. Alături de aceşti doi factori contribuie din plin la secularizarea tineretului: mass media, platformele de socializare, mijloacele moderne de comunicare, trendul occidental agresiv de secularizare, asociaţii şi organizaţii ostile credinţei în Dumnezeu, care luptă pentru îndepărtarea lui Dumnezeu din Biserică, din şcoală, din viaţa de zi cu zi şi nerecunoaşterea Creaţiei Sale. Este, din punct de vedere al creştinismului, în general, una din cele mai grele perioade din istoria umanităţii.

P.S. a răspuns întrebărilor şi supoziţiilor asistenţei, formate dintr-un public select, aproape în totalitate de nivel universitar, desluşind şi clarificând, în lumina Cuvântului Sfintei Scripturi, multe din ideile şi supoziţiile prezentate de cei din sală. La simpozion au participat şi au luat cuvântul Prof. Univ. Dr. Vasile Năsui, Prof. Univ. Dr. Ştefan Marinca, Pr. Dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, Pr. Vasile Dunca, Dr. Alexandru Leordean, Dr. Ing. Vasile Coman, Pr. drd. Maxim Morariu, drd. Vlad Alexandru Toma, drd. Cătălin Hădadea, teologul Darius Echim, managerul Vasile Nicorici, profesori şi tineri din Petrova. Simpozionul s-a desfăşurat în ambianţa expoziţiei de covoare vegetale a preotesei Victoria Berbecaru din Botiza. Foto.

  • Sfânta Liturghie şi Parastas de pomenire a celor 29 de eroi martiri din Moisei

Vineri, 21 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Moisei, Sfânta Liturghie Arhierească şi Slujba Parastasului de pomenire a celor 29 de eroi martiri împuşcaţi de hortişti în Moisei.

Sfânta Liturghie Arhierească

Vineri, 21 octombrie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie în biserica „Izvorul Dragoş” din Moisei, cu hramul „Înălţarea Domnului”, când Biserica şi cetăţenii României sărbătoresc Ziua Eroilor. Biserica se află la doar un kilometru de casa în care au fost împuşcaţi eroii martiri români şi obeliscul ridicat de primărie în cinstea lor. Oficierea Sfintei Liturghii în ziua de 21 octombrie, când Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinţii Martiri Ardeleni, în biserica „Izvorul Dragoş, a devenit, deja, o tradiţie instituită de ierarhul maramureşean. Din soborul de 27 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, pr. Matei Şandor, paroh, preoţi din parohiile învecinate. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul de muzică psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon drd. Adrian Dobreanu.

Pomenirea eroilor martiri

În cadrul Sfintei Liturghii Arhiereşti, la momentul dedicat celor plecaţi dintre noi, Preasfinţia Sa a pomenit, cu glas tare şi emoţie firească, numele celor 29 de eroi martiri împuşcaşi de hortiştii unguri, în 14 octombrie 1944, în cele două case, una devenită memorială, situată la marginea drumului. Atunci, în casa aceea, sângele curs din corpul martirilor era până la gleznă, povestea singurul supravieţuitor, iar Moiseiul a trecut prin teroare, 300 de case fiind distruse prin incendiere, iar oamenii lui erau plecaţi în munţi, ca să nu fie împuşcaţi.

Hirotonirea unui preot

La momentul din Sfânta Liturghie Arhierească dedicat hirotonirii preoţilor, P.S. a oficiat slujba de hirotonire întru preot a diaconului Vasile Călin Şimon, pe seama Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” din Petrova, stareţ protos. Agaton Oprişan.

Cuvântul de învăţătură

Cuvântul de învăţătură al Arhiereului a fost dedicat eroilor martiri transilvăneni – Sfinţii Visarion Sarai, Sofronie şi Oprea Miclăuş, Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel – careau luptat împotriva impunerii confesiunii greco-catolice în Ardeal. „Toate aceste pătimiri şi răstignirea pentru neam şi credinţă a românilor sunt pentru noi momente de aducere aminte şi pagini de istorie sfântă, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. De aceea, îi comemorăm, îi cinstim şi Îl rugăm pe Dumnezeu să-i încununeze, iar pe noi să ne învrednicească să urmăm pilda credinţei lor, pilda credinţei mărturisitoare, prin iubire de neam, prin iubire de ţară, prin fidelitate faţă de credinţa noastră sfântă şi prin cinstirea pe care le-o aducem în sfintele biserici. Am alăturat lor şi pe martirii de la Moisei, care au murit tot pentru neam şi credinţă, în 14 octombrie 1944, ucişi tot de oameni străini de neamul nostru, de trupele hortiste în retragere.” La sfârşitul Sfintei Liturghii, P.S. Iustin Sigheteanul a primit o icoană cu Cina cea de Taină, care va fi păstrată în Muzeul Episcopiei.

Parastas la Monumentul eroilor

După Sfânta Liturghie Arhierească, toţi creştinii din biserică, împreună cu preoţii, au plecat pe jos la Monumentul Eroilor, unde a fost oficiată Slujba de pomenire a eroilor martiri. La Monumentul Eroilor de la Moisei, creat de sculptorul Vida Gheza, P.S. Iustin Sigheteanul l-a însoţit pe prefectul Mihai Sebastian Lupuţ, care a depus o coroană de flori. La Monumentul Eroilor ridicat de primărie în urmă cu mai mulţi ani, P.S. Iustin Sigheteanul, împreună cu soborul, a oficiat slujba de pomenire a eroilor, după toată tradiţia Bisericii Ortodoxe. În mulţimea asistenţei, s-au aflat şi 5 urmaşi, din judeţul Mureş, ai celor ucişi aici, prin împuşcare, prin geamul casei, în 14 octombrie 1944. Comemorarea civilă s-a petrecut la Monumentul ridicat de primărie în cinstea eroilor martiri, printr-un ceremonial militar, la care au fost prezenţi prefectul Mihai Sebastian Lupuţ şi primarul Toader Şteţcu al Moiseiului, care au luat şi cuvântul. Un grup de copii de la Şcoala „Izvorul Dragoş” au interpretat un cântec. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de onoare. Foto.

  • Binecuvântarea capelei de cimitir din Petrova

Joi, 20 octombrie 2016, cu începere de la ora 15,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de binecuvântare a capelei de cimitir „Sâmbăta lui Lazar” din localitatea Petrova, Protopopiatul Vişeu, în fruntea unui sobor de preoţi din care au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, pr. Mihai Chira, protopop de Vişeu, protos. Agaton Oprişan, stareţul mănăstirii din localitate, Petru Florin Pop, paroh, preoţi din parohiile învecinate, în prezenţa unui mare număr de credincioşi.

Capela este aşezată pe un teren al Primăriei Petrova, lângă cimitirul de la biserica veche din Petrova, şi a fost construită de Primăria Petrova, primar ing. Ioan Petrovai, prezent la slujba de binecuvântare. Hotărârea a fost luată în Consiliul Local, în primăvara acestui an, când s-au mai aprobat bani pentru achiziţionarea unui clopot la biserica în construcţie a noii parohii, nefiind neglijată nici existenţa unei mănăstiri pe teritoriul comunei, căreia îi vor fi alocate şi ei 500 milioane lei vechi. Capela are dimensiunile de 8,50 m pe 5 m, iar după încheierea lucrărilor de pavaj din jurul ei va fi predată de Primărie în proprietatea Parohiei.

P.S Iustin Sigheteanul a adresat un scurt cuvânt de învăţătură celor prezenţi, în care le-a vorbit despre necesitatea construirii capelei într-o comunitate şi despre îndatoririle creştineşti pe care familia şi preotul paroh este bine să le facă timp de 7 ani de la plecarea la Domnul a credinciosului, merinde întru aşteptarea zilei învierii din morţi.

Preotul şi credincioşii au oferit P.S. Iustin Sigheteanul o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul pentru Muzeul Episcopiei. Foto.

  • Vizită pastorală la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova

Joi, 20 octombrie 2016, de la ora 14,00, P.S. Iustin Sigheteanul a efectuat o vizită pastorală la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” de pe Dealul Hera, localitatea Petrova, Protopopiatul Vişeu, unde s-a întâlnit şi a discutat cu stareţul aşezământului monahal, protos. Agaton Oprişan, cu obştea mănăstirii, a văzut şi apreciat stadiul lucrărilor la biserica mănăstirii, aflată în faza de realizare a acoperişului.

Preasfinţia Sa s-a arătat mulţumit de calitatea lucrărilor care se efectuează, de felul cum a fost acoperit turnul bisericii, de seriozitatea meşterilor. Vizita anterioară la această mănăstire a fost făcută de sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”, unul din hramurile sfântului locaş, când a fost săvârşită şi Sfânta Liturghie Arhierească, în fruntea unui numeros sobor de preoţi, în faţa unui mare număr de credincioşi, cu care ocazie le-a adresat un cuvânt de învăţătură. Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Petrova este continuatoarea unei vechi ctitorii mănăstireşti aflate pe malul râului Bistra, ctitorie a familiei româneşti Petrovai, pe la anul 1600, când a înzestrat-o cu terenuri „cu păduri, lazuri, ape, drepturi de păscut etc.” pentru locuinţa şi trebuinţa călugărilor, aşezământ monahal unde şi-a avut locuinţa şi episcopul Serafim, descendent la familiei Petrovai, care şi-a început apostolatul la 1699. Noua mănăstire şi-a început istoria în anul 1999, cu binecuvântarea arhierească, iar în 2 mai 2000 s-a pus piatra de temelie. Acum se poate vorbi de un complex mănăstiresc, cu Casă monahală, unde se află chiliile, bucătăria, trapeza, Paraclisul, cu corp de chilii pentru pelerini, Altar de Vară din zid, cu aghizmatar la subsol. Mănăstirea are trei hramuri: „Izvorul Tămăduirii”, „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” şi „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Foto.

  • Conferinţa preoţească de la Sighetu Marmaţiei

Joi, 20 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de toamnă de la Sighetu Marmaţiei, la care au participat preoţii din protopopiatele Sighetu Marmaţiei şi Vişeu.

Sfânta Liturghie

În deschiderea conferinţei, P.S. Iustin Sigheteanul a asistat la Sfânta Liturghie, oficiată în catedrala „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Sighetu Marmaţiei, de un sobor din care au făcut parte cei doi protoierei, Vasile Aurel Pop, protopop de Sighet, şi Mihai Chira, protopop de Vişeu, preotul paroh Ioan Paul Tomoiagă, stareţi de mănăstiri şi preoţi de mir din Maramureşul Voievodal. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de preoţi tineri din cele două protopopiate. În timpul Sfintei Liturghii s-au împărtăşit mai mulţi preoţi.

Conferinţa

Pentru cei peste 130 de preoţi prezenţi în catedrala din Sighetu Marmaţiei, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit, la început, despre personalitatea multiplă a ierarhului erudit Antim Ivireanul, unul dintre cei mai importanţi ierarhi ai Ţării Româneşti din toate timpurile, poliglot, traducător, mare tipograf, trecut în rândul sfinţilor ca urmare a martirajului său. Sfântul Antim Ivireanul a introdus limba română modernă în oficierea liturgică, a scris cărţi de cult şi de învăţătură pentru preoţii români din cele trei Ţări Române, a fost un iscusit ctitor de locaşuri de cult. Acesta este motivul pentru care, la iniţiativa P.F. Daniel, la 300 de ani de la trecerea la Domnul, ca martir, anul 2016 a fost declarat ca An comemorativ al acestui sfânt, a spus Ierarhul maramureşean. Aflându-ne în Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, nu numai cuvântul Arhiereului a fost pe această temă, ci şi referatul întocmit şi susţinut de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, cu titlul “Sfântul Ierarh Antim Ivireanul - cel mai de seamă tipograf din Ţările Române la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII”. Este vorba de un referat cuprinzător despre activitatea tipografică a Sfântului, care, încă de când era egumen, a întemeiat tipografii, pe care le-a condus cu multă pricepere. Când a ajuns ierarh a continuat această activitate, a dezvoltat-o, astfel încât, în total, a tipărit 63 de cărţi, din care 39 au fost lucrate de el însuşi.

„ Cărţile lui Antim, cele care se adresau lumii ortodoxe, în general, au fost difuzate pe o scară foarte largă, pe măsură ce au fost tipărite, se spune în referat. Au fost dăruite popoarelor ortodoxe, Constantinopolului, Ierusalimului, Siriei, unde erau greci mulţi. Cartea românească tipărită de Antim a fost difuzată în Ţara Românească, în primul rând, dar şi în Transilvania şi Moldova. Sunt cărţi numeroase din tiparul lui Antim care se găsesc astăzi răspândite prin Transilvania, mai ales că Brâncoveanu era şi conducătorul şi cel care îndruma într-un fel viaţa religioasă a românilor din Ardeal. Când în Transilvania erau frământări teribile legate de tendinţele de uniaţie, Brâncoveanu l-a trimis la Alba Iulia pe Mihail Ştefanovici, ucenicul lui Antim, cu o tiparniţă, iar acesta a tipărit acolo un Chiriacodromion, o carte de învăţătură, şi un Bucvar, un abecedar. ” A fost un luptător pentru popor, pentru păstrarea neştirbită a Bisericii nesubjugate. Pe lângă toate acestea, marele nostru ierarh şi-a dorit ca Liturghia să fie accesibilă poporului, se mai spune în referat.

Prezentarea de cărţi

Două cărţi au fost prezentate cu această ocazie, în cadrul întâlnirii cu preoţii: „Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureş” de prof. dr. Nuţu Roşca, un volum masiv, de peste 900 de pagini, a cărui relatare se opreşte, voit, la anul 1948, când tăvălugul comunist a început să distrugă Biserica Ortodoxă, lucru ce nu i-a reuşit, şi Monografia-album a Protopopiatului Sighet, a patra din seria celor 8 volume de acest fel scoase de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, în care sunt prezentate istoricul comunităţilor şi al bisericii parohiale, activităţile culturale şi filantropice din parohii, în trecut şi în prezent, profilul parohiei, cimitirele etc., cu o ilustraţie color, elocventă şi de calitate foarte bună.

Comunicări

În finalul conferinţei au fost făcute comunicări de ordin administrativ şi pastoral, s-a discutat pe diferite teme privind misiunea preoţească în ziua de azi. Foto.

  • Sinaxă mitropolitană la Mănăstirea Scărişoara Nouă, cel mai vestic punct al monahismului românesc

Miercuri, 19 octombrie 2016, la Mănăstirea Scărişoara Nouă, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, stareţ arhim. dr. Timotei Bel, cea mai vestică mănăstire ortodoxă din ţara noastră, a avut loc, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, întâlnirea celor 190 de stareţi şi stareţe, egumeni şi egumene, preoţi duhovnici de la mănăstirile şi schiturile din Mitropolie. La sinaxă au participat P.S. Episcop Petroniu al Sălajului şi P.S. Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sălajului.

Sinaxa mitropolitană a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească oficiată, de la ora 8,00, în demisolul bisericii noi a Mănăstirii Scărişoara Nouă, de Î.P.S. Andrei, în fruntea unui sobor format din 12 stareţi şi egumeni din mănăstirile Mitropoliei. Pentru buna desfăşurare a sinaxei, a fost oficiat un Te Deum. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul de muzică bizantină „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon Adrian Dobreanu.

Sinaxa mitropolitană propriu-zisă a început la ora 10,30, în sala de conferinţe „Sfântul Apostol Andrei” a mănăstirii, sub preşedinţia Î.P.S. Mitropolit Andrei Andreicuţ.

Părintele Arhim. Paisie Cinar, duhovnicul Mănăstirii Bârsana, a alcătuit şi susţinut un referat foarte cuprinzător, cu un titlu elocvent: Locul şi importanţa monahismului în comunitatea eclezială şi aportul adus la misiunea Bisericii în lume”.

”Lucrarea monahismului se identifică cu cea a Bisericii, cea a lui Hristos în lume: mântuirea şi sfinţirea, se spune în referat. De aceea, monahismul contribuie la sporirea şi întărirea întregului corp eclezial spre preamărirea lui Dumnezeu. Mai mult astăzi, când toţi asistăm la momente de dezorientare spirituală, monahismul românesc vine şi ne reaminteşte, cu vocea tradiţiei şi a istoriei, că singurul lucru cu adevărat bun, ce-l înnobilează pe om este viaţa în Hristos, trăită cu scopul dobândirii Împărăţiei lui Dumnezeu. Evoluând într-o lume radical secularizată şi desacralizată, omul modern al secolului XXI este omul însingurat, care trăieşte doar absenţa prezenţei lui Dumnezeu, fără a mai avea capacitatea de a se defini şi cunoaşte pe sine însuşi ca şi chip al lui Dumnezeu şi fără a mai putea percepe lumea şi cosmosul ca daruri ale lui Dumnezeu.”

„Regulamentul de organizare şi funcţionare a monahismului, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, stipulează ca măcar o dată la trei ani să se ţină Sinaxa monahală pe Mitropolie. Astăzi, 19 octombrie 2016, am avut binecuvântarea lui Dumnezeu şi în acelaşi timp cinstea, ca aici, la graniţa de nord-vest a României ortodoxe, la Mănăstirea închinată Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Scărişoara Nouă, să aibă loc Sinaxa monahală mitropolitană, sub ocrotirea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei”, a spus Arhim. Dr. Timotei Bel, stareţul Mănăstirii Scărişoara Nouă şi exarhul mănăstiresc al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

„Este bine de ştiut: cam toate mănăstirile de pe cuprinsul Mitropoliei s-au născut din firul ierbii. Majoritatea sunt încă în construcţie. De aceea se confruntă cu foarte multe probleme de ordin material şi administrativ. În acelaşi timp, pentru că obştile sunt într-o continuă formare, sunt şi probleme duhovniceşti, demne de luat în seamă, care s-au discutat, de asemenea, la această sinaxă”, a relatat Arhim. dr. Dumitru Cobzaru.

„Ceea ce faceţi sfinţiile voastre în Transilvania, în special, care a fost văduvită în mod brutal de aşezămintele ei monahale şi de lumina vieţii monahale, este un lucru unic, a spus P.S. Iustin Sigheteanul, adresându-se monahilor şi monahiilor. Sfinţiile voastre aţi rectitorit vechile aşezăminte monahale, sfinţiile voastre aţi depus eforturi numai de Dumnezeu, de stareţi şi de stareţe, ştiute. Sfinţiile voastre aţi reaprins candelele şi aţi resfinţit pământul Transilvaniei prin aşezămintele monahale ridicate. Dumnezeu a făcut dreptate înaintaşilor noştri, Sfinţi Părinţi ai Bisericii noastre, păstori de suflete, monahi şi monahii, prin reînvierea, cu atâta dinamism şi entuziasm a monahismului în Transilvania.”

„E binevenită această întâlnire pentru că toată lumea ştie cam care este trendul vieţii noastre, a spus Î.P.S. Mitropolit Andrei. Din păcate, secularizarea face paşi înainte şi atunci noi ne propunem, ne încăpăţânăm să ne luptăm cu secularizarea şi ostaşii cei mai bătăioşi, cei mai râvnitori împotriva secularizării sunt călugării. Sfântul Ioan, în prima sa epistolă pomeneşte cele trei mari patimi cu care se luptă omenirea dintotdeauna, dar în mod deosebit lumea postmodernă: iubirea de avere, iubirea de mărire şi iubirea de plăcere. Ori, împotriva acestor trei patimi călugărul luptă cu votul sărăciei, votul ascultării şi votul fecioriei. Aşa se face că, de data aceasta, ne-am întâlnit aici, la o mănăstire extraordinar de frumoasă, ctitorie pentru veşnicie. Se nevoieşte cu ridicarea ei părintele arhimandrit Timotei. E o atmmosferă plină de spiritualitate aici, la straja de intrare în ţara noastră dinspre Apusul Europei. Să dea Dumnezeu ca, efectiv, s-o umple de râvnă călugării noaştri şi să putem face misiune într-o lume care are nevoie de misiunea noastră, a conchis Î.P.S. Părinte Andrei.

Sinaxa mitropolitană a discutat multe alte lucruri legate de viaţa monahală, Foto.

În Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului sunt 78 de mănăstiri, cu peste 450 monahi: 40 de mănăstiri în Maramureş, 31 în Cluj şi 7 în Sălaj. Foto.

  • Conferinţă preoţească la Satu Mare

Marţi, 16 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de toamnă de la Satu Mare, care a avut loc în Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Conferinţa a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care P.S. Iustin Sigheteanul a asistat, şi a fost oficiată de un sobor de preoţi, din care au făcut parte protopopii Ioan Socolan, de Satu Mare, Mihai Feher, de Oaş, şi Marian Crainic, de Carei, arhim. dr. Emanuil Rus, stareţul Mănăstirii Bixad, preoţi şi stareţi din cele trei protoierii. Deoarece ne aflăm în Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, declarat de Patriarhia Română, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit, la începutul conferinţei, despre activitatea pe care a desfăşurat-o marele ierarh pentru promovarea limbii române curate şi îmbogăţirea limbii liturgice prin cărţile pe care le-a scos Sfântul Ierarh în limba poporului român, pentru folosul slujitorilor Sfintelor Altare, deşi era georgian de naştere. Referatul conferinţei, despre activitatea de tipograf al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, a fost întocmit şi susţinut în faţa celor 150 de preoţi de mir, stareţi şi preoţi duhovnici din mănăstiri, de către pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural. Conferenţiarul a vorbit despre începutul tiparului, care a avut loc în China, chinezii descoperind atât cerneală, cât şi hârtia, iar apoi despre primele tipărituri din Europa. La doar câteva zeci de ani de la prima carte tipărită în Europa, Sfântul Antim Ivireanul, episcop şi apoi mitropolit, devine unul dintre marii tipografi ai bătrânului continent.

„Pe când coordona activitatea tipografică la Mănăstirea Snagov, se spune în referat, a deprins cu meşteşugul tiparului şi pe o seamă de ucenici, dintre care cel mai de seamă a fost Mihail Ştefan (Iştvanovici), care spunea despre Antim Ivireanul că era desăvârşit în toate meşteşugurile. În jurul tipografiilor de la Bucureşti, Snagov, Râmnic şi Târgovişte s-au grupat şi un număr de corectori, gravori şi traducători, care au format o adevărată „lume a cărţii“, interesată în munca filologică, hrănită mai ales de confruntarea versiunilor în vederea realizării unei corecte variante româneşti şi, deci, în acurateţea termenilor. În viaţa conceptelor s-a format, astfel, o adevărată mişcare intelectuală.”

Partea a doua a conferinţei a fost dedicată transmiterii unor comunicări administrative şi pastorale, iar în final a fost lansată cartea recent scoasă de pr. dr. Florin Stan, protopop de Lăpuş, sătmărean de naştere, intitulată „7 cuvântări despre familie”, apărută în editura Renaşterea de la Cluj şi tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Andrei. Foto.

  • Conferinţa preoţească de toamnă la Baia Mare

- tema conferinţei: viaţa şi opera Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi a tipografilor bisericeşti -

Ieri, luni, 17 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanu a prezidat, în Catedrala Episcoplă „Sfânta Treime” din Baia Mare, conferinţa preoţească de toamnă, la care au participat stareţii, preoţii duhovnici şi preoţii din parohiile protopopiatelor Baia Mare, Lăpuş şi Chioar.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Cu începere de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie, în fruntea unui sobor din care au făcut parte: pr. dr. Vasile Augustin, vicar administrativ, pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural, pr. Fabian Coroian, protopop de Baia Marea, pr. dr. Florin Stan, protopop de Lăpuş, pr. Nicolae Petruş, protopop de Chioar, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, pr. Florin Hoban, inspector şcolar pentru religie, pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu, dirijorul Corului „Doxologia” al Catedralei, preoţi slujitori ai Catedralei, diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de preoţi şi diaconi, dirijaţi de pr. drd. Andrei Baboşan, profesor de muzică şi dirijorul corului Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare. La sfârşitul Sfintei Liturghii, a fost oficiat un Te Deum de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra preoţilor şi parohiilor din cele trei protopopiate şi pentru buna desfăşurare a conferinţei.

Conferinţa

Titlul conferinţei a fost inspirat din „Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, declarat de Patriarhia Română, pentru ca să fie reînviată în memoria credincioşilor personalitatea unică a marelui Ierarh. Despre activitatea de episcop şi mitropolit a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cât şi despre contribuţia la dezvoltarea limbii liturgice, a vorbit P.S. Iustin Sigheteanul, argumentând motivul pentru care este omagiat de întreaga comunitate ortodoxă română. Referatul cu titlul “Sfântul Ierarh Antim Ivireanul - cel mai de seamă tipograf din Ţările Române la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII” afost întocmit şi susţinut de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural.

Considerat cel mai de seamă mitropolit al Ţării Româneşti din toată istoria ei, Sfântul Antim Ivireanul rămâne în memoria Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar întâlnită, se spune în referat. Tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator fără egal, cunoscător al multor limbi străine, mitropolitul de origine georgiană s-a dovedit, în acelaşi timp, a fi un bun chivernisitor al Bisericii, cu spirit filantropic şi aplecare spre nevoile credincioşilor pe care i-a păstorit. Meritele lui sunt cu atât mai mari, cu cât el n-a fost român.”

Conferenţiarul s-a oprit apoi asupra activităţii de tipăritor de cărţi a Sfântului Antim Ivireanul, în context internaţional şi naţional, menţionând că “în decursul unui sfert de veac (1691-1716) a tipărit sau a supravegheat tipărirea a 63 de cărţi, dintre care 39 au fost lucrate de el însuşi. După limba în care au apărut, 30 erau în greceşte, 22 în româneşte, una în slavoneşte, 6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română şi una greco-slavo-română. După locul de apariţie, aceste lucrări pot fi clasificate în felul următor: 21 la Bucureşti, 15 la Snagov, 9 la Râmnic şi 18 la Târgovişte. Tipăriturile prezintă o mare diversitate: cărţi de slujbă, cărţi biblice, cărţi de doctrină teologică ortodoxă, cuvântări bisericeşti, cărţi de învăţătură pentru preoţi, lucrări de filosofie etc. Dintre numeroasele lucrări tipărite putem menţiona: Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699), Învăţături creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), Noul Testament (1703), Tomul bucuriei (1705), Pilde filosofeşti (1713), Sfătuiri creştine-politice către domnitorul Ştefan Cantacuzino (1714-1716).”

Partea a doua a conferinţei a fost dedicată problemelor curente de administrare a parohiilor, comunicărilor de actualitate şi discutării căilor şi metodelor prin care preoţii pot fi mai aproape de credincioşi, despre misiunea Bisericii în ziua de azi, despre fenomenul secularizării din lumea contemporană, tot mai accentuat şi multe alte probleme. În cuvântul lor, 11 preoţi au pus întrebări pentru a se lămuri cu unele probleme pe care le întâmpină în lucrarea pastorală şi de administrare sau au făcut propuneri de îmbunătăţire a activităţii misionare.

Vizitarea expoziţie de carte „Sfântul Antim Ivireanul”

În finalul conferinţei preoţeşti de toamnă, cei 240 de participanţi au fost invitaţi să viziteze expoziţia de carte „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”, care se află în Muzeul Episcopiei. În cadrul expoziţiei de carte a fost expus şi un Antimis semnat de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, unul dintre antimisele pe care marele mitropolit din Ţara Românească le-a trimis ortodocşilor din Transilvania, ca să-şi poată îndeplini misiunea liturgică. Colecţia de cărţi rare, tipărite de marele Iararh şi a Antimisului a fost prezentată importanţilor vizitatori de muzeograful Episcopiei, prof. Dumitriţa Filip, unul dintre importanţii iconari al Transilvaniei contemporane şi cercetător.

  • Târnosirea bisericii din Viile Apei, Protopopiatul Baia Mare

Duminică, 16 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii parohiale cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Parohia Viile Apei, Protopopiatul Baia Mare, în fruntea unui sobor de 23 de preoţi şi diaconi.

Slujba de târnosire

Din soborul slujitor au făcut parte pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, Arhim. Dr. Emanuil Rus, stareţul Mănăstirii Bixad, pr. Radu Constantin Cozma, parohul bisericii, preoţi din parohiile învecinate şi de pe teritoriul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Slujba de târnosire s-a făcut după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe, prin aşezarea în Sfânta Masă a Sfintelor Moaşte ale Sfinţilor Români de la Niculiţel şi a Documentului de Sfinţire, semnat de Arhiereu, de preoţii şi diaconii slujitori, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a Sfintei Mese, prin punerea în cele patru colţuri ale Sfintei Mese a icoanelor celor patru Sfinţi Evanghelişti, prin citirea, în genunchi, a rugăciunilor de sfinţire, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a exteriorului bisericii şi citirea rugăciunilor rânduite. Cu ocazia târnosirii bisericii, ca urmare a unor ample lucrări de renovare a sfântului locaş şi de amenajare a Sfintei Mese după noile reguli, P.S. Iustin Sigheteanul a dat ca ocrotitor al bisericii, alături de „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, şi pe „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, în acest An comemorativ al Sfântului şi al tipografilor bisericeşti, declarat de Patriarhia Română. În timpul şi la finalul Slujbei de Târnosire, P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor prezenţi, care au umplut sfântul locaş, etapele târnosirii unei biserici şi semnificaţia fiecăreia dintre acestea în parte. Odată sfinţit, Sfântul Altar al bisericii devine cel mai sfânt loc de pe pământ, în care au voie să intre doar arhiereii, preoţii şi diaconii, cu excepţia zilei în care se târnoseşte, când pot intra toţi credincioşii.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

După oficierea Slujbei de Sfinţire, pe scena în aer liber, amplasată în curtea bisericii, a fost oficiată Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care mulţimea de credincioşi, care au umplut curtea şi interiorul bisericii, s-au rugat împreună cu soborul. Deşi a fost o zi specifică de toamnă, puţin rece şi închisă, credincioşii au îndurat ploaia, bucuroşi că pot asista la Sfânta Liturghie Arhierească, a cincea pe care P.S. Iustin Sigheteanul o oficiază la această biserică de când este Arhiereu. Răspunsurile la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie au fost date de Grupul de Muzică Psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diacon drd. Adrian Dobreanu, de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. Au mai dat câteva răspunsuri liturgice grupul de copii al Parohiei, condus de Claudiu Chereji, student în anul I la Conservatorul de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca. O priceasnă a cântat preoteasa Ioana Botiş.

Cuvânt de învăţătură

Un folositor cuvânt de învăţătură a rostit P.S. Iustin Sigheteanul, în care s-a referit la pericopa evanghelică a zilei, despre „Pilda semănătorului” şi soarta fiecăreia din cel patru seminţe, din care doar una „a făcut rod însutit”, pentru că a căzut în pământul cel bun. După explicarea pildei evanghelice a duminicii, Arhiereul a făcut o asemănare cu trăirile zilelor noastre, mai exact cu soarta seminţei căzute între spini, când grijile, bogăţia şi plăcerile vieţii înăbuşă sămânţa şi aceasta nu rodeşte. „Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu” spune Sfânta Evanghelie, iar cuvântul lui Dumnezeu, ca să rodească, trebuie să fie auzit de oamenii cei buni, adică de „cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare”.

Oaspeţi seamă la Sfânta Liturghie

La Viile Apei şi-au dat întâlnire, sub patronajul Parohiei, fiii satului, în cea de a doua ediţie. Locul lor de întâlnire a fost la Slujba de Târnosire şi Sfânta Liturghie, iar după masa de amiază, au intrat în programul care le-a fost rezervat. Unul din fiii satului este şi Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean, prezent la toate Sfintele Slujbe, alături de primarul Gabriela Tulbure. A fost de faţă şi deputatul Cornelia Negruţ.

Parastas după înaintaşi şi distincţii

Unul din înaintaşii satului, Ilie Lazu, fost învăţător timp de 48 de ani, alături de soţia sa Ştefania, este o amintire vie în rândul credincioşilor, el trecând la Domnul în urmă cu doi ani. Pentru Ilie Lazu, soţia sa Ştefania şi alţi binefăcători ai bisericii, trecuţi în veşnicie, a fost făcută o slujbă de pomenire, chiar sub placa ce atestă că Sălii Polivalente din localitate i s-a atribuit numele marelui înaintaş. Pentru lucrările efectuate la biserică, preotul iconom stavrofor Radu Constantin Cozma, paroh, a primit Gramata Episcopală, iar Consiliul Parohial, prin epitrop Vasile Cărăbăţ, şi binefăcătorii, au primit diplome de vrednicie. Foto.

  • Liturghie Arhierească la Schitul Strâmtura

Vineri, 14 octombrie 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Altarul de vară al Schitului cu hramul “Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva” din localitatea Strâmtura, protopopiatul Sighet .

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Din soborul de 36 de preoţi slujitori au făcut parte pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, pr. Vasile Aurel Pop, protopop de Sighet, protos. Nifon Nemciuc, egumen, stareţi de mănăstiri, preoţi din parohiile protopopiatului, din alte protoierii ale Episcopiei, din eparhii din ţară.A fost o vreme deosebit de frumoasă, de octombrie, cu un cer senin şi un soare strălucitor, cu un aer puţin rece, la primele ore ale dimineţii, care, apoi, s-a încălzit treptat, coborând, cu boarea dimineţii, ca o binecuvântare peste cele câteva mii de credincioşi sosiţi de pe Valea Izei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Sighetu Marmaţiei, dirijat, de 27 de ani, de prof. Gheorghe Pop, cel mai vechi cor din Maramureşul istoric, cu o vechime neîntreruptă de 48 de ani, în care unii corişti cântă chiar de la întemeierea sa.

Un preot vrednic pentru Altarul Schitului

În timpul Sfintei Liturghii, a fost hirotonit întru preot, pe seama acestei mănăstiri, diaconul Vlad Mihai Popovici, fost, mai mulţi ani, până la primirea tainei diaconiei, cântăreţ la strana Mănăstirii. Tânărul preot sfinţit pe seama mănăstirii este absolvent de Teologie, este căsătorit, are o familie frumoasă şi este respectat.

Cuvânt arhieresc despre viaţa Sfintei

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul şi din el credincioşii au putut afla multe lucruri folositoare despre viaţa Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, despre tainele arătate după părăsirea vieţii pământeşti şi despre cum au ajuns moaştele Sfintei la Mitropolia Iaşului, în biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Preasfinţitul Părinte a explicat credincioşilor şi mesajul pericopei evanghelice a sărbătorii, astfel încât fiecare credincios să se poată întoarce de la mănăstire cu cât mai multe învăţături duhovniceşti. Preasfinţitul Părinte a primit în dar, pentru Muzeul Episcopiei, o frumoasă icoană pe sticlă a Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, lucrată chiar în mănăstire de mâinile călugărilor.

Apel pentru reînvierea tradiţiei procesiunilor copiilor

La Sfânta Liturghie a sosit, de dimineaţă, o frumoasă procesiune alcătuită din peste 50 de copii din Strâmtura, din clasele primare şi gimnaziale, care şi-au făcut un frumos obicei, împreună cu profesorul lor de religie Gheorghe Tăut, de a nu lăsa să se piardă această tradiţie specifică Maramureşului Voievodal. Profesorul Tăut adresează o provocare profesorilor de religie ca să se reînvieze tradiţia procesiunilor copiilor în Maramureşul Voievodal. Procesiunea copiilor din Strâmtura am mai întâlnit-o la hramurile Mănăstirilor Rohia, Scărişoara Nouă, Moisei şi la hramul bisericii din Rozavlea. Însoţitori ai copiilor au mai fost profesoarele Ana Ferenţ, Maria Godja şi contabila Ana Lihet.

Oaspeţi de seamă

La Sfânta Liturghie au fost prezenţi primarii Ioan Pasere, din Strâmtura, Vasile Ţiplea, din Dragomireşti, senatorul Liviu Marian Pop şi deputatul Gheorghe Şimon.

Istoricul Schitului

Schitul Strâmtura a fost înfiinţat în anul 2000, cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, pe terenul donat de familia Gheorghe Zmicală şi mama sa, Maria. Aşezământul monahal este situat într-un loc greu accesibil, cu un drum în pantă mare, dar, ajuns sus, priveliştea de munte este una încântătoare: de pe dealul Schitului se văd mergând la pas animalele sălbatice ce-şi trăiesc viaţa în linişte, codrii netăiaţi, fâneţe cosite cu grijă şi clăi de fân, gospodării din cătunele de munte ale satului Strâmtura şi multe, multe alte frumuseţi montane, care îţi sunt dovadă de netăgăduit a minunăţiilor create de Dumnezeu pe pământ. Lucrările la biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva” şi la casa monahală au început în anul 2001. Actualul egumen a fost numit în anul 2005. Printre primele lucrări făcute de el au fost amenajarea şi pictarea, în tehnica tempera, a paraclisului de la subsolul bisericii. În 2008 au început lucrările la construirea Altarului de Vară, în 2009 s-au finalizat lucrările la casa monahală, iar în 2013 au început lucrările la biserica din lemn, care anul acesta a fost acoperită cu şindrilă. La Schit se desfăşoară activităţi culturale, tabere cu tinerii pentru păstrarea tradiţiilor locale, precum şi activităţi sociale.Obştea este alcătuită din 3 vieţuitori. Foto.

  • Lansare de carte la Palatul Episcopal din Sighetu Marmației  

Evenimentele din decembrie 1989 ne-au oferit mai multe oportunități. Între acestea se numără și activitatea de cercetare și documentare istorică asupra unor subiecte care până la acea data era interzis a fi abordate.

Între aceste preocupări se numără și teza de doctorat în istorie a domnlui Dr. Laurențiu Batin, intitulată ”Armata și Biserica Ortodoxă în Maramureșul interbelic”. Lucrarea a apărut în Editura Limes din Cluj – Napoca, în 2 volume, și a fost întocmită sub îndrumarea științifică a Prof. Univ. Dr. Gheorghe Onișoru, fost președinte al CNSAS.

După 2 ani de muncă asiduă, care a însemnat o documentare de excepție, hărți și fotografii de epocă, cele 2 volume apărute însumează mai bine de 1500 de pagini, pagini care s-au adunat prin cercetarea arhivelor militare, arhivelor fostei Episcopii a Maramureșului și ale Mitropoliei Bucovinei, precum și a presei interbelice din Maramureș și nu numai.

Cine parcurge aceste pagini, care alcătuiesc cele două volume, poate constata că acestea nu sunt o simplă bază de date, ci ele scot în evidență obiectivitatea interpretărilor evenimentelor petrecute în perioada interbelică care au legătură cu armata regală și Biserica Ortodoxă din Maramureș, două instituții vitale ale poporului român, care au avut mult de pătimit din cauza ocupației horthiste.

La acest eveniment cultural, de o asemenea importanță, desfășurat marți 11 octombrie 2016, pe lângă oameni de toate categoriile care au umplut sala de festivități a Palatului Episcopal, consemnăm prezența Preasfinției Sale Dr. Iustin Sigheteanul, a domnului academician Alexandru Surdu – vicepreședintele Academiei Române, a domnului general Dr. Nelu Pop, a Prof. Univ. Dr. Gheorghe Onișoru – îndrumătorul științific, a domnului Prof. Dr. Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” din Baia Mare, a domnului Prof. Gheorghe Todincă – directorul Muzeului Maramureșului, precum și a Prof. Univ. Dr. Petre Dunca – moderator al acestui eveniment. Toți cei mai sus amintiți, în luările de cuvânt, au apreciat la superlativ cele două volume, pentru care autorul a fost nominalizat de către Academia Română pentru decernarea premiului Hurmuzaki. Nu putem încheia relatarea despre acest eveniment decât felicându-l pe autor pentru această realizare și să-i mulțumim pentru modul cum a înțeles a sluji cele două instituții ale neamului nostru românesc. Foto.

Pr. Dr. Cristian Ștefan

  • Liturghie Arhiereasca la biserica “Bunavestire” din Baia Mare

Duminică, 9 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în biserica cu hramul „Bunavestire” din Baia Mare, preot paroh Gheorghe Codrea.

Din soborul slujitor au făcut parte pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, pr. dr. Cristian Ştefan, pr. Virgil Jicărean, pr. dr. Bogdan Gavra, consilieri eparhiali, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, pr. dr. Vasile Borca, de la Teologia băimăreană, pr. Gheorghe Codrea, paroh, pr. dr. Florin Ilie Codrea, slujitor al acestui Sfânt Altar, alţi preoţi din Baia Mare, diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de corul bisericii.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. prof. dr. Stelian Tofană, care s-a referit la pericopa evanghelică a zilei, „Învierea fiului văduvei din Nain”, care ne prezintă două tablouri diametral opuse: convoiul morţii, de petrecere spre mormânt a unicului fiu decedat al văduvei, şi convoiul vieţii, de înviere a fiului văduvei, prin puţinele cuvinte rostite de Iisus Hristos: „Tinere, ţie îţi zic ridică-te!”. Un dialog ce nu pare prea logic, vorbind unui mort, dar acesta se ridică la viaţă. Este una din minunile Domnului nostru Iisus Hristos, una care se referă la tineri, pentru a-i îndemna să se ridice din starea păcatului, ceea ce duce la moarte, spre starea vieţii, rezultat al faptelor cele bune. Datorită acestui fapt, părintele profesor Stelian Tofană a numit Sfânta Evanghelie de azi „Evanghelia tinerilor”, cărora li se adresează în primul rând. „Sunt tineri care, deşi sunt vii, sunt morţi, a spus părintele profesor. O viaţă fără precepte morale este o viaţă fără sens, care te situează în convoiul morţii. Iisus nu permite ca ultima speranţă a omului să fie pusă în mormânt”, deci să fie dată morţii. În acest sens, părintele a adresat un îndemn tinerilor pentru a duce a viaţă fără de păcat, fără patimi.

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a mulţumit înaltului oaspete pentru că a făcut parte din soborul slujitor şi pentru că s-a adresat credincioşilor într-un elocvent cuvânt de învăţătură, din care orice tânăr are de învăţat. În timpul Sfintei Liturghii, părintele Florin Ilie Codrea a primit distincţia de stavrofor, pentru că şi-a luat cu strălucire doctoratul, avându-l îndrumător pe părintele prof. univ. dr. Stelian Tofană, pentru că are un număr rotund de ani de la hirotonire şi de când slujeşte la acest Sfânt Altar şi pentru că are o foarte bogată activitate social-flilantropică şi culturală (scoate de mai mulţi ani revista „Bunavestire” a parohiei, plus alte activităţi), fiind, deci, un preot de dat exemplu pe toate planurile.

Preotul paroh, care are toate distincţiile, a primit Gramata Episcopală pentru meritul ridicării bisericii, iar diplome de vrednicie au primit Consiliul Parohial, prim corator Gheorghe Covaci, Comitetul Parohial al femeilor, Corul bisericii şi Asociaţia Filantropică „Marthiria”. Parohia „Bunavestire” din Baia Mare, este una din parohiile tinere ale municipiului, care s-a constituit în anul 2000, iar bisericii actuale de zid, înainte fiind o biserica temporară din lemn, i s-a pus piatra de temelie în 2001, când a început şi construcţia ei. Subsolul bisericii de zid a fost târnosit în anul 2003. În momentul de faţă, biserica de la nivelul al doilea se află în stadiu de pictură. Biserica are mereu în derulare activităţi culturale şi filantropice, de la înfiinţare şi până în prezent, Asociaţia Cultural Creştină „Marthiria” a derulat peste 100 de proiecte de anvergură cu toate categoriile de vârstă ale credincioşilor din Parohie, o atenţie deosebită fiind acordată copiilor şi tinerilor. Foto.

  • Bătrânii şi femeile vârstnice de la țară au fost sărbătorite în Parohia Boiereni, Protopopiatul Lăpuş

Asociația Femeilor Ortodoxe „Mironosițele Femei” a Episcopiei Maramureșului şi Sătmarului, cu sediul la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, al cărei președinte de onoare este P.S. Iustin Sigheteanul, președintă ing. Varvara Pop, preot coordonator Viorel Bud, au sărbătorit, cu binecuvântarea arhierească a Î.P.S. Justinian şi P.S Iustin Sigheteanul, duminică, 2 iulie 2016, în comuniune creștină cu Parohia Boiereni, preot paroh Ilarion Călin Herţa, Protopopiatul Lăpuş, pe persoanele vârstnice şi pe femeile din mediul rural. Această activitate a fost organizată cu ocazia Zilei Persoanelor Vârstnice, care are loc în 1 octombrie, şi Ziua Femeii de Sate, care se ţine în data 15 octombrie din fiecare an.

Sfânta Liturghie Arhierească

Sărbătoarea celor două categorii de persoane de la Boiereni a început duminică, 2 octombrie 2016, dimineața, la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitate, unde preotul paroh Ilarion Călin Herţa a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care au participat credincioșii din sat şi oaspeții veniți din satele Lăpuşene şi din Baia Mare. A fost o Sfântă Liturghie obișnuită, la care a participat tot satul, îmbrăcat în haine populare tradiționale, tot în haine tradiționale populare fiind îmbrăcați şi oaspeții, mai exact oaspetele, pentru că a fost o sărbătoare a femeilor, la care au avut acces şi au fost invitați şi bărbații. Răspunsurile liturgice au fost date de cântăreții stranei bisericii, iar la momentul pricesnei a cântat cunoscutul grup coral al femeilor din Lăpușul Românesc. A fost oficiată şi Slujba Parastasului pentru ctitorul bisericii, preotul Emil Manu, pentru arhimandritul Serafim Man, fiu al satului, pentru preoţii Ilie, Dan Dorin Găurean şi pentru stavrofora Iustina. La Sfânta Împărtășanie, copiii au primit cadouri din partea Asociației Femeilor Ortodoxe „Mironosițele Femei”, iar apoi au fost miruiți toți credincioșii prezenți.

O autentică sărbătoare populară

Sărbătorirea propriu-zisă a vârstnicilor şi femeilor de la sate, de care contemporanii noștri uită, deși acolo le sunt, la mulți dintre ei, moșii şi strămoșii, s-a ținut în aer liber, în curtea Căminului Cultural din localitate, pentru ca punctele artistice să nu fie claustrate de perimetrul strâns al scenei. Despre însemnătatea celor două zile de sărbătoare a vorbit președinta Asociației Femeilor Ortodoxe „Mironosițele Femei”, ing. Varvara Pop, fiică a satului Boiereni. Tot din satul Boiereni este şi preotul coordonator al Asociației, Viorel Bud, prezent la această sărbătoare de suflet. Momentele artistice au început cu Șezătoarea pusă în scenă de femeile din Lăpuşul Românesc şi din Boiereni, o șezătoare autentică, desfășurată după o regie ad-hoc, așa cum se făcea mai demult pe viu în satele lăpuşene. Șezătoarea a fost prilej de cântec şi joc popular, de replici pline de haz şi de aducerea în prim-planul activităţii a meșteșugurilor demult uitate, ca torsul cânepii, al lânii, urzitul, făcutul ghemurilor de pe cumpănă, împistritul pânzei, îndrugatul, lucrul la războiul de țesut şi multe alte tehnici manufacturiere efectuate de femeile de la sate până aproape de zilele noastre. A fost momentul binevenit ca Leontina Pop să vorbească auditoriului despre bogăția spirituală a Ţării Lăpuşului, o zonă împânzită de mănăstiri, dar şi despre obiceiuri şi tradiții populare unice în țară. Un spectacol în spectacol au dat copiii din Grupul „Dănţăuşii” al Cercului de dansuri populare din cadrul Palatului Copiilor din Baia Mare, coordonați de prof. coregraf Maria Seraz, director prof. Claudia Crăciun. Ei au prezentat momentul coregrafic „Socăciţele”, o suită de dansuri populare din Maramureşul istoric şi Roatele din Chioar. Pentru piesele interpretate la vioară au primit aplauze binemeritate elevii Andrei Ciocaş, a cărui mamă este din Boiereni, şi Florin Varga, doi, deja, virtuozi ai acestui instrument. Spectacolul dat în cinstea persoanelor vârstnice şi femeilor de la sate a fost întregit de cunoscuta solistă de muzică populară Ana Maria Gherghel din satul vecin Rohia, acompaniată la taragot de tatăl său, Augustin Gherghel, la clape Andrei Petruşca. Momentul de dansuri populare pentru întreg satul a fost susținut de formația Gabriela Filip şi Marius Paşca din Lăpuşul Românesc. După reușita din acest an, femeile din conducerea Asociației doresc ca la anul să continue cu o a doua ediție a acestei sărbători. Foto.

  • Consfătuirea profesorilor de religie

Vineri, 30 septembrie 2016, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, s-a desfăşurat consfătuirea profesorilor de religie din judeţul Maramureş.

Din partea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a luat parte pr. Milan Bălan, consilier eparhial pentru sectorul educaţional, care a prezentat mesajul P.S. Iustin Sigheteanul şi a adus la cunoştinţa celor prezenţi unele probleme de strictă actualitate. Consfătuirea a fost organizată şi realizată de pr. Florin Hoban, inspector judeţean pentru religie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, care a fost şi moderatorul activităţii. Disciplina religie are în judeţ 117 norme de titulari şi 46 profesori suplinitori.

Consfătuirea a avut o ordine de zi bogată, cu multe teme: diagnoza procesului educaţional, pe disciplină, pentru acest an şcolar; propuneri de activităţi de monitorizare şi consiliere, cu scopul îmbunătăţirii educaţiei la nivel judeţean şi local; priorităţi ale educaţiei în anul şcolar 2016-2017; cadrul normativ privind organizarea procesului de învăţământ; programe şi proiecte aflate în implementare; identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice; structura portofoliului profesorului de religie: documente normative, documente manageriale. S-a mai discutat despre structura anului şcolar, despre planul-cadru, programe şcolare, manuale, metodologii, despre activităţi centrate pe educaţia religioasă, formarea de deprinderi. A fost transmis profesorilor mesajul inspectorului general Ana Moldovan la început de an şcolar. Foto.

  • Deschiderea anului universitar la „Nordul” băimărean

Vineri, 30 septembrie 2016, de la ora 7,30, studenţii şi masteranzii de la specializările Teologie Ortodoxă de la Centrul Universitar „Nord” Baia Mare, aparţinător de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, au luat parte la deschiderea noului an universitar.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Deschiderea noului an universitar a început la biserica „Sfântul Nicolae” din Baia Mare, cea mai veche biserică ortodoxă din municipiu, unde studenţii urmăresc cursurile şi unde efectuează practica liturgică şi de povăţuire omiletică. Reprezentantul Î.P.S. Arhiepiscop Justinian şi al P.S. Iustin Sigheteanul a fost pr. dr. Vasile Augustin, vicar eparhial administrativ. Din sobor au făcut parte pr. conf. univ. dr. Paul Gh. Adrian, prodecanul Facultăţii de Litere a „Nordului” băimărean şi coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă, pr. Ioan Pop, consilier eparhial şi parohul bisericii „Sfântul Nicolae”, pr. Vasile Trif, slujitor la acest Sfânt Altar, pr. prof. Gabriel Morar şi pr. Nuţu Ivanciuc. Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de studenţi şi masteranzi din corul „Sfântul Ioan Damaschinul” al Facultăţii de Litere, dirijat de pr. lect. univ. dr. Teofil Stan. În cuvântul de învăţătură rostit, pr. dr. Vasile Augustin a transmis tuturor studenţilor şi masteranzilor binecuvântările ierarhilor maramureşeni şi urările pentru un nou an şcolar binecuvântat şi spornic în succese şi i-a felicitat pe studenţii boboci pentru alegerea Teologiei ca disciplină de studiu şi pentru câştigarea noului statut de student sau masterand. În câteva cuvinte, prodecanul pr. conf. univ. dr. Paul Gh. Adrian a vorbit studenţilor despre noul statut de discipol universitar, a felicitat părinţii pentru strădania în creşterea actualilor studenţi. La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiat un Te Deum pentru mulţumire lui Dumnezeu şi ajutor în anul şcolar care urmează.

Deschiderea festivă a cursurilor la „Nord”

De la ora 10,00, studenţii şi masteranzii de la Teologie Ortodoxă au luat parte la deschiderea festivă a cursurilor universitate, care a avut loc în sala de sport a Centrului Universitar „Nord” din Baia Mare. Deschiderea a început cu imnul studenţesc şi Gaudeamus, interpretat de Corul „Sfântul Ioan Damaschinul” al Facultăţii de Litere, dirijat de pr. lect. univ. dr. Teofil Stan. Festivitatea de deschidere a anului universitar 2016-2017 a fost moderată de prof. univ. dr. Petrică Pop Sitar, prorectorul Centrului Universitar „Nord” Baia Mare, în cadrul căreia au luat cuvântul oficiali şi reprezentanţii oficialilor. Au fost prezenţi atât studenţii, cât şi cadrele didactice universitare, oficialităţi şi reprezentanţi ai lor, părinţi ai studenţilor. În cuvântul rostit, pr. dr. Vasile Augustin a subliniat importanţa studiului universitar, care formează caractere, dar şi specialişti pentru piaţa forţei de muncă româneşti şi străine. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Băiuţ

Azi, duminică, 18 septembrie 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Băiuţ, Protopopiatul Lăpuş, în fruntea unui sobor de 22 de preoţi slujitori şi diaconi, din care au făcut parte protopopul Lăpuşului, pr. dr. Florin Stan, fostul protopop al Lăpuşului, pr. Ioan Ciceu, preotul paroh Simion Gherman, preoţi din parohiile învecinate.

O biserică de 196 ani şi un model model de convieţuire interreligioasă

Biserica din Băiuţ a fost construită între anii 1814-1820, din zid şi acoperită cu şindrilă, prin sprijinul financiar al patronatelor minei Băiuţ şi prin contribuţia credincioşilor din localitate. Până în anul 2008, biserica a fost folosită în comun de credincioşii ortodocşi şi romano-catolici, în cea mai mare linişte şi pace interconfesională.

Reparaţiile de-a lungul timpului

Dăinuirea în bune condiţii de-a lungul anilor a fost posibilă doar cu ajutorul reparaţiilor executate de meşteri pricepuţi. Astfel, din reparaţiile contemporane este cunoscută cea din anul 1960, în vremea păstoririi preotului Cornel Fucec, când a fost reparată şarpanta şi acoperişul de şindrilă a fost înlocuit cu altul din tablă. În 1971, în timpul păstoririi preotului Nuţu Ivanciuc, a fost construit un impunător zid de sprijin în partea dinspre drum a curţii, în 1980 s-a rezidit casa parohială, iar între anii 1998-2001 s-a executat bolta bisericii şi s-au tencuit faţadele exterioare. În 2007 a fost numit paroh preotul Simion Gherman, care, în anul următor începe un proces amplu de renovare: s-a schimbat crucea de pe turn, s-a introdus încălzirea centrală, s-a reparat bolta din Sfântul Altar, s-au tencuit Sfântul Altar, pridvorul şi podul bisericii, s-au schimbat ferestrele şi uşile şi s-a pregătit interiorul pentru pictură. Între 2008 şi 2012 a fost pictat interiorul bisericii în tehnica frescă şi catapeteasma, în ulei, de către Radu Ghencea, s-au turnat şi placat cu piatră treptele de la intare, au fost cumpărate policandre, o strană sculptată în lemn, s-a vopsit acoperişul, s-a înlocuit vechea catapeteasmă cu alta nouă, din lemn de stejar, sculptată de Florin Mircea. În acest an s-a reînnoit exteriorul bisericii, s-a executat zidul şi gardul împrejmuitor, s-a recondiţionat mobilierul, s-au cumpărat covoare noi, s-a rezidit Sfânta Masă după noile reguli, din cărămidă şi placă din marmură, fără trepte interioare şi s-a pregătit pentru târnosire.

Slujba de târnosire

Executată după toate regulile Bisericii Ortodoxe, Sfânta Slujbă de târnosire a fost oficiată de P.S. Iustin Sigheteanul, prin punerea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici în piciorul Sfintei Mese, a Sfinţilor Evanghelişti în colţurilor Sfintei Mese şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir în exterior şi interior. Pe lângă hramul istoric, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, biserica a primit şi al doilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, în acest an când, în Patriarhia Română, este omagiat şi comemorat Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi tipografii bisericeşti.

Sfânta Liturghie Arhierească

Desfăşurată pe o scenă în curtea bisericii, Sfânta Liturghie Arhierească a fost urmărită de o mare mulţime de credincioşi din parohie şi din satele Ţării Lăpuşului, sosiţi să se roage împreună cu soborul slujitor. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diac. prof. drd. Adrian Dobreanu.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii după Înălţarea Sfintei Cruci, despre Crucea pe care trebuie să o ducem fiecare dintre noi şi despre refuzul din lumea contemporană de a-şi asuma purtarea Sfintei Cruci şi a vieţuirii în învăţăturile lăsate nouă de Hristos Domnul. Foto.

  • Săpânţa – un bastion al Ortodoxiei

Miercuri, 14 septembrie, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Săpânţa Noul Peri, cu ocazia sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci, în fruntea unui sobor de 27 de preoţi şi diaconi.

Un sobor ales de preoţi slujitori

Din soborul de 27 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Grigore Luţai, ctitorul Mănăstirii şi parohul din Săpânţa, preoţi stareţi de mănăstiri: protos. Agaton Oprişan de la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova, protos. Sofronie Perţa de la Mănăstirea „Sfântul Ilie” Dragomireşti, protos. Nifon Neamciuc de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Strâmtura, sincel Celestin Ceuşan de la Mănăstire Prislop-Borşa, ieromonah Nicolae Tat, duhovnicul Mănăstirii Săpânţa Noul Peri, preoţi duhovnici de mănăstiri, preoţi de enorie din protopopiat. Au asistat la Sfânta Liturghie şi s-au rugat împreună cu preoţii stareţele Mănăstirii gazdă – stavrofora Agnia Ciuban, Mănăstirii Bârsana – stavrofora Filofteia Oltean, Schitului „Sfinţii Trei Ierarhi” Ieud – stavrofora Mihaela, monahi şi monahii de la mănăstirile Maramureşului Voievodal, ing. Mircea Leţiu, fost membru Adunarea Naţională Bisericească, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, fost prefect, primarul Săpânţei, Gheorghe Stan, care a primit în dar Monografia-album „Chivote ale credinţei”, cu mănăstirile şi schiturile din Eparhie. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diac. drd. Adrian Dobreanu.

Hirotoniri

În timpul Sfintei Liturghii, la momentele cuvenite, P.S. Iustin Sigheteanul a hirotonit întru diacon, la recomandarea stareţului şi pe seama Mănăstirii Strâmtura, pe tânărul teolog Vlad Mihai Popovici, până acum cântăreţ la acest sfânt locaş. În una din duminicile viitoare urmează a fi hirotonit preot pe seama acestui acestei mănăstiri. Diaconul Radu Maxim a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Portiţa din Protopopiatul Carei, la biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, fiind numit în urma concursului organizat de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Un cuvânt de învăţătură despre Sfânta Cruce

Sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci a oferit P.S. Iustin Sigheteanul ocazia de vorbi mulţimii de credincioşi despre Patimile şi Răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos pe Cruce, despre căutarea şi descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost Răstignit Mântuitorul lumii şi despre stabilirea datei sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci.

„Crucea, care până la Hristos un obiect de tortură, din momentul crucificării Mântuitorului a devenit Altar de Jertfă. Ultima viaţă sacrificată a fost a Mântuitorului. Crucea este armă asupra diavolului”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Crucile bisericilor din Săpânţa

Crucea de pe biserica Mănăstirii Săpânţa Noul Peri se află ridicată la 75 de metri deasupra solului, biserica fiind cea mai înaltă clădire de lemn din Europa. Iar ca o curiozitate, Crucea de pe biserica de zid din Săpânţa a fost aşezată cu 2 metri mai sus ca cea a mănăstirii, la 77 metri. Aşadar, crucile bisericilor din Săpânţa ridicate la înălţimi ameţitoare sunt o ofrandă adusă cinstirii Sfintei Cruci, şi de aici cinstirea deosebită de care se bucură această sărbătoare în rândul credincioşilor. Săpânţa este un bastion al Ortodoxiei, după cum s-a apus, pe bună dreptate, la această sărbătoare de către vorbitori. Foto.

  • Sesiunea de toamna a Conferintelor preotesti .
  • Urmare hotararii luate in sedinta Permanentei Eparhiale, Conferintele preotesti pentru sesiunea de toamna se vor desfasura dupa cum urmeaza:

1. Luni 17 octombrie 2016- Protopopiatele Baia Mare, Lăpus si Chioar in Catedrala Episcopala “Sf. Treime” din Baia Mare;

2. Marti 18 octombrie 2016 - Protopopiatele Satu Mare, Carei si Oas in municipiul Satu Mare;

3. Joi 20 octombrie 2016 - Protopopiatele Sighet si Viseu in municipiul Sighet.

  • Referatul conferintei va fi intitulat “Sf. Ierarh Antim Ivireanu - cel mai de seama tipograf din Tarile Romane la sfarsit de secol XVII si inceput de secol XVIII” si va fi intocmit de Pr. Dr. Cristian Stefan – consilier cultural.
  • Conferinta va fi precedata de savarsirea Sfintei Liturghii de catre parintii protopopi si preoti din protopopiate, incepand cu ora 8.00.
    Adresa Conferintele preotesti, pentru sesiunea de toamna <format pdf>

Biroul de presa al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului

  • 10 ani de învăţământ teologic la Satu Mare

Marţi, 13 septembrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la festivitatea de deschidere a anului şcolar la Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Festivitatea de deschidere a început la biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din curtea liceului, în Altarul de Vară, cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de un sobor alcătuit din preoţi profesori din acest liceu, preoţi foşti absolvenţi ai liceului, în frunte cu directorul pr. Gabriel Groza, şi pr. conf. univ. dr. Adrian Paul, de la Centrul Universitar”Nord” din Baia Mare. La Sfânta Liturghie a asistat P.S. Iustin Sigheteanul şi pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare.În biserică s-au aflat părinţi ai elevilor şi credincioşi din parohie veniţi să se roage împreună cu preoţii.

Un educativ cuvânt de învăţătură a rostit P.S. Iustin Sigheteanul pentru elevii acestui liceu, vorbind despre educaţie şi însemnătatea învăţământului teologic în Satu Mare, municipiu în care există mai multe şcoli confesionale.

Directorul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt”, pr. prof. Gabriel Groza, a reliefat realizările care au fost concretizate în cei 10 ani de învăţământ teologic sătmărean, despre rezultate deosebite pe care le-au obţinut elevii acestei unităţi şcolare în cei 10 ani de existenţă.

P.S. Iustin Sigheteanul i-a oferit directorului, pentru biblioteca liceului, Monografia-album „Chivote ale Credinţei” cu cele 30 de mănăstiri şi 10 schituri din Eparhie. P.S. Iustin Sigheteanul, însoţit de directorul liceului, a vizitat unitatea de învăţământ, reabilitată în totalitate înaintea acestui an şcolar, pe bobocii din clasa I, cu care a stat de vorbă.

Sărbătoarea celor 10 ani de învăţământ teologic

Evenimentul aniversar la un deceniu de învăţământ teologic sătmărean a fost marcat la Filarmonica „Dinu Lipati” din Satu Mare, sub genericul „10 ani de nota 10”. Despre cei 10 ani de pionierat în învăţământul teologic ortodox în Satu Mare a fost prezentat un film documentar, în care s-a făcut referire la realizările din fiecare an din această perioadă.

La momentul muzical al sărbătorii, copiii din clasa a II-a au încântat audienţa cu un potpuriu de cântece populare, îmbrăcaţi în frumoasele costume de Codru. Cântece din zonă a interpretat şi solistul Petrică Mureşan, venit cu melodii din zona Codrului.În continuare, 10 absolvenţi, câte unul din fiecare an, au fost premiaţi de conducerea liceului: elevi care au făcut cinste liceului, şefi de promoţie şi olimpici premiaţi la concursurile naţionale, azi răspândiţi în lume şi în ţară.

Directorul Liceului, pr. prof. Gabriel Groza, a oferit apoi „Placheta Aniversară” pentru cei care au contribuit la susţinerea învăţământului teologic ortodox sătmărean. Prima „Plachetă Aniversară” a fost oferită Înaltpresfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Apoi a primit „Placheta Aniversară” P.S. Iustin Sigheteanul, care răspunde, din partea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, de învăţământul teologic din judeţele Satu Mare şi Maramureş. Au mai primit „Plachetă Aniversară” protopopul pr. Ioan Socolan, care a participat la deschiderea primului an şcolar al Liceului „Nicolae Steinhardt”, fostul primar al municipiului Satu Mare, Iuliu Ileş, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Călin Durla, foşti conducători de instituţii, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, foşti primari sau viceprimari, Marcela Papici, Radu Roca şi alţii.

În cuvântul său, inspectorul general şcolar Călin Durla a apreciat activitatea liceului în cei 10 ani ca fiind foarte bună, cu cadre didactice model, din toate punctele de vedere, o şcoală în care se face învăţământ de calitate.

P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat pe mai departe lucrările învăţătoreşti de la Liceul „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare şi i-a îndemnat pe toţi, cadre didactice şi elevi, să reprezinte cu cinste învăţământul teologic în această zonă a Episcopiei.

La festivitate au luat parte directori de instituţii din Satu Mare, de licee şi şcoli generale, aproape întreaga echipă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Satu Mare, alţi invitaţi. Despre necesitatea existenţei acestui liceu vorbesc şi cifrele de şcolarizare, care au crescut de la 176 de elevi în 2007, la 586 de elevi în 2016, şi şcolarizarea pe toată gama învăţământului: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Vorbim şi de o şcoală modernă, europeană, care, pe lângă rugăciune, derulează şi proiectele europene ca ERASMUS şi COMENIUS. Tot realizările din liceu s-au făcut cu binecuvântările ierarhilor, care au rodit, în primul rând, în creşterea claselor de liceu: trei clase în loc de una, cu specializări diferite: pedagogic, filologic şi teologie, aceasta identică cu cea a seminarelor teologice. Foto.

  • Antimis semnat de Sfântul Antim Ivireanul - expus în Muzeul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului

Azi, luni, 12 septembrie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la prima expunere a celui mai vechi Antimis pe care îl deţine Episcopia Maramureşului şi Sătmarului în momentul de faţă: un Antimis semnat de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul şi trimis în dar preoţilor ortodocşi în anii grei ai prigoanei uniatiste de la începutul secolului al XVIII-lea.

Expunerea Antimisului a fost făcută cu ocazia deschiderii noului an şcolar la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, pentru a fi văzut de profesorii şi elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare şi credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie Arhierească.

Prezentarea Antimisului, care este exponatul lunii septembrie, a fost făcută de Dumitriţa Filip, muzeograf al Episcopiei, cea care l-a descoperit şi studiat, la îndemnul P.S. Iustin Sigheteanul. continuare< format pdf> Foto.

Binecuvântare pentru un nou an şcolar

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul începutului noului an şcolar 2016-2017:

Începutul noului an şcolar 2016-2017 este prilej de bucurie şi de emoţie pentru elevi, părinţi şi cadre didactice, precum şi de conştientizare a valorii educaţiei autentice în viaţa copiilor şi a tinerilor.

Într-o societate secularizată şi globalizată, în care copiii şi tinerii sunt îndemnaţi să gândească în termeni de succes material şi „să se descurce individual”,   este necesară intensificarea cooperării dintre Familie, Biserică şi Şcoală, pentru a cultiva valorile perene ale persoanei dincolo de modelele efemere ale vremii, spre a dezvolta libertatea unită cu responsabilitatea şi fericirea personală unită cu solidaritatea comunitară.

Biserica, prin rolul ei spiritual şi educaţional, doreşte să vină în întâmpinarea tinerilor care caută un sens al vieţii şi al devenirii lor în societate. Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 „ An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „ An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, care au unit bucuria credinţei cu lumina culturii. Copiii şi tinerii doresc să fie iubiţi şi să iubească, să crească afectiv, intelectual, spiritual şi fizic, printr-o educaţie adecvată. De aceea, ei au nevoie să fie ascultaţi şi încurajaţi, dar şi ajutaţi şi îndrumaţi, mai ales când idealul lor sincer se întâlneşte cu realitatea dură a contextului social cotidian, când creşterea şi maturizarea lor înseamnă efort intelectual şi fizic, speranţă şi perseverenţă.

Recent, în perioada 1-4 septembrie 2016, Arhiepiscopia Bucureştilor, în colaborare cu Patriarhia Română, a organizat   „ Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea”, la Bucureşti. Evenimentul a oferit un cadru adecvat în care 2.500 de tineri din diferite ţări au identificat problemele specifice generaţiei lor şi au propus posibile soluţii.   Entuziasmul, dăruirea şi cooperarea tinerilor la această întâlnire arată dorinţa implicării active a tinerilor în viaţa Bisericii şi a societăţii, precum şi importanţa organizării   în continuare a unor astfel de evenimente, pentru că adevărata bucurie se naşte din comuniunea inimilor, iar maturizarea se realizează prin comunicare şi conlucrare în comunitate.

Prin cateheza parohială, prin parteneriatele dintre parohie şi şcoală, prin taberele de copii şi multe activităţi culturale, social-filantropice şi ecologice pe care le organizează în cadrul diferitelor ei proiecte,   Biserica face eforturi să cultive în copii şi tineri duhul prieteniei şi al comuniunii, să prevină abandonul şcolar în familiile sărace şi în cele în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, să suplinească lipsa de afecţiune părintească acolo unde părinţii sunt absenţi, să descopere şi să   încurajeze spiritual şi material copiii talentaţi pentru a face roditoare darurile primite de la Dumnezeu, spre bucuria familiei şi a comunităţii.

Acum, la început de an şcolar, adresăm elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice părintească binecuvântare, rugându-ne lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate, ajutor şi multă bucurie în promovarea unei educaţii integrale, deopotrivă intelectuale şi spirituale, personale şi sociale, spre binele familiei, Bisericii şi poporului român.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

  • Deschiderea noului an şcolar la Seminarul din Baia Mare

Luni, 12 septembrie 2016, cu începere de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească cu ocazia deschiderii noului an şcolar la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.

O tradiţie care se respectă de mai mulţi ani

Sărbătoarea începerii noului an şcolar la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare se face de mai mulţi ani în prezenţa Preasfinţitului Părinte Iustin Sigheteanul, care oficiază, în fruntea unui sobor de preoţi, Sfânta Liturghie, la care participă elevii celor două specializări, teologie ortodoxă şi ştiinţe ale naturii. Din anul 2014, de când avut loc fuziunea dintre Seminarul Teologic Ortodox "Sfântul Iosif Mărturisitorul" şi Liceul Teoretic Sanitar a devenit o tradiţie ca începutul de an şcolar să aibă loc în Catedrala Episcopală "Sfânta Treime" din Baia Mare. Alături de cei 550 de elevi de la cele două specializări, la Sfânta Liturghie şi la slujba de Te Deum au participat şi cele 52 cadre didactice şi părinţii elevilor, precum şi cei 112 boboci, câţi sunt în cele 4 clase cu două specializări.

În anul şcolar 2014-2015, Seminarul Teologic "Sfântul Iosif Mărturisitorul" din Baia Mare a fuzionat cu Liceul Sanitar din municipiu, rezultând o singură unitate şcolară.

Din sobor au făcut parte pr. lect. univ. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului, pr. prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru judeţul Maramureş, pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu, profesor de muzică, preoţi profesori şi preoţi slujitori ai Catedralei Episcopale. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de seminarişti, conduşi de pr. prof. drd. Andrei Baboşan.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot diaconul Ioan Claudiu Pop, pe seama Parohiei Ciolt, ca urmare a concursului organizat de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, la care a participat şi a luat nota cea mai mare. Tot în timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Radu Gheorghe Maxim.

Mesajul Preafericitului Patriarh Daniel a fost citit de directorul Seminarului, pr. lect. univ. dr. Marius Nechita.

La finalul slujbei de Te Deum, P.S. Iustin a oferit celor doi directori, prof. Daiana Breban şi pr. prof. lect. univ. dr. Marius Nechita, Monografia-album a Protopopiatului Baia Mare, pentru a face parte din biblioteca şcolii.

Cuvântul de învăţătură

P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit elevilor despre Biserica – şcoală pentru toată viaţa, despre Biserică – Şcoală şi Biserica - Spital.

„În lumea aceasta tineretul este manipulat foarte frecvent şi se încearcă să fie dus spre o direcţie care nu o să-i aducă fericirea şi pacea sufletească, şi nici împlinirea şi nici succesul în viaţă, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. O educaţie adevărată este aceea în care şi sufletul, şi inima, şi mintea, adică toată fiinţa, sunt antrenate în procesul educaţional. Ori numai prin credinţă şi ştiinţă la un loc omul poate fi educat în chip desăvârşit. Biserica tocmai acest lucru face.” Foto.

  • Târnosirea bisericii din Poiana Botizii

Duminică, 11 septembrie 2016, de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de sfinţire a bisericii din Parohia Poiana Botizei, Protopopiatul Lăpuş, făcută după toate regulile canonice ale Bisericii Ortodoxe, lucru explicat credincioşilor de P.S. Iustin Sigheteanul în momentele importante ale slujbei târnosirii.

O biserică de lemn construită prin efortul sătenilor

Deoarece biserica veche, monument istoric, care datează din 1821, nu mai făcea faţă numărului de credincioşi, fiind neîncăpătoare şi şubredă, credincioşii din Poiana Botizii s-au hotărât să-şi ridice biserică nouă, tot din lemn, în stil maramureşean. Acest lucru a fost posibil datorită înfiinţării Parohiei în anul 2000, până atunci Poiana Botizii fiind filie a Parohiei Băiuţ, ultimul preot, Nuţu Ivanciuc, slujind aici din 1969 până în anul 2000, adică 31 de ani. Noul preot, Ioan Ferenţ, a slujit de la înfiinţarea parohiei, până în 2003, când a plecat, iar în locul său a venit preotul Simion Gherman, care a cumpărat casa parohială.

Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în 26 iunie 2011, de către P.S. Iustin Sigheteanul, preot fiind Casian Ioniţă Gavriş, care păstoreşte aici până în 2013, perioadă în care biserica este ridicată, acoperită şi înzestrată cu clopote.

Noul preot numit, Dănuţ Bogdan Cupşe, continuă lucrările la biserică, cu sprijinul credincioşilor şi al Consiliului Parohial, astfel că în acest an biserica era pregătită pentru târnosire. Ea primeşte hramurile "Naşterea Maicii Domnului" şi „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, ca urmare a cinstirii ce i se acordă acestui Sfânt în 2016, numit de Patriarhia Română Anul omagial al Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Biserica din Poiana Botizii a fost posibil să fie edificată şi terminată prin grija consilierilor parohiali, a credincioşilor şi a fiilor satului, între care medicul Augustin Ilieş din Vaslui, care a donat circa un miliard de lei vechi, dar şi a Primăriei Băiuţ, primar Mihai Ceteraş, din pădurea căreia a fost cumpărat lemnul, a binefăcătorilor. Slujba de sfinţire a fost făcută exact în ziua în care, în urmă cu 5 ani, preotul paroh primea harul preoţiei şi în care protopopul de Lăpuş împlinea 38 de ani.

Sfânta Liturghie Arhierească

Slujba de târnosire, eveniment unic în viaţa satului, a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească, oficiată de P.S. Iustin Sigheteanul şi un sobor de 25 de preoţi slujitori.

P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat pericopa evanghelică a duminicii dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, vorbind despre Crucea pe care o poartă oamenii şi pe care o purtăm fiecare dintre noi.

"Poarta cea strâmtă prin care se ajunge în Rai este încheietura Crucii, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Lumea de azi nu-L iubeşte pe Hristos, pentru că nu-L poate despărţi de Cruce."

Cei doi preoţi care s-au ocupat de construirea bisericii au primit distincţia de iconom, cu dreptul de a purta brâu roşu. Membrii Consiliului Parohial şi binefăcătorii au primit Diplome de vrednicie.

Satul Botiza este un sat de munte, cu doar 70 de case locuite, dar cu oameni hotărâţi şi iubitori de Dumnezeu şi biserică. Iar răsplata lor din partea Celui Preaînalt a fost ridicare bisericii din satul lor, pentru că biserica este Casa lui Dumnezeu pe care El şi-o ridică, prin intermediul credincioşilor, spre slava Sa.Foto.

  • Târnosirea bisericii din secolul al XIX-lea din Suciu de Sus, refăcută în întregime

Sâmbătă, 10 septembrie 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Suciu de Sus, construite între 1879-1886 de vrednicii credincioşi din această parohie. A fost târnosită prima dată în 12 septembrie 1886, când a primit hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”.O biserică nouă în care au rămas doar pereţii celei vechi Din biserica veche au rămas doar zidurile, ne spune preotul paroh Eugen Burzo, deoarece întreaga biserică a suferit un amplu proces de renovare şi modernizare în ultimii 16 ani. Astfel, s-au refăcut bolţile şi balcoanele, s-au tencuit din nou pereţii, s-au schimbat geamurile, s-a făcut instalaţie de încălzire centrală. S-a pictat în tehnica frescă, între 2001-2007, s-a confecţionat un iconostas nou, din lemn de stejar sculptat, i s-au pictat icoanele aferente, s-a înlocuit în întregime pardoseala. Lucrările au continuat şi după 2008, perioadă în care a fost renovat exteriorul bisericii, s-a schimbat acoperişul, s-au anvelopat pereţii şi s-a aplicat tencuială ornamentală, s-au modificat şi pictat cele două pridvoare, s-a amenajat curtea bisericii şi s-a împrejmuit cu gard nou, iar în interior au avut loc lucrări de reorganizare a Sfântului Altar. Toate cu sprijinul Consiliului Parohial şi contribuţia credincioşilor. La resfinţirea sfântului locaş din 2 septembrie 2007, biserica a primit şi hramul „Naşterea Maicii Domnului”, iar cu ocazia târnosirii de sâmbătă, 10 septembrie 2016, bisericii i-a fost dat şi al treilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, deoarece ne aflăm în Anul Comemorativ al acestui Sfânt. La slujba de târnosire au asistat Acad. Eugen Burzo, fiu al satului, preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, şi primarul Viorel Paşca.

Sfânta Liturghie Arhierească şi elogiu înaintaşilor

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată în pridvorul lateral al bisericii, în prezenţa unei mari mulţimi de credincioşi, mulţi veniţi din satele învecinate al Ţării Lăpuşului, dar şi din satele judeţului Bistriţa-Năsăud. Toţi în frumoasele lor costume populare lăpuşene sau cele bistriţene, cu pălăriile cu pană de păun. Din soborul slujitor au făcut parte pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, pr. Ioan Ciceu, fost protopop al Lăpuşului, pr. Eugen Burzo, paroh, pr. Ioan Puicar, slujitor al Sfântului Altar, preoţi şi diaconi din parohiile Protopopiatului Lăpuş şi din Baia Mare. Cuvântul de învăţătură rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a zilei, la misiunea preotului din ziua de azi şi dintotdeauna, dar a adus un elogiu vrednicului de pomenire preot martir Florea Mureşan, fost protopop al Clujului, dar trimis forţat ca preot paroh în Suciu de Sus, unde a construit o mănăstire, distrusă de comunişti şi refăcută la începutul anilor 90 de Arhimandritul pătimitor Gavriil Burzo, fiu al satului, fost preot paroh în Suciu de Sus. Părintele Florea Mureşan a murit în 1961 în temniţa de la Aiud. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic Theologos al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diac. drd. Adrian Dobreanu.

Distincţii

Pentru meritele pe care le are de preot slujitor al Sfântului Altar într-un sat cu foarte buni credincioşi şi iubitori de biserica, pentru refacerea completă a bisericii în cei 16 ani de când este paroh aici, preotul stavrofor Eugen Burzo a primit din partea P.S. Justin Sigheteanul o cruce pectorală şi bederniţa, pe care să o poarte cu cinste, şi Gramata Episcopală de conferire a bederniţei. Preotul slujitor Ioan Puicar , de 5 ani în această parohie, a primit titlul de sachelar şi dreptul de purta brâu albastru.Acad. Eugen Burzo a primit un Monografia-album a Protopopiatului Lăpuş.

Suciu de Sus – un sat cu civilizaţie străveche

În toate cărţile de istorie localitatea Suciu de Sus figurează cu o menţiune care o trimite la cultura străbună: „Cultura Suciu de Sus”, cu vestigii datând din epoca bronzului, cu morminte de incineraţie şi morminte tumulare.

Iată o dovadă că această localitate a fost locuită din antichitate, deşi atestarea documentară este doar din 1325. Foto.

Îaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian– 43 de ani de la ridicarea la treapta de arhiereu

Azi, vineri, 9 septembrie 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian al Maramureşului şi Sătmarului aniversează 43 de ani de la ridicarea la treapta de Arhiereu, fiind ales Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Evenimentul avea loc în Catedrala din Cluj-Napoca, în prezenţa unui mare număr de credincioşi.

Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian s-a născut în 28 mai 1921, în satul Plopiş, comuna Şişeşti, Protopopiatul Lăpuş, având numele de botez Ioan. Şcoala primară o face în satul natal (1928-1934), continuând, apoi cu doi ani şcolari la Liceul Ortodox de Băieţi „Simion Ştefan” din Cluj.

La 12 martie 1941 intră, ca frate, în Mănăstirea Rohia. După aproape un an, în 2 martie 1942, este tuns în monahism şi primeşte numele de monah Justinian. La 15 august 1942, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului, îl hirotoneşte ierodiacon pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Deşi era ierodiacon, a fost recrutat şi încorporat ca soldat în armata maghiară, la compania antiaeriană de la Miskolc (22 noiembrie 1942-10 martie 1943).

La 17 aprilie 1943, Episcopul Nicolae Colan îl hirotoneşte ieromonah pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. La 25 iunie 1944 preia funcţia de stareţ, la doar 23 de ani, într-o perioadă foarte grea pentru mănăstire, ascultare pe care o va îndeplini până în 9 septembrie 1973, când va fi ridicat la treapta de Arhiereu, cu supranumele de „Maramureşeanul”. Ca Episcop-vicar la Cluj, a desfăşurat o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală.

La 22 septembrie 1990, Adunarea Naţională Bisericească îl alege ca Episcop al nou reînfiinţatei Eparhii a Maramureşului şi Sătmarului.

A fost întronizat la 11 noiembrie 1990, la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare, denumită „Catedrala Veche”, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului.

În scaunul de Episcop titular la Baia Mare, a rectitorit Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, a pus piatra de temelie pentru peste 80 de biserici.

Ca ierarh, a sfinţit sute de biserici, a hirotonit sute de preoţi şi diaconi, a rostit mii de cuvântări. În timpul chiriarhatului Înaltpreasfinţiei Sale, numărul preoţilor a crescut de la 325, la aproape 700, iar al mănăstirilor, de la un total de 4, la 30 mănăstiri şi 10 schituri.

De la sfârşitul anilor '40 ţine un jurnal zilnic de însemnări, ajuns la aproape 200 de volume.

La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop Onorific de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel Ciobotea, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

A scris, ca unic autor şi în colaborare, peste 20 de volume.

Este Dotor Honoris Causa a 4 universităţi din România.

A fost decorat cu „Steaua României”.

A primit titlul de „Omul anului”, în 2009, din partea Consiliului Judeţean Maramureş.

Este cetăţean de onoare a peste 40 de unităţi administrativ-teritoriale din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Întru mulţi şi fericiţi ani, Înaltpreasfinţia Voastră!

  • Hram la biserica din satul Rozavlea, în care au slujit trei patriarhi biserica în care din 1973 Sfânta Liturghie a hramului este oficiată de un Arhiereu -

Joi, 8 septembrie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul, Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în satul natal Rozavlea, din Protopopiatul Vişeu, sat aşezat pe celebra Valea a Izei, de care au auzit tot românul. În sobor s-au aflat peste 25 de preoţi din parohiile Protopopiatului, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, monahi şi stareţi de mănăstiri, un preot din localitatea Strâmtura, Ucraina, preotul paroh Grigore Andreica, fost protopop de Vişeu, preoţii din celelalte două parohii din Rozavlea: pr. Vasile Cosma şi Simion Smicală, diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul de muzică bizantină „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diac. drd. Adrian Dobreanu, iar la momentul pricesnei a cântat şi corul bisericii parohiale. Patru profesii au înfrumuseţat cu prezenţa lor sărbătoarea hramului: din Leordina, Strâmtura, Şieu şi satul gazdă Rozavlea, iar numărul credincioşilor s-a ridicat la multe mii, întreaga curte a bisericii fiind plină de credincioşi. Mai mulţi ca la hramul de anul trecut, pentru că hramul bisericii din Rozavlea seamănă foarte mult cu hramul unei mănăstiri, vedeţi că vin şi profesii, iar mulţimea credincioşilor este alcătuită din oameni cu mare credinţă în Dumnezeu din satele de pe Valea Izei şi Vişeului, din Moisei şi din Borşa, ba chiar şi din judeţul Bistriţa-Năsăud. Ca la mănăstire, câţiva preoţi spovedesc credincioşii în biserică, profesiile înconjoară biserica de trei ori cu cântece de slavă închinate Maicii Domnului, iar apoi intră şi se închină la icoane. Am văzut la hramul de la Rozavlea şi foarte mulţi tineri, care au venit să ia binecuvântare pentru începerea anului şcolar. În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Ioan Claudiu Pop, ca urmare a câştigării concursului pentru ocuparea postului de preot în Parohia Ciolt, hirotonirea întru preot urmând a fi săvârşită în viitor.

Cuvântul de învăţătură rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a sărbătorii şi la viaţa Maicii Domnului, Fecioara Maria, cea mai Sfântă între Sfinţi, încheind cu câteva consideraţii în urma Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea (ITO 2016), unde Maramureşul a fost foarte bine reprezentat.

Biserica din Rozavlea este şi rămâne o adevărată catedrală a Văii Izei. Construirea ei, din zid de cărămidă, a început în 1935 şi a fost ridicată în roşu în 1940. Pictarea ei s-a făcut de abia între anii 1967-1971, fiind prima biserică pictată în tehnica frescă din Maramureşul Voievodal. A fost târnosită în 15 august 1971 de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina, însoţit de Mitropolitul Nicolae Mladin al Sibiului, Episcopul Teofil Herineanu al Clujului, în prezenţa tuturor preoţilor din zonă şi a zeci de mii de credincioşi. A fost cel mai mare eveniment al comunităţii. Fiind acolo am putut vedea drumul blocat de mulţimea credincioşilor, curtea bisericii ticsită de nu puteai arunca un ac, curţile sătenilor pline de credincioşi. Fiecare creştin din Rozavlea avea în ospeţie zeci de neamuri şi prieteni, mulţi veniţi de cu seară în sat, în grupuri. Mi-aduc aminte că grupul nostru de 17 tineri, veniţi din Ţara Lăpuşului cu ce am putut şi care am trecut Văratecul pe potecă, ne-am întors duminică după amiază pe jos, din Rozavlea până în Băiuţ, unde am ajuns dimineaţa, la flotaţie, ca să luăm o maşină pentru a ajunge la destinaţie, în Rogoz. Un alt eveniment s-a petrecut în 8 septembrie 2003, când doi vrednici de pomenire Patriarhi, Petros al VII-lea al Alexandriei şi Întregii Africi şi P.F. Patriarh Teoctist, însoţiţi de 12 Mitropoliţi şi Ierarhi, peste 100 de preoţi, au oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în prezenţa a 100.000 de credincioşi. Un fapt notabil este acela că din 1973, când Î.P.S. Justinian a fost ales Episcop Vicar la Cluj, în fiecare an, de hram, s-a săvârşit aici Sfânta Liturghie Arhierească. Până în 1994 Î.P.S. Justinian, iar din 1994 - P.S Justin Sigheteanul. Aşadar, un sat binecuvântat, cu oameni credincioşi, din mijlocul cărora s-a ridicat un Episcop, un sat cu o istorie bisericească aparte. Foto.

  • P.S. Iustin pe şantierul Centrului Social şi Monahal „Episcop Gavril Ştefanca de Bârsana”

Cu ocazia hramului din satul natal Rozavlea, la care a participat, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a făcut o vizită pe şantierul clădirii Centrului Social şi Monahal „Episcop Gavril Ştefanca de Bârsana”. Maica stareţă, stavrofora Filofteia Oltean, i-a oferit Preasfinţiei Sale explicaţiile necesare cu privire la felul cum va arăta Centrul.

P.S. Iustin Sigheteanul a oferit sugestii pentru structura viitorului Centrul Cultural şi Monahal. Clădirea are structura de rezistenţă terminată, din lemn, este acoperită, şi urmează finisarea interioară şi dotarea cu cele necesare. Centrului Social şi Monahal „Episcop Gavril Ştefanca de Bârsana” va fi inaugurat şi sfinţit cu ocazia hramului de anul viitor. Episcopul Gavril Ştefanca de Bârsana a fost ultimul episcop ortodox al Maramureşului, care a păstorit între anii 1735-1740, când Eparhia a fost desfiinţată de autorităţile Imperiului Austriac. Gavril Ştefanca de Bârsana devine episcop în 1735, după asasinarea episcopului titular de către austrieci. Mănăstirea Bârsana a fost un centru cultural important, un focar de cultură, aici pregătindu-se preoţi, zugravi de biserici, cântăreţi bisericeşti. Ea avea legături culturale cu mănăstiri din Moldova şi Ţara Românească. În ciuda presiunilor uniaţilor, mănăstirea a rezistat până în 1791, când călugării au fost alungaţi şi s-au refugiat la Mănăstirea Neamţ. Din vechea Mănăstirea Bârsana se păstrează până azi biserica veche din lemn, dusă în centrul satului de către credincioşi, pentru a fi ferită de profanare şi distrugere, biserica a cărui fundaţie de piatră a fost descoperită şi decopertată de maicile vieţuitoare, puţin mai sus de actuala biserică a Mănăstirii. Conturul bisericii se potriveşte exact cu conturul bisericii strămutate în centrul satului şi se poate vizita. Foto.

  • Vecernie la Mănăstirea Valea Scradei

Miercuri, 7 septembrie, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Vecerniei, urmată de slujba Litiei, la Mănăstirea Valea Scradei, Protopopiatul Vişeu, într-u sobor de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, preoţi din parohiile oraşului şi diaconi.

De sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului a oficiat aici Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie arhim. dr. Timotei Bel, exarhul mănăstiresc al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi stareţul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” Scărişoara Nouă. Mănăstirea Valea Scradei din oraşul Vişeu de Sus este amplasată pe locul unei vechi mănăstiri, construite în 1719. Mănăstirea a fost distrusă de armata condusă de generalul de tristă amintire Bucow, cel care a distrus peste 150 de mănăstiri din Ardeal, după unii istorici mult mai multe, pentru că vieţuitorii lor nu au vrut să treacă la uniaţie. Biserica mănăstirii a fost salvată şi dusă în satul de atunci, azi cartier al Vişeului de Sus. Vremurile au păstrat o descriere a mănăstirii din 1810. Noua istorie a mănăstirii începe în 1990, când preotul paroh Vasile Luţai construieşte o biserică din lemn pe vechea vatră monahală, constructor fiind meşterul Ioan Ştiopei, iar pictor profesorul Viorel Nimigeanu. La 13 septembrie 1992 a avut loc sfinţirea complexului monahal de către Î.P.S. Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. Mănăstirea de maici este vieţuită din 2013, când se introduce rânduiala duhovnicească mănăstirească. Stareţă este monahia Teofana Ciolpan, iar duhovnic ieromonahul Andrei Roman. Foto.

  • Î.P.S. Mitropolit Ioan al Banatului – oaspete de seama în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului

Înalt Preasfințitul Părinte Ioan – Mitropolitul Banatului, a răspuns invitaţiei Preasfințitului Iustin Sigheteanul de a vizita eparhia noastră, ocazie cu care a oficiat Sfânta Liturghie la o biserică din municipiul Satu Mare. Sâmbătă după amiază, Înaltpreasfinția Sa a vizitat Catedrala Episcopala „Sfânta Treime” din Baia Mare, fiind plăcut impresionat de frumoasa realizare a Eparhiei, apreciind în mod deosebit această lucrare de arhitectură bisericească. Apoi a făcut un popas la Centrul Eparhial, efectuând o vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian. Duminică, 4 septembrie, duminica a XI-a după Rusalii, de la ora 9,30, Î.P.S. Ioan a liturghisit în biserică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din municipiul Satu Mare, unde păstorește pr. protopop Ioan Socolan, apoi, de la ora 15, a oficiat Sfânta Taină a Cununiei pentru tinerii Cristian Mirel Lețiu şi Ioana Pusta, în Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Satu Mare, ca răspuns al aprecierii faţă de ing. Mircea Leţiu (socru mare), care s-a dovedit a fi un binefăcător a multor lăcașuri de cult din România.  Foto.

  • Tinerii creștini maramureşeni şi sătmăreni la ITO 2016, Bucureşti – 1- 4 septembrie

Tineri din Episcopia Maramureșului și Sătmarului au participat, alături de alţi 2.500 de tineri invitați din toată lumea ortodoxă, la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea (ITO 2016), care a avut loc la Bucureşti, găzduită și organizată de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română, susținută de voluntari și binefăcători cu ocazia „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”.

Aprecierea și respectul de care s-a bucurat întreaga delegație a Eparhiei Maramureșului și Sătmarului s-a datorat experienței dobândite cu ocazia organizării evenimentelor dedicate tinerilor desfășurate în Baia Mare, în anul 2013 „Reuniunea Tinerilor Ortodocși” – eveniment regional, și în anul 2014 – „Reuniunea Națională a Tinerilor Ortodocși”, eveniment național cu participare internațională.

Delegația Eparhiei Maramureșului și Sătmarului a fost formată din 82 de persoane, aceștia fiind reprezentanți ai A.T.O.C.E.M. – Asociația Tinerilor Ortodocși ai Catedralei Episcopale Maramureșene, A.S.C.O.R. – Filiala Baia Mare, tineri din protopopiatele: Baia Mare, Chioar, Lăpuș,Vișeu, Sighet, Oaș, Satu Mare și Carei, responsabil al întregii delegații eparhiale fiind pr. insp. drd. Gavril Vasile Băban.

În ziua de 4 septembrie 2016, duminică, Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul a făcut parte din soborul de ierarhi slujitori la Liturghia solemnă prezidată de P.F. Părinte Patriarh Daniel, săvârșita pe o scenă amenajată în fața viitoarei Catedrale Naționale, Catedrala Mântuirii Neamului.

Ceremonia de încheiere a fost un moment solemn, prin care Arhiepiscopia Bucureștilor a predat simbolic ștafeta și flacăra, iar Arhiepiscopia Iașilor și-a asumat responsabilitatea de-a asigura continuitatea acestui eveniment pentru anul 2017.

După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin a binecuvântat tinerii și a trăit momente de bucurie și împlinire duhovnicească alături de reprezentanții Episcopiei Maramureșului și Sătmarului la evenimentul dedicat tinerilor mărturisitori, a căror ocrotitor este Sfântul Arhidiacon Ștefan, Apostol al lui Hristos și Întâiul mucenic creștin.

Ierarhii din soborul slujitor au vizitat șantierul Catedralei Naționale alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în după-amiaza zilei de 4 septembrie.

Preasfinția Sa a participat și la Congresul Internaţional de Teologie Educaţia religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale, desfășurat la Palatul Patriarhiei, Bucureşti, 3-7 septembrie 2016, context în care Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului a susținut referatul: Perspectivele educaţiei religioase în societatea românească.

„Îndrumați tinerii cu blândețe, nu-i certați, învățați-i să fie buni creștini și mărturisitori ai lui Hristos pentru că educația nu este un proces care se termină, ea continuă, și continuă, și continuă...”a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

Pr. Drd. Gavril Vasile Băban,

Inspector eparhial pentru catehizarea tinerilor

*** Adresăm mulțumiri Consiliului Județean Maramureș care a contribuit la deplasarea delegației Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

  • Tinerii creștini la ITO 2016, București 1-4 septembrie

Tinerii din Episcopia Maramureșului și Sătmarului au fost alături de ceilalți 2500 de invitați din toată lumea ortodoxă, găzduit și organizat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română susținuți de voluntari și binefăcători cu ocazia „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”. continuare <format pdf> Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat grupul de tineri ortodocşi din Episcopie care participă la Reuniunea Internațională a Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti

    Azi, miercuri, 31 august 2016, la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul s-a întâlnit, cu tinerii care participă la Reuniunea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti, ce are loc între 1-4 septembrie, grupul care a plecat din Baia Mare. Întâlnirea a avut loc în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, unde a fost oficiat un Te Deum şi a fost binecuvântat drapelul cu care tinerii din Episcopie vor participa la Reuniune de-a lungul celor 4 zile.

    „Să ajute Bunul Dumnezeu să continuăm ceea ce am început în 2013, în Baia Mare, şi anume reuniunile tinerilor ortodocşi din România, care, iată, sunt la cea de a patra ediţie, după cele două organizate de noi şi cea de la Cluj-Napoca. Oriunde aţi ajunge, călătoria mărturisitoare a lui Hristos şi de apărare a valorilor sfinte şi a dreptei noastre credinţe, în care v-aţi născut, v-aţi botezat şi v-aţi sfinţit trebuie să continue, le-a spus tinerilor P.S. Iustin Sigheteanul. Vă însoţesc în această călătorie rugăciunilor părinţilor care v-au născut şi vă însoţesc rugăciunile sfintei noastre Biserici, care îi cuprinde pe toţi fiii ei în dragostea şi purtarea ei de grijă, şi vă însoţesc gândurile părinţilor duhovniceşti, care v-au format şi sunt împreună cu voi, mărturisitori şi călători pe acest drum frumos a mărturisirii lui Hristos. Cea mai mare provocare pe care o are astăzi creştinismul este cea a secularismului, a înstrăinării omului de Dumnezeu, a desacralizării omului, familiei, comunităţii şi a societăţii. A desacralizării umanităţii. Consider această călătorie o continuare a ceea ce am început în 2013. Este nevoie să deveniţi creştini de atitudine! Nu vă feriţi să vă arătaţi credinţa! Aceasta este soluţia: Hristos, Calea, Adevărul şi Viaţa! Să fiţi binecuvântaţi!”, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul.

    „Din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, vor participa 80 de tineri, 40 reprezentanţi ai celor 8 protopopiate şi alţi 40 din partea Tinerilor Ortodocşi ai Catedralei şi ai ASCOR Baia Mare, a spus părintele Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului şi conducătorul grupului tinerilor din Episcopie. Dorim să reprezentăm cu cinste şi cu onoare Maramureşul şi, mai ales, Eparhia noastră, iar P.S. Iustin Sigheteanul a fost în mijlocul tinerilor, cărora le-a dat binecuvântarea de a călători şi de a deveni mărturisitori ai credinţei creştine.” Grupul este însoţit de 8 preoţi duhovnici, pentru acordarea asistenţei religioase şi rezolvarea problemelor organizatorice şi altele ivite în cele 6 zile cât ţine pelerinajul. Participarea este posibilă cu sprijinul Consiliului Judeţean, care a asigurat transportul.

    Duminică, 4 septembrie, grupului de tineri ortodocşi maramureşeni li se va alătura P.S. Iustin Sigheteanul, care va sluji la prima Sfântă Liturghie Arhierească din Catedrala Mântuirii Neamului, în soborul de arhierei ce va fi condus de P.F. Patriarh Daniel. Bucuria plecării şi a şansei de reprezenta Episcopia la această reuniune internaţională s-a văzut pe faţa tuturor când autocarul s-a pus în mişcare. În acest entuziasm general, P.S. Iustin Sigheteanul l-e dat încă o dată binecuvântarea de drum bun! Foto.

  • Hramul Mănăstirii Borșa Pietroasa

Luni, 29 august 2016, de la ora 10,00, sărbătoarea „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii Pietroasa din Borşa, înconjurat de un sobor de peste 35 de preoţi şi diaconi.

Din sobor au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, stareţi ai mănăstirilor din Protopopiat, sincel Ambrozie Piticari, duhovnic, preoţi din parohiile din jur, diaconi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de un grup de absolvenţi teologi, sub conducerea pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu, dirijorul cunoscutului cor „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare. La priceasnă a mai cântat interpreta Larisa Francesca Şteţco din Borşa.

Mănăstirea este situată la 5 km de centrul oraşului Borşa, într-un loc de o frumuseţe rară, situat la poalele Munţilor Pietrosul Rodnei, fiind ultima aşezare de sub munte într-un cartier cu 600 de case.

Piatra de temelie a fost pusă în 26 octombrie 2007, ca schit, iar biserica din lemn a fost ridicată între 2007-2013, aflată în fază de executare a picturii.

În 2013 schitul a fost ridicat la rangul de mănăstire.

În incinta mănăstirii există o casă monahală, cu Paraclis, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, chilii pentru cele 13 vieţuitoare, trapeză şi bucătărie, un atelier pentru confecţionarea hainelor monahale, o casă a duhovnicului, un frumos Altar de Vară şi se află în construcţie un lumânărar şi spaţiu pentru depozit şi pangar.

Stareţa Mănăstirii este monahia Ioanichia Timiş, stavroforă.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul le-a vorbit celor peste 4.000 de credincioşi despre Sfântul Ioan Botezătorul, mandatul său în lume, păcatele oamenilor şi manipularea tinerilor pentru a-i îndepărta de Dumnezeu prin diferite mijloace. Ioan Botezătorul a fost cel mai mare om născut din femeie şi cel mai mare prooroc, a spus Ierarhul. Dacă până la momentul cuvântului de învăţătură ziua a fost scăldată în lumina puternică a soarelui şi foarte călduroasă, încât credincioşii au fost nevoiţi să caute zonele mai umbrite, la începutul cuvântului de învăţătură un nor frumos a apărut la poalele Pietrosului Rodnei, ca la Schimbarea la Faţă a Domnului, iar credincioşii au venit în jurul Altarului de Vară pentru a asculta cuvântul de învăţătură mai aproape de ierarh.

„Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu şi la toţi Sfinţii din toată lumea”, a spus, în încheiere, P.S. Iustin Sigheteanul, îndemnând credincioşii şi, în mod special, tinerii, să-L cheme pe Dumnezeu în mijlocul lor.

Borşa este, poate, singura localitate din ţară, în perimetrul căreia se află 5 aşezăminte monahale: 3 mănăstiri şi 2 schituri, iar locuitorii ei au o credinţă puternică şi nestrămutată în Dumnezeu. Incinta generoasă a mănăstirii s-a umplut de credincioşi, tineri şi bătrâni, îmbrăcaţi în frumoasele costume populare specifice acestei localităţi. Pe parcursul Sfintei Liturghii biserica a fost arhiplină pentru a da pomelnice, în alte zone din ţară li se spune acatiste, pentru că hramul de ieri a fost ultima sărbătoare înainte de plecarea borşenilor la muncă în străinătate. Şi înainte de a lua din nou calea străinătăţii, paşii lor se îndreaptă către mănăstire, pentru a cere preoţilor să-i pomenească de-a lungul anului şi pentru a primi o binecuvântare, pentru că acolo unde merg, nu au toţi o biserică la îndemână. Ei pleacă la muncă în lume cu Dumnezeu alături. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Călinești

Duminică, 28 august 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Călineşti, Protopopiatul Sighet.

Biserica din Călineşti, deşi de dată recentă, piatra de temelie a fost pusă în 27 iunie 1999 şi ridicată între anii 2000-2005, din lemn, în stil tradiţional maramureşean, a început să aibă probleme de rezistenţă şi necesita lucrări de consolidare.

Cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a P.S. Iustin Sigheteanul, preotul paroh Adrian Rednic, care slujeşte aici din 2010, a început lucrările de consolidare, dar şi de a realiza, prin lucrări adiacente, o construcţie cu elementele arhitecturale-funcţionale, la fel ca la bisericile vechi, fiind prima biserică ridicată în ultimii 20 de ani, care are toate elementele vechilor biserici. Astfel, „prin execuţia unei şetre ce înconjoară biserica pe trei laturi, pe latura nordică s-a generat un spaţiu, sub acoperiş, numit „Masa Moşilor”, unde, conform tradiţiei, se ţinea „Sfatul Bătrânilor”, erau comemoraţi morţii şi se aşezau pomenile pentru cei săraci. „Masa Moşilor” este acoperită de streşini şi executată din bârne lungi. Acest spaţiu permite, de asemenea, adăpostirea credincioşilor de ploaie sau de soare”, scrie în Documentul de Sfinţire, care a fost pus în piciorul Sfintei Mese, împreună cu Sfintele Moaşte de Sfinţi Mucenici.

„În plan vertical, s-a redimensionat şi supraînălţat şarpanta, cu pante abrupte, mult mai accentuate, cu acoperiş asimetric, îmbunătăţindu-i veche imagine. În plan structural, remodelarea are şi rol de consolidare a bisericii, noua şatră, legată cu grinzi noi, cioplită din lemn masiv, preia din greutatea acoperişului”, explică arhitectul Cordoş.

Avem, aşadar, la Călineşti, prin strădania şi acceptarea propunerii arhitectului Dorel Cordoş, care a realizat şi coordonat partea arhitecturală, o biserică ortodoxă nouă, în pur stil al bisericilor tradiţionale maramureşene. Lucrările au fost executate de meşterul Vasile Ştiopei din Bârsana. Curtea bisericii este împrejmuită cu gard tradiţional din bârne de lemn, executat de meşterul Ioan Ivanciuc din Bârsana. Iconostasul este de valoare artistică incontestabilă şi a fost sculptat în lemn de stejar de vestitul meşter Teodor Bârsan din Bârsana, în anul 2006.

Deşi nouă, biserica din Călineşti este deja un monument de arhitectură prin întrunirea atâtor elemente definitorii.

A fost reorganizat spaţiul din Sfântul Altar, a fost rezidită Sfânta Masă, fapt ce a impus târnosirea.

Acesta toate constituie motivul pentru care P.S. Iustin Sigheteanul l-a felicitat pe preotul paroh şi i-a îndemnat pe preoţii care îşi vor construi biserici de lemn de acum înainte, să le facă cu respectarea arhitecturii tradiţionale. Pentru lucrările executate, preotul Adrian Rednic a primit distincţia de „iconom”, deci cu dreptul de a purta brâu roşu.

Un sobor de peste 20 de preoţi a participat la bucuria deosebită a credincioşilor ortodocşi din Călineşti de a li se sfinţi noua biserică din lemn, deşi cele două biserici vechi din lemn, câştigate în instanţă, nu au fost retrocedate de greco-catolici.

Din sobor au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, preotul paroh Adrian Rednic, fostul preot paroh Mircea Conţiu, preotul Marian Ciocănel, de la Catedrala din Giurgiu, şi preoţi din parohiile învecinate.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în Altarul de Vară, iar în cuvântul de învăţătură P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor şi a actualizat semnificaţia pericopei evanghelice a vindecării lunaticului.

Au primit diplome de vrednicie Consiliul Parohial, Comitetul Parohial, arhitectul Dorel Cordoş, binefăcătorii şi constructorii, primarul Mihai Ştefan Nemeş, preşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea, şi senatorul Liviu Marian Pop. Foto.

  • Sfânta Liturghie Arhierească pentru Tabăra Internaţională de Artă şi Solidaritate Creştină de la Deseşti şi pentru credincioşii satului

Sfânta Liturghie Arhierească

Joi, 25 august 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia Deseşti, pentru cele 150 de persoane din cea de-a XII-a ediţie a Taberei Internaţionale de Artă şi solidaritate Creştină, care are loc în aceste zile în Parohie şi pentru credincioşii satului.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată în Altarul de Vară, care este ridicat în umbra bisericii voievodale, construite imediat după 1717, când s-a abătut asupra satului invazia tătarilor, care au incendiat veche biserică de lemn. Din sobor au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, pr. Ioan Ardelean, paroh, pr. Ioan Sigartău, fost paroh, preoţi din parohiile învecinate şi din Baia Mare. Răspunsurile liturgice au fost date de Gropul coral al Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi din Protopopiatul Sighet, instruiţi de pr. Marcel Oprişan, vicepreşedinte Asociaţiei.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a zilei, la hramul bisericii, „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, la păstrarea credinţei, într-o Europă tot mai secularizată, dar s-a referit şi la jertfa zilnică a preotului Ioan Ardelean şi a doamnei preotese, care are grijă de 11 copii ai nimănui, despre Tabăra Internaţională de Artă şi Solidaritate Creştină, organizată de Parohie, ajunsă la a XII-a ediţie, precum şi despre rolul bisericii în viaţa satului şi a ţării.

„Biserica a fost pilonul principal de afirmare a identităţii naţionale, de păstrare, de continuitate şi de dăinuire a acestui neam şi a ideii de unitate a românilor din cele trei provincii: identitate de limbă, identitate de credinţă, identitate de grai, de vorbire, de tradiţii, de obiceiuri”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Tabăra Internaţională de Artă şi Solidaritate Creştină

„Aflată la a XII-a ediţie, Tabăra Internaţională de Artă şi Solidaritate Creştină întruneşte anul acesta 50 de artişti plastici profesionişti din ţară, dar şi din Ucraina, Ungaria, Anglia, , dublaţi de un număr egal de copii din casele de tip familial din Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Bistriţa, Năsăud, Cluj şi din foarte multe alte părţi din ţară, cărora li se adaugă copii din comunitate, astfel încât grupul a ajuns la 150 de participanţi. Este o tabără în care se promovează o relaţie de mentorat artistic, în care artistul plastic şi tânărul ucenic, împreună luându-şi pânzele pe coclaurile Deseştiului, pe dealuri, în căutarea colţului de Rai de care pot să-şi lege sufletul , pictează, îşi pun frumosul din suflet pe pânze, dar, în acelaşi timp, ei leagă şi o prietenie, o prietenie care rămâne şi după tabără. Artiştii plastici sunt căutaţi la atelier de către tinerii lor ucenici, învaţă de la ceştia şi, de ce nu, trebuie să spunem, că tinerii, copiii, care niciodată nu au avut contact privilegiat cu arta plastică, au ajuns să facă licee de artă, facultăţi şi să-şi găsească un drum vocaţional. Într-un fel sau altul, fiecare rămâne atins de frumosul artei, fie prin educaţia estetică pe care o dobândesc, fie prin modul în care ei pot să refuleze stări profund sentimentale în sufletul lor sau poate chiar să se vindece prin întâlnirea cu arta”, ne-a spus părintele Ioan Ardelean. O expoziţie ad hoc cu lucrările realizate în tabără a fost organizată în aer liber, pentru credincioşii care s-au rugat la Sfânta Liturghie Tabăra se poate desfăşura an de an datorită sprijinului acordat de credincioşii parohiei şi H.H.C. România, prin Ştefan Dărăbuş.

Lansarea revistei”Cronica Satului Deseşti”

Evenimentul lansării primei reviste a satului, editată de Parohie, pr. Ioan Ardelean, şi Asociaţia Culturală „Nichita Stănescu”, preşedinte poetul şi ziaristul Gheorghe Pârja, a avut loc la Căminul Cultural, unde, mai întâi, a fost vizitată sala memorială dedicată marelui poet.

Conţinutul revistei este unul cuprinzător, în care găsim articole semnate de P.S. Iustin Sigheteanul, acad. Ioan Aurel Pop, Ana Blandiana, Horea Bădescu, Eugen Uricariu, Nicolae Prelipceanu, dar şi nume din judeţ afirmate plan naţional, precum dr. Teodor Ardelean, dr. Ioan Marchiş, dr. Ilie Gherheş, Lucian Perţa, Echim Vancea, Viorica Pârja, prof. Părasca Făt, Ioan Dragoş, prof. Andrei Făt, Anca Goja, Ştefan Dărăbuş, Mihai Covaci, Măriuţa Pop, dar şi de cei doi coordonatori ai ei, părintele Ioan Ardelean şi Gheorghe Pârja. La lansare au vorbit P.S. Iustin Sigheteanul, părintele Ioan Ardelean, Gheorghe Pârja, primarul Gheorghe Bohotici, viceprimarul Vasile Verdeş, precum şi foartre mulţi din cei care au semnat articole în cuprinsul revistei.

Părintele Ioan Ardelean distins cu Crucea „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul”

Părintele Ioan Ardelean este al doilea preot din Eparhie căruia i se înmânează Crucea „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul”, şi Diploma care o însoţeşte, ca semn de apreciere şi preţuire pentru activitatea pastoral-misionară, edilitar-gospodărească, social-filantropică şi cu tineretul desfăşurată în cadrul Parohiei. Crucea „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” pentru laici şi o Diplomă de vrednicie au fost înmânate poetului şi ziaristului Gheorghe Pârja, fiu al satului, pentru relaţia de bună colaborare cu Parohia Deseşeti şi cu părintele Ioan Ardelean. O Gramată Episcopală a fost înmânată preotului pensionar Ioan Sigartău, fost paroh, pentru 44 de ani de slujire preoţească. Foto.

  • Mitropolitul Ierotheos Vlachos despre delegația Patriarhiei Române la Sinodul din Creta: Bine pregătiți şi fermi pe poziţie <continuare format pdf>

  • IPS Laurentiu a slujit in Catedrala Veche din Baia Mare

Î.P.S. Laurenţiu la Baia Mare, în mijlocul colegilor, la 47 de ani de la absolvirea facultăţii

Absolvenţii Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, promoţia 1969, s-au întâlnit ieri, marţi 23 august, în Baia Mare, pentru a sărbători evenimentul. Între absolvenţii şcolii şaguniene de acum 47 de ani s-a aflat şi fostul coleg de an, nimeni altul decât Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului. Organizatorii întâlnirii sunt preoţii băimăreni Andrei Costinaş, fost paroh la Catedrala Veche din Baia Mare timp de mulţi ani, pr. Gheorghe Bălan, fost consilier economic eparhial 25 de ani, ctitor, slujitor şi fost paroh al bisericii „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” din Baia Mare, şi pr. Vasile Dodea, ctitor şi fost paroh la biserica cu hramul „Naşterea Domnului” de lângă Spitalul Judeţean, o adevărată catedrală, ctitor şi al altor biserici.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Întâlnirea a început azi, marţi 23 august, la ora 8,00, în Catedrala Veche din Baia Mare, cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, înconjuraţi de un sobor de 12 preoţi, absolvenţi ai promoţiei 1969 ai Facultăţii de Teologie din Sibiu, diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul de muzică bizantină „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diaconul Adrian Dobreanu. La sfârşitul Sfintei Liturghii Arhiereşti, s-a oficiat, de către cei doi ierarhi şi preoţi, slujba parastasului după profesorii Facultăţii şi preoţii colegi trecuţi la Domnul până la această dată, care formează mai mult de jumătate din numărul absolvenţii de la Teologie de acum 47 de ani (31 decedaţi, din 57 absolvenţi). Un cuvânt de mulţumire lui Dumnezeu pentru ajutorul realizării acestei întâlniri şi pentru binefacerile realizate de-a lungul timpului asupra preoţilor prezenţi din această promoţie a rostit Î.P.S. Mitropolit Laurenţiu, făcând şi o prezentare a colegilor , printre care pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, care ocupă cea mai mare funcţie a unui român în Consiliul Mondial al Bisericilor, a colegilor preoţi veniţi din America, a ceilorlalţi preoţi din ţară şi a preoţilor băimăreni organizatori.

P.S. Iustin Sigheteanul a mulţumit oaspeţilor care vizitează Eparhia timp de două zile, arătând că sunt binecuvântaţi, pentru că din mijlocul lor s-a ridicat un ierarh de frunte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – Î.P.S. Laurenţiu Streza. Ierarhul maramureşean a înmânat Î.P.S. Laurenţiu „Monografia-album a Protopopiatului Baia Mare”, care are pe copertă imaginea Catedralei Vechi din Baia Mare, în care tocmai s-a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Vizitarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”

Un loc important în programul Î.P.S. Laurenţiu şi al colegilor de facultate l-a constituit vizitarea câtorva puncte de importanţă pentru municipiul Baia Mare şi chiar de interes naţional.

Prima vizită a fost făcută la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, pe cupola căreia, în această lună, s-a aşezat Sfânta Cruce, care dă cota finală: 85 metri. Aici, Î.P.S. Laurenţiu şi colegii s-au închinat, iar Î.P.S. Mitropolit a scris în Sfânta Evanghelie câteva rânduri.

P.S. Iustin Sigheteanul le-a prezentat înalţilor şi importanţilor oaspeţi istoria Catedralei, din 1990, când a fost pusă piatra de temelie, şi până la reluarea lucrărilor acesteia, odată cu regândirea proiectului în ansamblul său.

După aceea, s-a intrat în biserica de la nivelul întâi, care a fost târnosită în septembrie 2003 de vrednicii de pomenire Patriarhi Teoctist şi Petros VII al Alexandriei şi întregii Africi, în fruntea unui mare sobor de Ierarhi şi preoţi. În absidele nivelului întâi se află sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, amenajată pentru şedinţele Adunării Eparhiale, lansări de cărţi, întâlniri ştiinţifice etc., şi sala „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, în care este amenajată expoziţia de carte veche bisericească şi icoane, în acest An comemorativ al Sfântului Antim şi al tipografilor bisericeşti. Oaspeţii au scris în Cartea de Onoare şi au avut cuvinte de înaltă apreciere despre întreaga clădire.

Vizitarea Muzeului de Mineralogie şi a două biserici

Nu se poate trece prin Baia Mare fără să vezi Muzeul de Mineralogie, singur în Europa, care adăposteşte peste 30.000 de exponate, cele mai importante din ele fiind expuse. Aici, înalţii oaspeţi s-au minunat de Creaţia lui Dumnezeu făcută în măruntaiele Pământului, unde s-au format minunăţii de minerale numite, pe drept cuvânt, „flori de mină”, muzeul fiind cunoscut şi ca Muzeul Florilor de Mină. Exponatele sale au fost prezentate în expoziţii itinerante atât în diferite locuri din ţară, cât şi din Europa. Şi aici a fost consemnată prezenţa prin semnarea în Cartea de Onoare.

Următorul popas a fost efectuat la biserica cu hramul „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”, construită şi păstorită de preotul Gheorghe Bălan, fost consilier eparhial şi coleg de facultate cu vizitatorii. Aceasta este prima biserică din municipiu ridicată şi târnosită după 1990. Clădirea adăposteşte două biserici: una la subsol şi cealaltă, mai mare, deasupra ei, la nivelul al doilea, care este biserica propriu-zisă.

O altă biserică vizitată a fost cea ridicată de preotul Vasile Dodea, tot coleg de facultate cu oaspeţii, o biserică impunătoare, tot pe două nivele, în care se slujeşte şi azi Sfânta Liturghie, la ore diferite. Ea este amplasată lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş”, motiv pentru care este des cercetată de aparţinătorii bolnavilor.

Vizită la Î.P.S. Justinian

Moment de bucurie a fost pentru Î.P.S. Laurenţiu Streza vizita la Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian Chira, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, care l-a îmbrăţişat îndelung. Preoţii şi doamnele preotese au primit fiecare binecuvântarea Înaltului Ierarh, care se află la patriarhala vârstă de 95 de ani, împliniţi în luna mai. S-au schimbat păreri, impresii, cuvinte alese cu Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, iar la plecare fiecare a primit din partea gazdei cărţi scoase în ultimul timp şi ultimele două numere din revista eparhială „Graiul Bisericii Noastre”. La rândul său, Î.P.S. Mitropolit a dăruit Î.P.S. Justinian mai multe cărţi şi reviste.

Amintiri, rememorări, impresii

Un hotel şi un restaurant în mijloc de pădure, „Măgura”, i-a aşteptat pe Î.P.S. Laurenţiu şi pe venerabilii preoţi pentru a lua masa de seară şi a depăna amintiri din viaţa de student şi de familie, despre nepoţi şi nepoate, despre alte bucurii şi împliniri în viaţa duhovnicească şi de familie. Aici, în aerul curat şi liniştea Munţilor Gutâi, Î.P.S. Laurenţiu şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, membri ai Delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, din iunie acest an, au vorbit colegilor despre pregătirea, desfăşurarea şi importanţa documentelor semnate de Întâistătătorii şi ierarhii prezenţi. A fost o întâlnire foarte reuşită, o întâlnire a bucuriei. Azi, miercuri, 24 august, înalţii oaspeţi vor vizita Maramureşul Voievodal, mai precis Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea, Cimitirul Vesel şi biserica din Săpânţa, precum şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Anticomuniste din Sighetu Marmaţiei, amenajat în fosta închisoare a deţinuţilor politici. Foto.

  • Târnosirea Catedralei “Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare

Duminică, 21 august 2016, de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a Catedralei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Satu Mare, în fruntea unui mare sobor, din care au făcut parte pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, pr. dr. Cristian-Vasile Boloş, paroh, pr. Aurel Donca, slujitor şi fost paroh, preoţi din parohiile municipiului.

Între cei prezenţi în mulţimea de credincioşi care au fost la slujba de târnosire s-au aflat ing. Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială şi fost membru în Adunarea Naţională Bisericească, prefectul de Satu Mare, Radu Bud, primarul municipiului Satu Mare, Kereskeny Gabor, viceprimarul Adrian Albu, deputaţii Octavian Petric şi Ovidiu Silaghi, Radu Roca, fost viceprimar de Satu Mare, Adrian Ştef, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, George Vulturescu, fost director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Cristian Mirel Leţiu, administratorul firmei EURAS, care a executat lucrările din Sfântul Altar, Dan Stejerean, directorul APASERV. Despre semnificaţia târnosirii unei biserici a vorbit P.S. Iustin Sigheteanul, care le-a explicat credincioşilor care sunt etapele şi ce semnificaţie are fiecare moment al sfinţirii, Sfântul Altar devenind, prin târnosire, locul cel mai sfânt de pe pământ. Cu prilejul târnosirii, P.S. Iustin Sigheteanul a dăruit Catedralei, pe lângă hramul istoric „Adormirea Maicii Domnului”, şi un hram nou, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, anul 2016 fiind Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.

Slujba de târnosire a fost făcută ca urmare a multor lucrări executate în ultimii ani, cu binecuvântarea şi sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul, sub directa supraveghere a preoţilor dr. Cristian-Vasile Boloş şi Aurel Donca: restaurarea în întregime a picturii interioare de către Iulian Petrescu; restaurarea faţadei bisericii (a picturilor din medalioane, coloanele, boltele şi uşile de la intrare); executarea picturii în mozaic cu hramul bisericii; executarea, în 1994, a icoanelor în mozaic de mari dimensiuni, a Mântuitorului şi a Maicii Domnului, de către Emanuel Gâtu; reorganizarea din temelii a curţii şi grădinii bisericii; asfaltarea curţii; refacerea în întregime a primului nivel al acoperişului bisericii; restaurarea pronaosului şi a uşilor din stejar masiv din interiorul bisericii; dotarea întregii biserici cu mochete şi covoare noi; restaurarea băncilor şi stranelor, montarea tapiţeriilor noi şi a parchetului laminat sub bănci; achiziţionarea a 120 de scaune noi; restaurarea celor două balcoane şi dotarea lor cu mobilier nou, corpuri de iluminat şi covoare; reamenajarea spaţiului destinat corului; amenajarea unei săli de şedinţe şi dotarea ei cu mobilier din lemn masiv; renovarea celor patru case ale scărilor, fiind redate circulaţiei credincioşilor, formând astfel noi căi de acces; dotarea bisericii cu policandru nou, aurit, executat în Grecia; montarea de sisteme de alarmă şi senzori de fum; schimbarea sistemului de încălzire şi a senzorilor de fum; schimbarea în întregime a instalaţiei electrice interioare şi exteriore; achiziţionarea unui nou sistem de sonorizare; reorganizarea în totalitate a Sfântului Altar; rezidirea Sfintei Mese, înzestrarea cu mobilier nou şi covoare noi, placarea cu piatră, schimbarea proscomidiarului, înlocuirea tuturor geamurilor, restaurarea icoanelor praznicale,cumpărarea tuturor obiectelor de cult şi a vaselor liturgice noi; înzestrarea Catedralei cu icoane noi, restaurarea şi punerea în valoare a celor vechi; restaurarea iconostasului şi a părţilor sculptate din biserică; împodobirea Catedralei cu icoana Maicii Domnului „Vimatarissa-Sătmăriţa” de la Sfântul Munte Athos, de dimensiune mare şi de mare folos, multe fapte minunate petrecându-se în urma rugăciunilor săvârşite în faţa ei.

Catedrala a fost zidită între anii 1937-1938, sub păstorirea preoţilor Meletie Răuţiu şi Ioan Rujdea. Pictura a fost executată între anii 1953-1954, în tehnica tempera grasă, de fraţii pictori Eugen şi Eremia Profeta din Bucureşti, în timpul păstorii preotului Corneliu Sava. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată în Sfântul Altar târnosit. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu şi corul Catedralei gazdă. În timpul Sfintei Liturghii au fost pomeniţi ierarhii trecuţi la Domnul, al căror nume este legat de Catedrala sătmăreană: P.S. Nicolae Popovici al Oradiei, care a pus piatra de temelie, P.S. Valerian Zaharia al Oradiei, care a săvârşit prima sfinţire, P.S. Vasile Coman al Oradiei, care a slujit de mai multe ori în această Catedrală, şi Î.P.S. Sebastian Rusan, fost preot şi protopop de Satu Mare, ajuns Episcop al Maramureşului şi Mitropolit al Moldovei, care a slujit în această Catedrală şi a participat la slujba de sfinţire, alături de P.S. Valerian Zaharia, în 21 noiembrie 1954.

La Sfânta Liturghie de azi au mai fost pomeniţi şi toţi preoţii slujitori ai Catedralei, trecuţi la Domnul: pr. Meletie Răuţiu, pr. Ioan Rujdea, pr. Corneliu Sava, pr. Ioan Ţolescu, pr. Traian şi pr. Alexandru Tincu, fost protopop. În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la Evanghelia duminicii – umblarea pe mare şi potolirea furtunii – vorbind cu stăruinţă despre tăria credinţei şi salvarea omenirii prin aceasta, când lumea de azi devine tot mai laicizată.

Pentru activitatea pastoral-misionară, edilitar-gospodărească, social-filantropică şi pentru contribuţia adusă la restaurarea Catedralei sătmărene, pr. dr. Cristian-Vasile Boloş a fost distins cu Crucea „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, care se dă pentru activităţi sociale şi culturale deosebite, şi înmânarea Gramatei Episcopale. Preotul Aurel Donca a primit o cruce pectorală, iar binefăcătorii şi oficialii, care au contribuit la restaurarea Catedralei, au primit Diplome de Vrednicie. Din partea Parohiei, P.S Iustin Sigheteanul a primit o icoană cu hramul catedralei şi o plachetă care atestă această sărbătoare. Foto.

  • Tineri şi adulţi - Haideţi, marţi, în pelerinaj la Crucea de pe Ţibleş!

După cum se ştie, pe Muntele Ţibleş, la cea mai înaltă cotă, 1839 metri, se află o Sfântă Cruce ridicată cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Andrei şi a P.S Iustin Sigheteanul, şi cu sprijinul Primăriei, primar ing. Nicolae Burzo, din iniţiativa şi sârguinţa celor 27 de preoţi şi monahi din Groşii Ţibleşului. Sfinţirea a fost făcută la sfârşitul lunii august 2014. Sfânta Cruce, ca o binecuvântare peste ţinuturile din jurul Muntelui Ţibleş, prin formă şi dimensiuni, este, de fapt, un monument din piatră în formă de Cruce, ridicat în memoria tuturor locuitorilor satelor din cele două judeţe din jurul Muntelui, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, care s-au jertfit pentru cauza credinţei celei adevărate, dar s-a ridicat şi pentru toate binefacerile revărsate asupra locuitorilor din Groşii Ţibleşului şi din localităţile din jurul versanţilor Muntelui. La sfârşitul lunii august din fiecare an, preotul Ioan Ropan Lungu şi credincioşii din localitate fac un pelerinaj sus, la Sfânta Cruce, unde se face un paos pentru cei ce au lucrat la ridicarea monumentului, pentru răposaţii în Domnul din localităţile care străjuiesc Muntele. Anul acesta data pelerinajului este marţi, 23 august, iar slujba Te Deumului şi parastasul de pomenire a celor trecuţi la Domnul va avea loc, sus la Monumentul Sfintei Cruci, la ora 12,00. Preotul paroh Ioan Ropan Lungu, consiliul Parohial şi primarul comunei îi invită pe tinerii din comună şi din întreaga Episcopie, care pot urca la cota la care se află monumentul, se participe la pelerinaj. Deplasarea va avea loc pe jos, cu prapori, în cântec de pricesne, trăind bucuria duhovnicească împărtăşită în comuniune.

Haideţi, cu mic, cu mare, sus în Ţibleş, pentru a mulţumi Domnului pentru toate binefacerile primite.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a sfințit demisolul bisericii din Rus

Sâmbătă, 20 iunie 2016, cu începere de la ora 14,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de sfinţire a demisolului bisericii din Parohia Rus, Protopopiatul Baia Mare, preot paroh Vasile Viorel Tarţa.

Din sobor au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, protos. Varlaam Coroian, stareţul Mănăstirii Chiuzbaia, pr. Ioan Zorel Buia, secretarul Protopopiatului Baia Mare, preoţi din Baia Mare, parohiile învecinate şi chiar de mai departe.

Răspunsurile de la strană au fost date de Grupul ASCOR Baia Mare. Pe o vreme deosebit de caldă şi frumoasă, la slujba de sfinţire a asistat un mare număr de credincioşi, cu toate că a fost zi de lucru.

Biserica are zidurile înălţate până la cota +3,5 metri, arcele şi pridvorul terminate, iar de săptămâna viitoare reîncep lucrările de construire. Piatra de temelie a fost pusă în 10 noiembrie 2013, de către P.S. Iustin Sigheteanul. Dimensiunile noii biserici sunt de 24x14 metri. Parohia Rus are o biserică veche de peste 200 de ani, monument de arhitectură, din piatră, cărămidă şi lemn. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a sfinţit capela de cimitir a Parohiei Chechiș

Sâmbătă, 20 august 2016, cu începere de la ora 11,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de sfinţire a capelei de cimitir din Parohia Chechiş, Protopopiatul Baia Mare, preot paroh Vasile Marc.

Din sobor au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, pr. Ioan Zorel Buia, secretarul Protopopiatului Baia Mare, preoţi din parohiile din comună, din comunele vecine şi chiar din afara judeţului. Răspunsurile la strană au fost date de corul parohiei şi de Grupul ASCOR din Baia Mare.

Capela este situată în cimitirul „Pe Valea Stelelor”, unul din cele patru cimitire ale parohiei, şi are cameră de frig, iar dimensiunile propriu-zise ale capelei sunt 5,3x7 metri, prevăzută cu un pridvor şi o terasă din lemn în stil tradiţional românesc. Are hramul „Învierea lui Lazăr”, iar ca picturi scena „Coborârii la iad”, de o parte şi de alta fiind pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil. Construirea a fost posibilă datorită ajutorului primit de UAC Dumbrăviţa, prin directorul financiar Daniel Vărzaru, şi contribuţia credincioşilor din parohie. Pentru activitatea pastoral-misionară, social-filantropică şi contribuţia adusă la construirea capelei de cimitir, preotul Vasile Marc a fost distins cu titlul de iconom stravrofor, primind Gramata Episcopală, iar primarul Felician Ciceu, Vasile Vărzaru, membrii Consiliului Parohial şi binefăcătorii au primit Diplome de Vrednicie. Gramata Episcopală a fost înmânată preotului Ştefan Clipei, fost paroh în Chechiş, pentru înaltă apreciere şi preţuire în activitatea pastoral-misionară şi cei 45 de ani de slujire preoţească.

În cadrul vizitei pastorale, P.S. Iustin Sigheteanul a vizitat biserica şi a discutat despre posibilitatea extinderii ei, precum şi noua casă parohială, aflată în stadiu de finisaje interioare şi exterioare. Capela şi casa parohială au fost construite în acest an. Foto.

  • Hramul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia se ţine neîntrerupt de 90 de ani  

P.S. Iustin a oficiat Sfânta Liturghie în muntele cel Sfânt al Rohiei

Luni, 15 august 2016, cu începere de la ora 9,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie pe Altarul de Vară al Mănăstirii Rohia, cu ocazia hramului, praznicul Adormirii Maicii Domnului. La Sfânta Liturghie a asistat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, care, la cei 95 de ani împliniţi, a făcut efortul de a fi în mijlocul credincioşilor veniţi la hramul Mănăstirii Rohia, unde a fost numit stareţ la 25 iunie 1944.

Număr record de credincioşi la hramul din acest an

Din soborul constituit cu această ocazie au făcut parte pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. Ioan Pop, consilier eparhial, fiu al satului Rohia, pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii, stareţi de mănăstiri şi monahi, preoţi din parohiile învecinate. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de preoţi şi teologi din Ţara Lăpuşului, Baia Mare şi Cluj-Napoca, iar la priceasnă a cântat Grupul ASCOR Baia Mare, condus de Vlad Verdeş.

Mulţimea credincioşilor a atins nivelul istoric, cum poate niciodată nu a fost, până acum, atât de mare. Coada maşinilor era de câţiva kilometri, mult în afara satului Rohia. În mulţimea credincioşilor s-au aflat la loc de cinste academicieni, profesori, oameni de ştiinţă, credincioşi veniţi nu numai din satele dimprejur, dar şi din Baia Mare, Ţara Codrului, Ţara Chioarului sau din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj, ba chiar şi din Bucureşti. Aceştia au venit, în primul rând, pentru Maica Domnului, ca să-i aducă mulţumire la cea mai importantă zi care Îi este dedicată: Adormirea. Au mai fost Doru Dăncuş, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, şi Mitru Leşe, primarul oraşului Tg. Lăpuş, alţi primari din judeţ. În mulţimea credincioşilor s-au aflat monahi şi monahii, stareţe de mănăstiri de la sfintele locaşuri de închinare din jur.

Mare bucurie a creat în rândul credincioşilor sosirea procesiei venite tocmai din Parohia Săcel I, condusă de preotul paroh Dumitru Iuga. Prin aceasta, preotul Dumitru Iuga a dat nu numai un exemplu de cinstire a Maicii Domnului, dar a dorit să fie un exemplu pentru refacerea procesiilor tradiţionale care ajungeau la Rohia de pe satele Lăpuşului şi Chioarului în ziua hramului. Astăzi, în Episcopie, a rămas doar tradiţia procesiunilor de la Mănăstirea Moisei, unde numărul lor se ridică, cu ocazia hramului, la 15 sau chiar mai multe.

Cuvinte de învăţătură – repere duhovniceşti în viaţa pelerinilor

„Maica Domnului nu a murit, Ea a adormit, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, adresându-se mulţimii de credincioşi. Nu sărbătorim moartea Maicii Domnului, ci Adormirea Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului, spre deosebire de toate celelalte femei, nu a gustat din paharul morţii. Fiul Ei, Domnul nostru Iisus Hristos, n-a părăsit-o pe Mama Lui nici când S-a Înălţat la Cer, nici când a Adormit. Cei ce nu cinstesc pe Maica Domnului săvârşesc o fărădelege neiertată de Dumnezeu. A nu cinsti pe mama ta e cel mai mare păcat.”

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre viaţa Maicii Domnului, care se află sintetizată în troparul sărbătorii, care se cântă de la Înainteprăznuirea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, până la Odovania Praznicului Adormirea Maicii Domnului.

„De Adormirea Maicii Domnului toată omenirea creştină este în sărbătoare, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Ea a fost cinstită încă din timpul vieţii. Noi o supracinstim pentru că e mai mare decât toţi sfinţii. P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit apoi despre ceea ce spune Sfântul Efrem Sirul despre Maica Domnului, despre reprezentarea Maicii Domnului în icoana Deisis, despre cântecele adresate Maicii Domnului de către creştini de-a lungul timpului, pentru ca apoi, să le spună miilor de credincioşilor despre sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului. „La Adormirea Maicii Domnului, Iisus Hristos Mântuitorul a venit cu tot Cerul după El, ca să Îi întorcă dragostea pe care I-a dat-o Mama Sa,” a spus Preasfinţitul Părinte.

Cruci Voievodale pentru oameni de ştiinţă

Trei oaspeţi deosebiţi a avut Mănăstirea Rohia la această a 90-a aniversare de la data ţinerii primului hram: fostul ministru al lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, prof. Nicolae Noica, cel care a fost primul ctitor al noii biserici a mănăstirii, acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istorie a Artei din Cluj-Napoca. Pe cei trei oaspeţi deosebiţi, P.S. Iustin Sigheteanul i-a distins cu „Crucea Voievodală Maramureşeană”, cea mai înaltă distincţie a Eparhiei.

Plachete aniversare „Rohia – 90”

Cu ocazia Simpozionului naţional „90 de ani de viaţă monahală la Rohia”, care a avut loc joi, 28 iulie 2016, egumenul Mănăstirii Rohia, arhim. dr. Macarie Motogna, a acordat plachete aniversare şi diplome aniversare. Aceleaşi plachete au fost acordate şi azi, luni, 15 august 2016, data când se împlinesc exact 90 de ani de la târnosirea bisericii vechi a Mănăstirii, celor care nu au putut fi prezenţi atunci. Primul care a primit placheta a fost Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, fost stareţ 39 de ani al mănăstirii, P.S. Iustin Sigheteanul, fost, de asemenea, stareţ al mănăstirii timp de mai mulţi ani, azi Arhierei, fostului ministru Nicolae Noica, acad. Eugen Burzo, acad. Marius Porumb, Consiliului Judeţean prin Doru Dăncuş.  

Un hram binecuvântat

Un hram mare şi frumos, într-o zi cu o vreme nici caldă, nici rece, presărată cu doar câţiva stropi de ploaie mai de dimineaţă, ca o binecuvântare de la Dumnezeu. Un hram reuşit, cu număr record de pelerini, ceea ce ne face să credem că Mănăstirea Rohia este iubită mult de credincioşi, mai ales pentru rugăciunile călugărilor de aici, ascultate de Maica Domnului şi de toţi Sfinţii, rugăciuni mângâietoare, pe care doar cei ce li se roagă le ştiu. Aici, la Rohia, locul sfinţeşte oamenii, s-a apus pe bună dreptate, pentru că mpleci alt om, atins de sfinţenie. Foto.

  • Vecernia

Duminică, 14 august 2016, de la ora 18,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Slujba Vecerniei la Mănăstirea Rohia, cu ocazia hramului „Adormirea Maicii Domnului”, în fruntea unui sobor de peste 35 de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte pr. Ioan Pop, consilier eparhial, pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, arhim. dr Macarie Motogna, egumenul sfintei mănăstiri, pr. Ioan Ciceu, fost protopop al Lăpuşului, preoţi din parohiile protopopiatului, diaconi.

La strană s-a aflat un grup de teologi din Ţara Lăpuşului. Cu această ocazie, P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre pelerinaj, pelerini, locul şi rostul pelerinajului, despre istoria pelerinajului în sânul poporului lui Dumnezeu , pornind de la Vechiul şi Noul Testament, precum şi despre folosul duhovnicesc al pelerinajului.

„Turismul, chiar şi religios fiind, are o altă dimensiune faţă de pelerinaj. Aceasta pentru că pelerinajul este o călătorie cu scop exclusiv duhovnicesc şi are rolul de a-l hrăni pe om şi a-i potoli setea după Dumnezeu”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Cu alte cuvinte, hramul Mănăstirii Rohia a început încă de cu seară, prin Slujba Vecerniei, unită cu Litia, continuată apoi cu privegherea de toată noaptea, în care mulţimea de credincioşi veniţi la hram a putut să se roage împreună cu preoţii. Practic, cine a fost la Rohia la acest hram a putut să se roage întreaga noapte la slujba de priveghere, când a avut loc şi Sfânta Liturghie pentru împărtăşirea credincioşilor, plus celelalte slujbe: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului, Prohodul Maicii Domnului, Taina Sfântului Maslu, sfinţirea apei, miezonoptica, dezlegări, rugăciuni şi miruire la Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni existentă la Rohia (ea scăpând dintr-un foc prin minunea lui Dumnezeu, care a ferit-o de la distrugere), Utrenia, până în dimineaţa dinaintea Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii Arhiereşti din ziua hramului. Foto.

  • Sfânta Liturghie în Parohia Plopiş

Duminică, 14 august 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie în pridvorul noii biserici, aflate în construcţie, din Parohia Plopiş, Protopopiatul Lăpuş, satul de naştere al Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Din soborul slujitor au făcut parte pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, pr. Daniel Pop, paroh, pr. Mihai Tira, fiu al satului, pr. Alexandru Câmpeanu, slujitor la Filia Plopiş timp de 26 de ani, preoţi din parohiile învecinate.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul ASCOR Baia Mare, condus de teologul Vlad Verdeş. La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost sfinţită Sfânta Cruce ce se va înălţa pe turla bisericii nu peste mult timp. Crucea, confecţionată din inox masiv de meşterii Băban Toma şi Florin din Dăneşti Şişeşti, a fost donată de diacul bătrân Valer Puţ şi are 4 metri înălţime.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a făcut referire la pericopa evanghelică a duminicii a înmulţirii pâinilor.

Parohia Plopiş este cunoscută şi prin biserica din lemn monument istoric, ce face parte din patrimoniul UNESCO, construită între 1798-1805 şi sfinţită în 1811. Credincioşii, însă, au dorit să facă, cu ajutorul lui Dumnezeu, o biserică nouă, din zid de cărămidă. Şi, la îndemnul Î.P.S Justinian, ei construiesc o biserică după modelul noii biserici de la Mănăstirea Rohia, dar la alte proporţii.

Piatra de temelie a fost pusă în 18 septembrie 2011, iar construcţia efectivă a început în 15 iunie 2012. Î.P.S. Justinian a donat pentru această biserică toată cărămida şi armătura de oţel beton de la cota zero la 8,5 m. Hramul ales a fost „Duminica Tuturor Sfinţilor”. În localitatea Plopiş îşi au originea mai multe feţe bisericeşti, preoţi mireni şi monahi.

Pentru slujirea la Sfântul Altar timp de aproape 16 ani, pentru construirea unei case parohiale model şi pentru înălţarea bisericii până la cota finală şi aşezarea Sfintei Cruci pe turlă, peste câteva săptămâni, fapte demne de un bun chivernisitor, preotul paroh Daniel Pop a fost hirotesit cu dreptul de a purta Sfânta Cruce. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Arieşul de Pădure

Joi, 11 august 2016, de la ora 16, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Arieşul de Pădure, Protopopiatul Chioar, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, pr. Nicolae Petruş, protopopul Chioarului, parohul pr. Ciprian Coza, preoţi din parohiile vecine şi de mai departe, diaconi.

Slujba târnosirii s-a făcut după rânduiala Bisericii Ortodoxe de sfinţire a Sfintei Mese, cu aşezarea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, a icoanelor celor patru evanghelişti, cu toate rugăciunile care se fac la târnosirea unei biserici.

Pe lângă hramul istoric „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, biserica a primit şi al doilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, 2016 fiind Anul Comemorativ al acestui Sfânt şi a tipografilor bisericeşti. Lucrările de târnosire au fost necesare ca urmare a reorganizării Sfântului Altar şi a rezidirii Sfintei Mese după noile reguli impuse pentru oficierea serviciu divin, fără trepte, fără obstacole, de o înălţime şi mărime potrivite. Biserica din Arieşul de Pădure a fost construită între anii 1906-1908, iar în ultimii 12 ani, sub îndrumarea şi cu binecuvântarea P.S. Iustin Sigheteanul, s-au executat mai multe lucrări: s-a acoperit biserica cu tablă zincată, s-a confecţionat şi montat un gard de fier pentru împrejmuirea curţii bisericii, s-au montat geamuri termopan cu tâmplărie de aluminiu, s-au înlocuit candelabrele cu altele noi, s-a pictat biserica în tehnica tempera, s-a făcut o catapeteasmă nouă, a fost montat parchet în toată biserica, s-a înlocuit mobilierul vechi cu altul nou, s-au turnat trotuare şi scări de acces în biserică. În ultimul an s-a renovat faţada, s-a reorganizat Sfântul Altar şi s-a zidit Sfânta Masă. După târnosire, a fost oficiată slujba Paraclisului Maicii Domnului.

În cuvântul de învăţătură rostit, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la importanţa reorganizării Sfântului Altar şi rezidirea Sfintei Mese, precum şi la importanţa rugăciunilor adresate Maicii Domnului, care are în grijă pe toţi pământenii, atât pe cei care O iubesc şi peţuiesc, cât şi pe cei ce nu O iubesc şi preţuiesc. O parte a cuvântului de învăţătură s-a referit la pelerinajele de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului şi Ierarhul îndemnându-i pe credincioşi să meargă la mănăstiri, pentru a se ruga şi a se sfinţi.

Pentru strădaniile de-a lungul anilor, preotul paroh Ciprian Coza a primit din partea P.S. Iustin Sigheteanul o Gramată Episcopală, în care este consemnat evenimentul, şi o bederniţă, având deja distincţiile de iconom stavrofor. Diplome de vrednicie au primit Consiliul Parohial şi Comitetul Parohial, prim-epitropul Bujorel Mureşan, care este şi primarul comunei, preşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea, prezent la eveniment, şi binefăcătorul Bogdan Dobrican, care a refăcut Sfânta Masă. Foto.

  • A fost fixată Sfânta Cruce pe Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare

Joi, 11 august 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a binecuvântat şi a sărutat Sfânta Cruce care, apoi, s-a ridicat şi s-a fixat pe Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la cota maximă a sfântului locaş: 85 metri. La evenimentul de mare importanţă pentru Episcopia Maramureşului şi Sătmarului au luat parte cei care au contribuit ridicarea locaşului de închinare: arhitectul Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei, care a gândit forma, dimensiunile şi materialele din care este făcută Sfânta Cruce, precum şi toată partea arhitecturală, dr. ing. Gelu Zaharia, inginerul care a calculat şi desemnat, împreună cu echipa sa de la SC ARCOLAR SRL, structura de rezistenţă, o lucrare foarte complexă, materializată în peste 500 de planşe de dimensiuni mari şi foarte mari (numai pentru partea de rezistenţă), Sorin Zaharia, inginerul geolog, primul care a dat verdictul că pe acest loc mlăştinos se poate construi Catedrala, echipa de constructori a S.C. GRICON S.R.L., firmă a ing. Grigore Buda din Tg. Lăpuş. A fost prezent Arhid. Dr. Nifon Motogna, monahul care are ascultarea de administrator al Catedralei Episcopale şi răspunderea de a urmări, îndruma şi verifica în amănunt tot ce a însemnat lucrul pe şantier, aprovizionarea cu materiale şi foarte multe altele, până în cel mai mic detaliu, el fiind omul de încredere şi singurul colaborator principal pe şantier al P.S. Arhiereu Iustin Sigheteanul, care a decis în fiecare problemă importantă a şantierului. A fost de faţă Arhim. Dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei, preoţi şi diaconi, teologi, creştini din municipiu şi din afara lui, care au venit să asiste la acest important eveniment din istoria Băii Mari şi a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Ridicarea şi fixarea Sfintei Cruci a fost precedată de ridicare altor părţi constructive structurale de înălţime, cu o zi-două înainte, pe care urma a fi fixată Sfânta Cruce, care au fost elevate cu aceeaşi macara uriaşă, cu care s-a putut lucra la asemenea înălţime. Au fost structuri montate jos, inclusiv partea acoperişului de sub Sfânta Cruce.

“Este o zi importantă, un moment istoric sau am putea să-l numim chiar eveniment, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, întrucât ne-a ajutat Dumnezeu să montăm structura metalică pentru acoperişul cupolei centrale a Catedralei noastre Episcopale din Baia Mare, iar în aceste moment, după ce vom citi încă o rugăciune de binecuvântare a Sfintei Cruci, va fi ridicată pe Sfânta Catedrală ca să binecuvânteze cetatea, adică oraşul nostru, judeţul, ţinutul şi lumea. Orice cruce a lui Hristos binecuvântează atât poporul lui Dumnezeu cât şi ţinutul şi lumea pentru că aduce multă putere şi binecuvântare de la Dumnezeu.”

„Este important de ştiut la acest edificiu că structura însăşi realizează o arhitectură, a spus dr. ing. Gelu Zaharia. Atât de multe detalii din beton sau cărămidă structurată nu se găsesc în foarte multe astfel de edificii şi asta datorită modului în care arhitectul Dorel Cordoş vede imaginea atât de complexă a formelor pe care le doreşte finalizate. În acest sens, structura nu se poate disocia de imaginea arhitecturală, ci, dimpotrivă, îi creează bazele.”

Catedrala, care este cap de perspectivă a bulevardului Unirii din Baia Mare, este o clădire impresionantă, reprezentativă pentru construcţia de biserici din Transilvania, construită în tradiţia bisericilor ortodoxe, cu dimensiunile de 85 m lungime, 50 m lăţime şi 85 m înălţime. În partea de la nivelul întâi al sfântului locaş, cu o capacitate de circa 2.000 de locuri, prima Sfântă Liturghie a fost oficiată în Joia Mare a anului 2003, iar târnosirea a avut loc în 9 septembrie 2003, fiind făcută de către vrednicii de pomenire P.F. Teoctist, Patriarhul României, şi P.F. Petros al VII-lea, Papă şi Patriarh Apostolic al Alexandriei Egiptului şi a întregii Africi, împreună cu un mare sobor de Arhierei, în prezenţa unui imens număr preoţi şi credincioşi. Urmează de acum înainte construirea contraforţilor, montarea geamurilor şi uşilor, a instalaţiilor, executarea lucrările de finisaje, interioare şi exterioare, şi pictarea Catedralei propriu-zise, care are o capacitate de peste 3.500 de locuri şi se află situată peste partea de subsol în care se slujeşte acum.

„Îi mulţumim Bunului Dumnezeu şi tuturor celor care s-au jertfit şi ostenit să ajungem aici (la fixarea Sfintei Cruci n.n.), în primul rând părinţilor catedralei, părintelui Nifon şi părintelui Casian, constructorilor, specialiştilor, echipei tehnice. Şi mulţumim din inimă, profund, cu recunoştinţă, Bunului Dumnezeu că ne-a dat sănătate şi putere să parcurgem toate etapele care n-au fost deloc uşoare”, a subliniat P.S. Iustin Sigheteanul, care a avut multe nopţi de nesomn şi rugăciune pentru a ajunge la această fază importantă a construcţiei. Foto.

  • Monografia-album a Protopopiatului Sighet

Marţi, 9 august 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezentat, în premieră, credincioşilor prezenţi în biserica „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil” din Sighetu Marmaţiei, cu ocazia săvârşirii slujbei Paraclisului Maicii Domnului, Monografia-album a Protopopiatului Sighet, o apariţie editorială de excepţia, prima de acest fel dedicată protoieriei. Monografia-album a Protopopiatului Sighet a apărut în urmă cu doar câteva zile în Editura Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, fiind a V-a monografie-album din Eparhie, în ordine cronologică, după cele dedicate anterior protopopiatelor Lăpuş, Baia Mare, Oaş, precum şi una schiturilor şi mănăstirilor din cele 8 protopopiate. Această apariţie editorială face parte dintr-un proiect mai vast, prin care se urmăreşte ca fiecare protopopiat să aibă monografia-album proprie, un document ce oferă o radiografie pe orizontală a locaşurilor de cult, a istoriei parohiei, a bisericii sau bisericilor parohiale, a dotării materiale, a numărului de credincioşi, a cimitirelor, a activităţilor filantropice, a şirului preoţilor slujitori la Sfintele Altare de-al lungul anilor, cunoscuţi până în prezent etc. Albumele-monografii apar cu ocazia împlinirii unui sfert de veac de la reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, din iniţiativa P.S. Dr. Iustin Sigheteanul şi sub coordonarea pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural eparhial, fiind tipărite cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Justinian. Cuvântul înainte este scris de P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, iar istoricul Protopopiatului Sighet de pr. protopop Vasile Aurel Pop. Autorii monografiilor parohiale sunt pr. dr. Marius Covalcic şi pr. Vasile Pop.În cuprinsul monografiei găsim actuale şi interesante date despre cele 38 de biserici parohiale şi parohii, despre bisericile monument istoric, completate cu peste 270 de imagini color, de o calitate ireproşabilă, tipărite pe o hârtie de foarte bună calitate. Putem spune că monografia-album constituie ea însăşi o lucrare de artă.

  • Slujba Paraclisului Maicii Domnului în biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Sighetu Marmaţiei

Marţi, 9 august 2016, cu începere de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Paraclisului Maicii Domnului la biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Sighetu Marmaţiei”, împreună cu un sobor de preoţi din care au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, pr. paroh Ioan Paul Tomoiagă, pr. Mihai Oprişanu, preoţi din parohiile sighetene.

O mulţime mare de credincioşi a venit ca să se roage împreună cu Arhiereul şi soborul slujitor.

Biserica parohială „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” se leagă de străduinţele fostului paroh şi protoiereu al Sighetului, pr. Mihai Oprişanu, care au reuşit să devină realitate înainte de 1989. Lucrările au fost începute în 1985 şi au fost finalizate în 1988. Pictura este în tehnica tempera grasă.

Târnosirea a fost făcută în 16 august 1998 de către veşnicul de pomenire Patriarh Teoctist, împreună cu un important sobor de Arhierei, din care a făcut parte şi PF Patriarh Daniel, Patriarhul României, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S. Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului, Î.P.S. Ioan al Banatului, Î.P.S. Calinic al Argeşului, Î.P.S. Casian al Dunării de Jos, P.S. Metodie al Hustului şi Vinogradului, Î.P.S. Justinian şi P.S. Iustin Sigheteanul, în prezenţa unei mari mulţimi de preoţi şi credincioşi.

De-a lungul timpului, biserica a fost vizitată de mari personalităţi ecleziale, printre care P.F. Petros al VII-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi întregii Africi, de membri ai Sfântului Sinod al BOR, de preoţi profesori şi cadre universitare din învăţământul teologic şi preuniversitar. Foto.

  • Se construieşte biserica Schitului băimărean „Schimbarea la Faţă a Domnului”

Luni, 8 august, de la ora 13,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, împreună cu echipa tehnică, la trasarea şi stabilirea amplasamentului bisericii Schitului cu hramul "Schimbarea la Faţă a Domnului" de pe strada Viilor din municipiul Baia Mare. Piatra de temelie pentru noua biserică a fost sfinţită şi aşezată de către Preasfinţia Sa în data de 15 mai 2016, iar lucrările de construcţie vor fi demarate începând cu această săptămână.

La lucrările de trasare a fost de faţă şi echipa proiectanţi: arhitect Dorel Cordoş, dr. ing. Gelu Zaharia şi ing. geolog Sorin Zaharia.

Pentru a ajunge la sfântul locaş se poate merge cu maşina pe străzile: Iuliu Maniu, până la EON Gaz, Tudor Vladimirescu – George Pop de Băseşti – strada Viilor (până la schit). Pe jos, traseul este pe strada Victor Babeş, apoi pe strada Sănătăţii şi pe cărare până sus la schit. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Medieş Vii

Duminică, 7 august 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a târnosit biserica din Parohia Medieş Vii, Protopopiatul Satu Mare, în fruntea unui mare sobor de preoţi, din care au făcut parte pr. Mihai Feher, protopopul de Oaş, pr. Nicolae Costin, paroh, preoţi din parohiile învecinate, preoţi invitaţi din ţară.

Slujba de târnosire s-a făcut după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe, în piciorul Sfintei Mese fiind aşezate Sfinte Moaşte ale Sfinţilor Mucenici de secol IV de la Niculiţel, Documentul de Sfinţire, care atestă data evenimentului, icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti, a fost unsă cu Sfântul şi Marele Mir. De asemenea, şi biserica a fost miruită interior şi exterior (pictura, iconostasul şi proscomidiarul).

Cu ocazia târnosirii, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a dat sfântului locaş de închinare, pe lângă hramul istoric „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, şi al doilea hram „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, deoarece ne află în Anul omagial al acestui Sfânt şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor prezenţi în ce constă târnosire unei biserici, ce rol au rugăciunile profunde care se citesc cu această ocazie şi ce însemnătate are fiecare etapă a târnosirii. Emoţionanta slujbă a târnosirii a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată pe o scenă special amenajată în curtea bisericii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul ASCOR Baia Mare, condus de Vlad Verdeş.

Comunitatea creştinilor ortodocşi din Medieş Vii este una de doar 120 de suflete, care, de abia în 1952 şi-au zidit propria biserică, din piatră şi chirpici, până atunci făcând, duminică de duminică, cale de 7 km pentru a se ruga la bisericile la care au fost arondaţi de-a lungul timpului. Din anul 2000, Medieş Vii a devenit parohie de sine stătătoare, după ce, din anul 1952 a fost filie la câteva parohii vecine. Biserica are un iconostas sculptat şi trei clopote, aşezate în turnul clopotniţă. Degradarea bisericii a impus lucrări de strictă urgenţă, începute în 2014 şi efectuate cu binecuvântarea şi sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul de către preotul paroh şi echipele de meseriaşi, cu sprijinul membrilor Consiliului Parohial, prim epitrop Ionică Ardelean, şi a credincioşilor din localitate. Astfel, s-a renovat acoperişul, s-a retencuit biserica în exterior şi interior, s-au înlocuit geamurile cu altele noi, s-a revopsit exteriorul, s-a renovat gardul împrejmuitor, s-a reorganizat Sfântul Altar după noile rânduieli, prin zidirea Sfintei Mese şi dotarea cu mobilier nou, s-a înzestrat Sfânta Masă cu veşminte noi, s-au cumpărat candelabre noi şi s-a pus mochetă în toată biserica. Pictarea bisericii a fost făcută, pentru prima dată, între anii 2015-2016, când s-a renovat şi catapeteasma, de către pictorul Sorin Spiridon Gâtu din Gherla.

Preotul paroh, care slujeşte aici de 5 ani, a fost distins de P.S. Iustin Sigheteanul cu dreptul de a purta brâu roşu, iar binefăcătorii au primit diplome de vrednicie. O diplomă de vrednicie a primit şi primarul din Mediueşu Aurit, Radu Iancu, şi deputata de Oaş, Andreea Paul Vass. Foto.

  • Comunicat de presă  

În vederea unei informări corecte, cu regret, vă comunicăm că în comuna Rozavlea a izbucnit un incendiu la biserica de lemn din Şesu – Mănăstirii, biserică ridicată după anul 2000.

Imediat după nefericitul eveniment, Preasfinţia Sa Iustin Sigheteanul a fost la faţa locului pentru a-i încuraja pe preot şi pe credincioşi, promiţându-le sprijin din partea Episcopiei şi a parohiilor din Protopopiatul Vişeu în vederea refacerii cât mai repede a locaşului de închinare.

Prezentul comunicat se doreşte a fi şi o clarificare a confuziei făcute de unele trusturi de presă, care au afirmat că a ars biserica monument istoric, de la începutul secolulului al XVIII-lea, din aceeaşi localitate, biserică ce poate fi vizitată de către cei doritori.  

Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului

  • Hramul Mănăstirii Botiza

Sâmbătă, 6 august 2016, în sărbătoarea împărătească „Schimbarea la Faţă a Domnului”, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Botiza, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia hramului, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi.

Din sobor au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, ieromonah Cleopa, duhovnicul mănăstirii, stareţii mănăstirilor Moisei, Petrova, Dragomireşti, Strâmtura, precum şi preoţii ai parohiilor din Botiza şi din parohiile învecinate.

Cu mulţimea credincioşilor s-au rugat stavrofora Rafaela Rogojan, stareţa mănăstirii Botiza, precum şi stareţele mănăstirilor Bârsana şi Ieud.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi de pe Valea Izei, iar la momentul pricesnei a cântat cunoscuta interpretă de muzică populară Măriuca Trifoi, de naştere din Botiza.

P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat credincioşilor Evanghelia zilei şi despre Lumina Taborică.

Primarul comunei Botiza, Florea Poienar a primit, în premieră absolută pentru un necleric, Ordinul şi Crucea „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, ca semn de apreciere şi preţuire pentru păstrarea cu fidelitate a dreptei credinţe şi pentru relaţiile deosebite de colaborare pe care le are cu parohiile ortodoxe din comună şi asfaltarea drumului de acces spre mănăstire.

Piatra de temelie pentru Mănăstirea Botiza s-a pus în 14 august 1991 de către Î.P.S Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. Locul ales pentru înălţarea locaşului de închinare este în apropierea toponimului „Dealul Mănăstirii”, care înseamnă că aici a fost cândva mănăstire sau proprietatea a aparţinut unei mănăstiri vechi. Până în 2001, lucrările la mănăstire au fost coordonate de preotul paroh Isidor Berbecaru.

Mănăstirea are o frumoasă biserică de lemn în stil maramureşean, care a fost târnosită la 5 august 2007 de către Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul. În biserică este pusă spre închinare o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus „Mângâietoarea”, copie celei existente în Sfântul Munte Athos. Ansamblul monahal este realizat din lemn, în stil maramureşean: Casa Monahală, care are un Paraclis cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” şi spaţii destinate pentru chilii, ateliere şi trapeză, biserică, Altar de Vară, poartă cu turn clopotniţă. În fază de construire se află casa pentru preotul duhovnic. Mănăstirea are un atelier de croitorie şi broderie.

În duminici şi în zilele de sărbătoare, credincioşii din Botiza şi satele învecinate urcă în deal, la Mănăstire, ca să se roage. Luna august fiind şi luna în care cei plecaţi la lucru în străinătate se întorc acasă, mulţi dintre aceştia vin să se roage şi la mănăstire. Foto,

 

  • Joi, 4 august 2016, cu începere de la ora 18,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Slujba Paraclisului Maicii Domnului la biserica „Naşterea Maicii Domnului” din cartierul Soarelui din municipiul Satu Mare. Din soborul de preoţi au făcut parte pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, precum şi preoţii celor trei parohii, care slujesc la această biserică. Cu această ocazie, Preasfinţitul Părinte a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre necesitatea rugăciunii, chemând-o în ajutor pe Maica Domnului. De asemenea, Arhiereul a făcut o paralelă cu viaţa trăită în rugăciune a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, a cărui sărbătoare este în 5 august 2016. Foto.

 

  • P.S. Iustin Sigheteanul a vizitat tabăra de la Măriuş

Joi, 4 august 2016, cu începere de la ora 15,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a vizitat Tabăra „Maica Domnului – ocrotitoarea copiilor”, organizată de Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi din România (ASCOR) Baia Mare în parteneriat cu Parohia Măriuş, Protopopiatul Satu Mare. Tabăra cuprinde un număr de 120 de copii, cu vârste între 5-15 ani, din Parohia gazdă Măriuş şi parohiile învecinate Cărăşeu, Sâi, Culciu Mic şi altele, care sunt îndrumaţi, antrenaţi în activităţi şi supravegheaţi de 10 studenţi ASCOR şi preotul paroh Petru Vamoş.

„Prin intermediul acestei tabere, copiii şi tinerii Bisericii noastre descoperă adevărata frumuseţe a Ortodoxiei, o Biserică tradiţională, deschisă mereu spre modernitate, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, care a urmărit o parte din activităţile taberei. În cadrul unor astfel de acţiuni, preoţii slujitori ai Altarelor dezbracă reverenda şi se antrenează în atelierele de creaţie şi jocurile recreative împreună cu tinerii.”

Tabăra s-a desfăşurat între 3-5 august 2016, perioadă în care s-au derulat activităţi de rugăciune în comun, program catehetic, ateliere diverse (de confecţionat metaniere, cruciuliţe, de pictat icoane pe sticlă), inclusiv jocuri recreative.

„Tabăra din Parohia Măriuş este a treia tabără care se desfăşoară vara aceasta în organizarea ASCOR, după cele care au avut loc în Parohia Remecioara, Protopopiatul Chioar, şi Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova, Protopopiatul Vişeu, stareţ ieromonah Agaton Oprişan”, ne spune teologul Vlad Verdeş, preşedintele ASCOR Baia Mare. Foto.

  • Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Parastasul după Regina Ana

Marţi 2 august, la ora 18,00, după slujba Paraclisului Maicii Domnului, care a avut loc la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Parastasul după Regina Ana a României, trecută la cele veşnice cu o zi înainte, luni, 1 august 2016.

„Pentru că Majestatea Sa Regina Ana a încetat din viaţă şi pentru că Familia Regală este un capitol din istoria poporului român şi a României, facem Parastasul după toată rânduiala Bisericii noastre, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Românii, în general, au fost mult iubitori ai Familiei Regale, pentru că a răbdat mult Familia Regală. Regele şi Regina au plecat din ţară alungaţi. Regele Mihai a trecut peste multe greutăţi cu această soţie minunată, pe care i-a dat-o Dumnezeu. Cu alungarea lor din ţară s-a rupt şirul istoriei poporului român şi nu l-am reînnodat încă. De aceea nu ne merge bine. Familia Regală a fost alungată. Românii au fost monarhişti, majoritatea, de acea au făcut mulţi închisori, şi intelectuali, şi preoţi, şi călugări, şi ierarhi. Au făcut foarte mulţi puşcărie, pentru că au simpatizat mult Familia Regală. N-am reînnodat şirul istoriei şi n-am făcut dreptate Familiei Regale. Istoria, însă, a mers înainte. Petrecem pe ultimul drum pe Regină. Se încheie un capitol al istoriei. Un capitol trist. Ei au făcut mult bine ţării, pentru că au avut multă demnitate şi au iubit mult poporul român. Ne aducem aminte, noi, cei mai în vârstă, că, la Anul Nou, Regele Mihai transmitea un mesaj frumos pentru poporul român. De aceea am făcut Parastas, pentru că gândul Regelui a fost şi este mereu la poporul român. Suntem datori să ne rugăm. Deşi înainte nu au fost, astăzi sunt preţuiţi şi respectaţi de popor. De aceea ne rugăm pentru ei şi îi vom pomeni aşa cum ne pomenim oamenii iubiţi, părinţii, oamenii de cultură, cunoscuţii”, a mai spus Ierarhul maramureşean. Foto.

  • Paraclisului Maicii Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare

Marţi, 2 august, cu începere de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Paraclisului Maicii Domnului la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, împreună cu soborul de preoţi slujitori ai sfântului locaş. La strană a dat răspunsurile Grupul de cântăreţi ai Catedralei.

„Ne rugăm în această perioadă mult Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului se roagă pentru noi neîncetat. Ne rugăm şi noi mai mult în această perioadă. Mereu ne rugăm Maicii Domnului şi avem multă iubire, recunoştinţă şi nădejde şi încredere în rugăciunile Maicii Domnului, însă în această perioadă, prin slujba Paraclisului, ne adunăm mai mulţi şi ne rugăm mai intens şi transformăm zilele lucrătoare într-o zi de rugăciune şi de sărbătoare pentru Maica Domnului, în cele 14 zile de post din perioada aceasta, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Îi mulţumim Maicii Domnului pentru că s-a sacrificat pentru noi şi pentru că şi-a sacrificat viaţa, nu a trăit-o ca şi noi, oamenii, în mod obişnuit şi, de multe ori, banal, ci a trăit-o în ascultare faţă de poruncile lui Dumnezeu, în smerenie şi sfinţenie, făcându-Se asemenea Bisericii lui Hristos „Biserică Sfinţită şi Rai Cuvântător”, transformând fiinţa Ei în locaş transparent Duhului Sfânt, pentru ca să se poată sălăşlui Duhul Sfânt într-Însa şi să zămislească pe Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt în chip supranatural pentru noi şi pentru a noastră mântuire. Noi simţim dragostea de mamă a Maicii Domnului şi simţim în fiinţa noastră îndemnul şi dorinţa de O iubi, de a O respecta, de a O preţui şi de a O ruga”, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • Azi, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Chira îşi sărbătoreşte onomastic

Azi, marţi, 2 august 2016, de dimineaţă, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul i-a făcut o vizită Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian Chira cu ocazia zilei onomastice, sărbătoarea „Binecredinciosul împărat Justinian cel Mare”.

Cu această ocazie, P.S. Iustin Sigheteanul i-a prezentat şi i-a oferit noua distincţie a Episcopiei, recent confecţionată, „Crucea Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”, ca unuia care a purtat şi poartă cu vrednicie toiagul acestui mare ierarh mărturisitor al dreptei credinţe.

Totodată, în numele Permanenţei Eparhiale, P.S. Iustin Sigheteanul i-a urat „Întru mulţi şi fericiţi ani!”

Preasfinţitul Justinian Chira s-a născut la 28 mai 1921, în satul Plopiş, comuna Șișești din judeţul Maramureş, dintr-o familie de ţărani evlavioşi, la botez, primind numele de botez de Ioan.
     A urmat şcoala primară în satul natal (1928-1934). Între 1934-1941 a fost reţinut acasă de părinţi pentru sprijin în gospodărie, apoi a urmat doi ani cursurile Liceului Ortodox de băieţi „Simion Ştefan" din Cluj. Mânat de dragostea de a-L sluji cât mai bine pe Dumnezeu, s-a dus la Mănăstirea „Sfânta Ana" din Rohia, ca frate de mănăstire, în 12 martie 1941. După un an, la 2 martie 1942, este tuns în monahism și primește numele Justinian.
     La 15 august 1942, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului și Clujului îl hirotonește diacon pe seama Mănăstirii ”Sfânta Ana” din Rohia. Neținându-se cont de faptul că monahii nu aveau (și nu au și n-au avut vreodată) obligații militare, ierodiaconul Justinian este recrutat și încorporat de către ocupanții maghiari, fiind soldat în armata maghiară – compania antiaeriană de la Miskolc – în perioada 22 noiembrie 1942 – 10 martie 1943. În împrejurările istorice dramatice dintre 1940-1944, monahii din Mănăstirea Rohia trăiau într-o înfrigurată nădejde: eliberarea ţării şi a Transilvaniei. La puțin timp după lăsarea la vatră, este hirotonit preot pe seama Mănăstirii ”Sfânta Ana” din Rohia, la data de 17 aprilie 1943, de către Episcopul Nicolae Colan. După ce starețul Nifon Matei a trecut la cele veșnice, în locul lui este numit, la data de 25 iunie 1944, tânărul ieromonah Justinian Chira, care, la vârsta de 23 de ani, a preluat această funcție într-o perioadă foarte grea pentru mănăstiri
     Sărbătorirea hramului mănăstirii, la 15 august 1944, s-a desfăşurat într-o atmosferă sufletească nemaiîntâlnită. Episcopul Nicolae Colan, înţelept şi înflăcărat patriot, a slujit cu mare fast, reaprinzând speranţele eliberării în sufletele credincioşilor.
     Obştea monahală era alcătuită din 7 persoane, dintre care 5 foarte tineri, Episcopul Nicolae Colan i-a încurajat, afirmând: “Suntem convinşi că…se va forma aici un focar de viaţă duhovnicească demnă de tradiţia mănăstirilor ramâneşti”. Viziunea a fost pe deplin confirmată.
     Noul stareţ a ştiut să reînvie viaţa monahala după regulile stabilite de întemeietorii monahismului ortodox. În cei aproape 30 de ani de stareţe, Bunul Dumnezeu l-a ajutat să realizeze lucruri minunate atât pe plan duhovnicesc, cât şi pe plan edilitar-gospodăresc. El a statornicit ca temelie a vieţii şi trăirii duhovniceşti vechile reguli vasiliene ale monahismului: munca, rugăciunea şi studiul.

     Toate aceste reguli impuneau o soluţionare riguroasă a credincioşilor dornici de viaţa monahală. De aceea, după 1944, s-a format la Rohia o obşte nouă, cu tineri din satele din jurul mănăstirii, vrednici, statornici, legaţi de mănăstire şi de poporul de aici. Studiile şi le-a completat ulterior, fiind absolvent al Seminarului Teologic din Cluj şi al Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu. În anul 1948 este ridicat la rangul de protosinghel.
     Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, la propunerea Episcopului Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la rangul de arhimandrit. Tot la propunerea Episcopului Teofil Herineanu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de 9 iunie 1973, fiind hirotonit ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, la 9 septembrie 1973, și primind supranumele de ”Maramureșeanul”.
      După revoluția din 1989 s-a reînființat Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului. Cine putea să fie mai potrivit pentru a ocupa scaunul de titular al acestei noi eparhii, nimeni altul decât Preasfințitul Justinian, fiul acestor meleaguri? Astfel că, la data de 22 septembrie 1990, Adunarea Națională Bisericească îl alege episcop în fruntea acestei eparhii, iar la 11 noiembrie 1990 este întronizat la biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare (vechea Catedrală), de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului. În această calitate, iniţiază reorganizarea de curând reînfiinţatei Episcopii a Maramureşului si Sătmarului. În acest scop a cerut înfiinţarea postului de episcop-vicar pe seama Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, post în care l-a propus pe arhimandritul Justin Hodea, stareţul Mănăstirii "Sfânta Ana" - Rohia, care devine, astfel, P.S. Iustin Sigheteanul. A depus strădanii pentru înfiinţarea unui Seminar Teologic la Baia Mare, municipiu reşedinţă episcopală şi pentru înfiinţarea Secţiei de Teologie Ortodoxă la Universitatea de Nord din Baia Mare.
     Ca episcop-vicar la Cluj, a desfăşurat o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală.
     A rectitorit Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, a sfinţit sute de biserici, a rostit mii de cuvântări, multe din ele fiind înregistrate şi păstrate în audioteca Eparhiei. Ţine un jurnal permanent cu însemnări, cugetări şi evenimente din viaţa Bisericii, care a depăşit 130 volume în manuscris. A pus piatra de temelie la peste 80 de biserici noi, s-au înfiinţat încă trei protopopiate noi - cel de Vişeu, de Chioar şi Oaş. Numărul preoţilor Eparhiei Maramureţului a crescut, s-au înmulţit numărul parohiilor sau au fost numiţi mai mulţi preoţi la acelaşi altar. Ca arhiereu a hirotonit peste 300 de preoţi atât în calitate de episcop vicar la Cluj, cât şi ca eparhiot la Maramureş. Faţă de patru mănăstiri, cate erau în 1992, astăzi în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului există peste 30 de mănăstiri şi schituri - cele mai multe cu realizări dintre cele mai frumoase, biserici noi, case monahale, adevărate ansambluri mănăstireşti.
     La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop onorific, de către Preafericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea – Patriarhul României, în Catedrala ”Sf. Treime” din Baia Mare.
Din anul 1973 și până în prezent a hirotonit peste 400 de preoți și diaconi.

Este autor a 19 volume de autor , un volum de scrisori la care se mai adaugă peste 20 de cuvinte înainte sau prefețe la cărți de cult, teologice, istorice, omiletice și catehetice, precum și un număr de peste 150 de studii și articole publicate în periodice bisericești sau în presa locală.

I-au fost conferite 4 titluri de Doctor honoris causa, de către Universitatea de Vest din Oradea (23.05.2001), Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia (20.10.2009), Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad (12.03.2010) şi Universitatea de Nord din Baia Mare (27.05.2010).

A fost distins cu ”Steaua României” - conferită de Președinția României, 2011; Titlul de Cetățean de Onoare – conferit de Consiliul Județean Maramureș și de peste 40 de primării de municipii, orașe și comune din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.

A primit titlul de „Omul anului 2009” – conferit de Consiliul Județean Maramureș. Foto.

 

 

  • Majestatea Sa Regina Ana s-a stins din viaţă

O veste tristă îndoliază poporul român: Majestatea Sa Regina s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani.

Trupul neînsufleţit va fi înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeş, în data de 13 august 2016, care va fi declarată zi de doliu naţional. Corpul neînsufleţit va fi adus în ţară marţi, 9 august 2016, pe Aeroportul Henri Coandă.

Noi, cei din Permanenţa Episcopiei şi de la Mănăstirea Rohia, ne aducem aminte cum Majestăţile Lor Regina Ana şi Regele Mihai au vizitat Mănăstirea Rohia, în august 1997, unde au fost primiţi cu multă bucurie de Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul şi de obştea Mănăstirii, fiind prima vizită a unei familii regale la această mănăstire.

Dumnezeu să-i facă parte de odihnă veşnică în rând cu drepţii Săi. Foto.

Azi, luni, 1 august, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, împreună cu Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, au participat, invitaţi de familie, la înmormântarea părintelui Dorel Man, conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. La slujba de înmormântare au slujit peste 70 de preoţi.

Părintele Dorel Man s-a născut la 26 ianuarie 1953, în Suciu de Sus, iar din 22 mai 1976 a fost căsătorit cu Carolina Iuga din Dobricu Lăpuşului, cu care a avut trei copii. A fost hirotonit preot în 30 iulie 1976, după care a slujit în Parohia Baba, de la hirotonire până în 1 iulie 1990, când se transferă la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Cluj-Napoca. În ultimii 10 ani a fost preot în Parohia „Naşterea Domnului” din cartierul Gheorgheni.

Dacă cea mai frumoasă perioadă de slujire preoţească a fost cea din Ţara Lăpuşului, cea mai prestigioasă a fost cea din capitala Transilvaniei, a spus P.S. Iustin Sigheteanul în cuvântul său de bun rămas.

Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-l aşeze în rând cu Sfinţii Săi. Foto.

  • Postul Adormirii Maicii Domnului  

Cu voia Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi și prin mijlocirea Maicii Domnului suntem în binecuvântatul post al praznicului ”Adormirii Maicii Domnului”, post care este necesar pentru lupta împotriva păcatului.

De aceea, este potrivit ca în această perioadă să întărim rugăciunea, să ne străduim a birui patimile, să ne împăcăm cu cei care ne-au sau i-am supărat, să ne abținem de la răutate, să ne îngrijim de cei în suferință și să slujim lui Dumnezeu.

Îndemnul nostru pentru această binecuvântată perioadă este să nu uităm de aceste îndatoriri folositoare pentru suflet, să ne pregătim duhovnicește prin participarea credincioșilor alături de preoți la slujba Paraclisului Maicii Domnului, în fiecare seară, iar de marele praznic al ”Adormirii Maicii Domnului” să ne îndreptăm gândurile și pașii spre sfintele noastre mănăstiri pentru a aduce cuvenita preacinstire Maicii noastre a tuturor.

Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului

  • Târnosirea bisericii „Sfântul Ilie” din Baia Mare

Azi, duminică, 31 iulie, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii „Sfântul Ilie” din Baia Mare, înconjurat de un mare sobor de preoţi, de aproape sau mai departe, şi un număr impresionant de credincioşi. Doar Dumnezeu a vrut biserică în acest loc, nu oamenii

Iniţiativa construirii acestei biserici a aparţinut Asociaţiei „Oastea Domnului” din Baia Mare, cărora li s-au ataşat şi o parte din credincioşii din cartier cu reşedinţa în jurul bisericii.

Istoricul construirii bisericii începe în 18 noiembrie 1990, când P.S Justinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, cu P.S. Serafim Făgărăşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în vremea aceea, au sfinţit locul de biserică. După turnarea fundaţiilor, datorită unor neînţelegeri cu privire la planul şi stilul bisericii, între unii reprezentanţi dizidenţi ai „Oastei” şi credincioşii din cartier, lucrările s-au întrerupt timp de doi ani (1994-1996), propunându-se înstrăinarea şi vinderea locului în alt scop decât biserică. Dumnezeu avea planul său şi, după îndelungate frământări şi tergiversări, reprezentanţii „Oastei Domnului”, fideli Bisericii Ortodoxe, în frunte cu P.C. pr. prof. univ. dr. Vasile Mihoc, de la Sibiu, au obţinut aprobarea P.S. Iustinian şi a Centrului Eparhial pentru a fi reluate şi continuate lucrările sub coordonarea pr. prof. Vasile Borca, începând cu luna aprilie 2006. Este anul în care s-a transferat locul şi fundaţia în proprietatea Bisericii Ortodoxe „Sfântul Ilie”, cu menţinerea elementelor structurale ale demisolului, peste care s-a proiectat şi construit biserica în stil tradiţional, în plan de cruce greacă, cu o cupolă centrală şi două turle. La demisol s-au prevăzut mai multe funcţionalităţi auxiliare: sală de şedinţă, birouri, bibliotecă cu peste 1.000 de volume, bucătărie, sală socială, cabinet medical, sală de tratamente, grupuri sanitare etc.

În 2010 construcţia bisericii era terminată, iar din 2012 au început lucrările de pictură, executate de localnicul Pop Tătăran Gheorghe Arunel, în tehnica acril. Majoritatea lucrărilor s-au făcut în regie proprie, sub coordonarea preotului paroh Vasile Borca. De menţionat că între cei mai mari binefăcători se află preotul Mircea Filip cu soţia Iulia, DIN Paris, dar şi localnici precum familiile Ferenczi Zoltan şi Loredana, Ioan Andreicuţ, prim-corator, Marta Covaci, Iobagi Vasile şi Dana, Matei Dacian şi Ramona, Patricia şi Adrian Tomoiagă. Cu ocazia târnosirii, P.S. Iustin Sigheteanul a dat bisericii şi al doilea hram, Sfântul Iararh Martir Antim Ivireanu, în Anul omagial dedicat acestui Sfânt şi tipografilor bisericeşti. Târnosirea s-a făcut după toată rânduiala Bisericii de Răsărit, aşezându-se cu evlavie Sfintele Moaşte în Sfânta Masă, dimpreună cu Documentul de Sfinţire şi ungându-se cu Sfântul şi Marele Mir. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul ASCOR Baia Mare, condus de Vlad Verdeş. Aceasta este al şaselea sfânt locaş din Baia Mare construit şi târnosit după 1990.

Un sobor de preoţi aleşi

Un sobor de peste 35 de preoţi şi diaconi au fost îmbrăcaţi în veşminte la Slujba de Târnosire şi la Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie Arhierească, care a fost oficiată pe o scenă amplasată în curtea bisericii, într-o zi frumoasă şi toridă de vară, dar pe care căldura arzătoare nu i-a risipit pe credincioşi la umbră, ci au rămas răbdători în faţa scenei pe toată desfăşurarea Sfintei Liturghii Arhiereşti. Din sobor au făcut parte pr. dr. Vasile Augustin, vicar administrativ, pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, pr. dr. Bogdan Gavra, consilier eparhial, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul, prodecanul Facultăţii de Litere din Baia Mare, pr. lect. univ. dr. Vasile Borca, parohul sfântului locaş, pr. lect. univ. dr. Teofil Stan, slujitor al Sfântului locaş, pr. lect. univ. dr. Gheorghe Şanta, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, pr. lect. univ. dr. Dorinel Dani şi de la Departamentul de Teologie Ortodoxă, pr. lect. univ. dr. Nechita Marius, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, protos. Chesarie din New York, precum şi preoţi din parohiile protopopiatului.

P.S. Iustin Sigheteanul, în cuvântul de învăţătură, s-a referit la pericopa evanghelică a zilei, vindecarea slăbănogului din Capernaum, cu completări adiacente despre locurile unde se petrece minunea vindecării, scopul ei, iar ca un corolar, ca înseamnă deznădejdea măsurată şi viaţa, darul lui Dumnezeu, care ne ţine în viaţă prin lucrarea Duhului Sfânt.

Preotul paroh Vasile Borca a fost primul preot din Eparhie distins, ca o surpriză, cu Crucea „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, recent instituită, fiindu-i înmânat ordinul care o însoţeşte, plus o bederniţă. O bederniţă a primit şi preotul slujitor Teofil Stan. Diplome de vrednicie au fost acordate preotului Mircea Filip din Paris, Consiliului Parohial, Comitetului Parohial şi binefăcătorilor.

Părintele Vasile Borca i-a înmânat Preasfinţitului Iustin o icoană a Sfântului şi slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, executată de pictorul care a pictat biserica. Ea a fost dusă la Episcopie, pentru muzeu.

După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat paraclisul din demisolul bisericii. Biblioteca, bucătăria şi birourile, precum şi trei cruci de incintă, recent executate.

Consemnăm, ca un fapt inedit, că scena a fost frumos împodobită de părintele Mircea Filip din Paris, cu soţia, care au o firmă de evenimente în Franţa, într-un an realizând, cu oamenii săi, chiar împodobirea vestitei săli de la Cannes, pentru festivalul filmului ce se desfăşoară acolo. Scena de la biserica „Sfântul Ilie” a fost una de un alb imaculat şi cu o mochetă roşie, realizate cu foarte bun gust, pe măsura rafinamentului francez, ceea ce în Baia Mare nu se va putea realiza recent. Răspunsurile la Sfânta Liturghie le-a dat corul bisericii, condus de pr. lect. univ. dr. Teofil Stan, slujitor al sfântului locaş, şi teologul Valer Latiş. A fost o zi luminoasă, unde lumina soarelui şi lumina lui Hristos s-au revărsat din plin peste credincioşi. Foto.

Mesaj de condoleanţe al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului la plecarea din lumea aceasta a omului de televiziune, jurnalistului creştin şi scriitorului Octavian Butuza

Vestea că Octavian Butuza a încetat din viaţă a căzut peste Baia Mare ca un trăznet. Era omul tuturor, aşa cum îi plăcea să se adreseze telespectatorilor care îl urmăreau şi care îl iubeau foarte mult.

În ultimii ani a urmat cursurile Departamentului de Teologie Ortodoxă din cadrul Centrului Universitar Nord, pe care le-a absolvit cu o lucrare de licenţă unică în peisajul românesc, intitulată   "Efectele dezastruoase ale televiziunii asupra caracterului moral al copiilor", după care a făcut şi masteratul tot în teologie. Cu binecuvântarea noastră a devenit profesor de religie la mai multe şcoli şi licee din Municipiul Baia Mare, desfăşurând o activitate de excepţie printre profesorii de religie. Am avut nenumărate şi sincere emisiuni la diferite posturi de televiziune unde a lucrat, pe care le-a publicat într-un volum, cu acordul nostru.

L-am preţuit şi l-am avut în mare cinste cu toate ocaziile în care am participat la evenimentele organizate de instituţiile din oraş şi judeţ. Era un maestru de ceremonii de înaltă ţinută artistică, arătând mult respect faţă de auditoriu.

Regretăm profund că deşi a fost mult iubit de public şi de prieteni, desigur cu unele greutăţi în familie şi în cariera profesională, a preferat să se despartă de toţi cei dragi într-un mod pe care Dumnezeu nu îl aprobă, deoarece viaţa este darul lui Dumnezeu, iar omul are o mare responsabilitate faţă de un atât de mare dar.

Cu părere de rău pentru această despărţire neaşteptată, Îl rugăm pe Dumnezeu să-I fie milostiv şi spunem creştineşte:

Dumnezeu să-l ierte!

Baia Mare,

29 iulie 2016

† IUSTIN HODEA SIGHETEANUL  

Arhiereu vicar

al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului

 

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la lansarea cărţii “N. Steinhardt. Cultură şi credinţă”

Vineri, 29 iulie 2016, de la ora 11,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la lansarea cărţii „N. Steinhardt. Cultură şi credinţă” şi la vernisajul expoziţiei de pictură sacră şi icoane, care au avut loc la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Lansarea de carte

Înainte de evenimentul editorial, arhim. dr. Macarie Motogna a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor din ziua precedentă: simpozionul naţional desfăşurat sub genericul „Rohia. 90 de ani de viaţă monahală”, la care au participat Î.P.S Arhiepiscop Justinian. P.S. Iustin Sigheteanul, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, preoţi, monahi din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului şi din alte părţi, care au susţinut comunicări reliefând istoria celor 90 de ani de mănăstire din punct de vedere duhovnicesc, cultural, spiritual şi social. Totodată, Mănăstirea a editat monografia-album a sfântului locaş, de 160 de pagini, care ilustrează istoria celor 90 de ani de existenţă, dar are şi o parte scrisă, care reliefează rolul cultural, spiritual, stareţii mănăstirii cu biografia lor, cu rolul pe care l-au jucat în dezvoltarea mănăstirii. Cu ocazia acestei sărbători, mănăstirea a acordat plachete şi diplome aniversare oaspeţilor importanţi, care au susţinut comunicări.

Despre Părintele Nicolae Delarohia a vorbit P.S. Iustin Sigheteanul în cuvântul de deschidere a lansării cărţii „N. Steinhardt. Cultură şi credinţă”. Preasfinţitul Părinte a remarcat felul în care Mănăstirea Rohia îi poartă de grijă marelui om de cultură, prin felul cum îi menţine memoria în atenţia publicului, prin amenajarea chiliei, prin organizarea câtorva concursuri de eseuri şi, în ultimii ani, prin organizarea acestei tabere de pictură, prin organizarea mesei rotunde de la Rohiiţa, prin vernisarea expoziţiei de icoane executate în tabără. „Noi am luptat mult ca patrimoniul cultural să revină Mănăstirii Rohia. Nimeni nu l-a iubit pe părintele Nicolae ca monahii de la Rohia, care l-au preţuit şi l-au ocrotit, şi s-au transformat în familia lui, şi nimeni nu are dreptul, mai ales cei care l-au trădat, fraţii de breaslă, să ridice tonul la noi”, a spus P.S. Iustin. Au mai vorbit despre N. Steinhardt, Adrian Şerban, directorul editorial al Editurii Polirom, unde apare Integrala Steinhardt, editorul cărţii care se lansează, George Vasile Dâncu, din Cluj-Napoca, şi prof. univ. dr. Petru Dunca, unul din cei care l-au cunoscut pe marele eseist.

Lansarea propriu-zisă a fost făcută de conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, care a prezentat fiecare capitol în parte, amintind de apariţia „Caietelor de la Rohia” care au fost primite deosebit de bine, la vremea respectivă, atât de specialişti, cât şi de publicul cititor, tirajele celor trei „Caiete” epuizându-se repede. Vorbitorul a precizat importanţa primului capitol, „N. Steinhardt despre Maramureş şi maramureşeni”, pomenind că la Rohia a ajuns într-un loc de basm, în 1973. Îl „copleşeau liniştea, smerenia şi misterul”. Cuvintele din primul capitol sunt considerate cele mai frumoase cuvinte scrise despre vreodată la adresa Maramureşului şi a locuitorilor săi, a precizat Ştefan Vişovan. Capitolul al doilea este intitulat „Maramureşeni despre Steinhardt” şi cuprinde articole interesante, microeseuri, aprecieri, amintiri etc., multe publicate în diferite reviste sau în cotidiene locale ori centrale de intelectuali valoroşi din judeţul nostru, care l-au cunoscut pe Steinhardt, direct sau din scrierile sale. Capitolul al treilea se intitulează „Diaspora despre N. Steinhardt” şi sunt inserate în el răspunsurile unor mari personalităţi române din diaspora la scrisorile care i-au fost trimise, la începutul lui 1993, profesorului Ion Săcăleanu, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Maramureş, în urma invitaţiei de a se asocia ideii constituirii Fundaţiei „N. Steinhardt”. În răspunsuri, N. Steinhardt este considerat „un model spiritual de smerenie şi sacrificiu”. Caietul cu numărul doi îl prezintă pe Steinhardt în lumina contemporanilor, treizeci la număr. Sunt mari personalităţi ale culturii noastre religioase şi laice, care l-au cunoscut pe Steinhardt. Ultimul capitol îl prezintă pe Steinhardt în interviuri şi corespondenţă: sunt 7 interviuri acordate diferitelor personalităţi, corespondenţa trimisă şi corespondenţa primită.

Addenda este dedicată lui << N. Steinhardt, „Adrian Cozmescu” şi Securitatea>>, care prezintă trei note informative ale lui „Adrian Cozmescu”, numele conspirativ al lui Emanuel Vidraşcu, „naşul de botez din închisoare”, note care nu-l încriminează pe eseist, deoarece „erau elaborate în convenienţă cu cel turnat, întrucât abundă în informaţii (chiar intime)”. Istoricul cărţii şi, implicit, al „Caietelor”, a fost relatat de cel care a alcătuit ediţia, Conf. univ. dr. Florian Roatiş, el fiind cu totul inedit. Moderarea lansării a fost făcută de arhim. dr. Macarie Motogna, care a spus, ca o concluzie: „Iată, la Mănăstirea Rohia se îmbină armonios cultul şi cultura, ca să realizăm un lucru frumos, aşa cum îi place lui Dumnezeu, aşa cum a spus Dostoievski, că frumosul va mântui lumea, frumosul nefiind altceva decât Dumnezeu.” Un miniconcert de excepţie a Grupului „Sfântul Ion Damaschin” şi expoziţie de manuscrise şi icoane Dacă lansarea de carte, care a avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, concertul şi expoziţia de artă bisericească au fost găzduite în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, tot de la Catedrală, în care se află Colecţia de carte veche „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”.

Miniconcertul Grupului „Sfântul Ioan Damaschinul”, grup înfiinţat de lect. univ. dr. Sorin Albu, din Cluj-Napoca, a oferit o mare bucurie publicului prezent. Grupul este mare, dar doar 14 membri au venit la Baia Mare pentru concert. Ei şi-au propus să caligrafieze manuscrise, la iniţiativa conducătorului grupului, din antologhioanele vechi de muzică bizantină constantinopolitană, din repertoriul eclesial românesc. Scopul este de a readuce în atenţie ideea de a scrie de mână un manuscris, de a nu cânta după o carte tipărită, ci de a cânta după un manuscris caligrafiat de psalţi sau protopsalţi. Am ales să caligrafiem anul aceste prohimene, heruvice, chinonice, trisaghioane, cântări specifice din timpul utreniei, vecerniei şi din timpul Sfintei Liturghii. În catedrală au fost expuse 12 manuscrise, un prohimen în gasul 5 al lui Simon Caras, Cântarea a IX-a din Imnul Acatist, de Petru Lampadarie, un alt prohimen al lui Macarie Ieromonahul, un trisaghion al lui Ion Palasis în glasul întâi, troparul Sfântului Siluan, care a fost pus pe note de protopsaltul Laurenţiu Truţă, şi troparul Sfântului Nicolae. Cât priveşte expoziţia de manuscrise, ele fac parte din Şcoala de muzică Psaltică de la Rohia, desfăşurată în cadrul „Zilelor Culturale N. Steinhardt”, realizate de cei care, anii trecuţi, executau icoane sub directa supraveghere a lui Sorin Albu. Expoziţia de icoane pe lemn pictate în tabăra de la Rohiiţa a fost prezentată de Dumitriţa Filip, muzeograf. Un grup de pictori avansaţi şi mai puţin avansaţi, alţii dornici de se deprinde cu meşteşugul iconografiei, au lucrat timp de o săptămână icoane pe sticlă. Colecţia de carte veche a Episcopiei este reprezentată prin 22 volume mai importante. „Muzeul Centrului Eparhial capătă astăzi şi valoare socială, de interacţionare cu publicul, prin găzduirea acestor expoziţii”, a spus Dumitriţa Filip.

Expoziţia de manuscrise şi icoane se intitulează „Toţi întru Hristos”. Poftiţi şi le vizitaţi. Foto.

  • Rohia. 90 de ani de viaţă monahală 1926-2016

Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la sfinţirea primei biserici a Mănăstirii Rohia, care a marcat, de fapt, începutul monahismului aici, în spaţiul noii biserici a mănăstirii a avut loc un simpozion naţional cu titlul de mai sus. Manifestările au început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, după care a fost oficiat un Te Deum de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru cei 90 de ani de viaţă monahală la Rohia.

  • Parastas pentru cei trecuţi la Domnul

Te Deum-ul de mulţumire a fost urmat de Slujba Parastasului de pomenire pentru Episcopul Nicolae Ivan, pentru preotul ctitor Nicolae Gherman, pentru stareţi, ctitori şi binefăcători trecuţi la Domnul şi monahul Nicolae. Parastasul de pomenire a fost oficiat de P.S. Iustin Sigheteanul, obştea mănăstirii şi preoţii invitaţi.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a rostit cuvântul de deschidere a simpozionului

Simpozionul, care a început la ora 9,30, a beneficiat de un cuvânt de deschidere şi de bun venit pentru înalţii oaspeţi, rostit de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care a amintit că se împlinesc, în 2016, 40 de ani de la intrarea sa în Mănăstirea „Sfânta Ana Rohia” şi 20 de ani de la rectitorirea bisericii vechi, amintind că materialele din vechea biserică au fost puse în operă la temelia noii biserici, cea în care se desfăşoară simpozionul.

„Ne-am despărţit foarte greu de vechea biserică, pe care nu am demolat-o, ci am desfăcut-o cu mare grijă, cu părinţii, şi tot ce s-a recuperat s-a folosit în noua biserică. Noua biserică a fost o necesitate. Biserica trebuie să fie regina ansamblului monahal”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. În continuarea, Arhiereul Iustin Hodea, fostul stareţ al Mănăstirii Rohia, a vorbit despre sfinţenia locului de la Rohia, de locul care a sfinţit oamenii, lucru perceput în acest fel de toţi fraţii călugări, dar şi de oaspeţii care au venit la simpozion.

P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit apoi despre rolul formator pe care l-au îndeplinit Mănăstirea Rohia, o mare parte din cei 30 de ucenici fiind azi plecaţi la alte mănăstiri ca stareţi sau la alte ascultări, unii la studii în ţară sau străinătate.

  • Simpozion cu participarea unor mari personalităţi ştiinţifice

Primul dintre invitaţi care a luat cuvântul a fost Acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Mănăstirea Rohia – loc de reculegere”. Trei mari personalităţi l-au determinat să rămână cu această mănăstire în suflet: Constantin Noica, N. Steinhardt şi Ioan Alexandru, vorbind despre fiecare lucruri esenţiale. Despre N. Steinhardt a spus, referindu-se la chinurile din închisorile comuniste, că „N-a fost ca Iisus Hristos, dar nici departe nu a fost”. Acad. Alexandru Surdu a propus ca N. Steinhardt şi Ioan Alexandru să fie membri ai Academiei Române post mortem, mai ales că integrala N. Steinhardt a ajuns la volumul al XVII-lea, prin care se dovedeşte că avem în faţă un mare eseist şi om de cultură rară în cultura română. La fel, a mai spus Alexandru, a propus pe egumenul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Macarie Motogna, la premierea cu noul premiu al Academiei Române „Dumitru Stăniloaie”, ce se acordă din acest an telogilor.

Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, a vorbit despre „Mănăstirea Rohia – o mănăstire misionară”. Încă de la sfinţirea bisericii mănăstirii, Episcopul Nicolae Ivan a încredinţat misionariat pentru mănăstire, care s-a realizat prin mai multe mijloace, mai mult sau mai puţin vizibile. Misionariat au făcut şi preoţii care au slujit în parohii atunci când aceştia au fost scoşi cu forţa din mănăstire, în 1959, prin decretul antimănăstiresc, aici rămânând doar stareţul Justinian. Părintele profesor, cunoscător al Mănăstirii Rohia încă din copilărie, a enumerat mijloacele prin care Mănăstirea a fost şi este misionară. „mănăstirea este o asumare a matricei identitare româneşti. Pentru noi mănăstirea este izvor de liniştire şi izvor de sfinţire”, a spus vorbitorul. Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, bun cunoscător al vieţii monahale, a subliniat condiţiile istorice în care a apărut Mănăstirea Rohia, la câţiva ani după Marea Unire, contextul naţional în care a fost sfinţită biserica Mănăstirii.

  • Prezenţa Î.P.S. Arhiepiscop Justinian

Partea a doua a simpozionului a început în prezenţa P.S. Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului. Conf. Univ. Dr. Şerban Turcuş, Facultatea de Istorie şi filozofie Cluj-Napoca, a vorbit despre „Monahismul transilvan în Evul Mediu: tipologie şi caracteristici”. 600 de mănăstiri din perimetrul imperial austriac, din care 400 pot fi identificate pe teren în perimetrul nord-vestic al ţări noastre, iar 200 sunt în imperiul lărgit, au fost distruse de Bukov, după 7 secole de existenţă, recunosc unii istorici maghiari. Prin distrugerea lor se dorea dispariţia monahismului ortodox şi trecerea lui sub stăpânire maghiară sau catolică. Din sudul Italiei până în Nordul Europei era influenţa creştinismului de tip răsăritean. Din secolul al XI-lea s-a permis unor mănăstiri să aibă rolul de a suplini existenţa unei episcopii. Aşa a fost şi mănăstirea din Perii Maramureşului, azi în Ucraina. Recunoşterea lor se face după Sfinţii ocrotitori numiţi ca hram al bisericii. Vigoarea ortodoxiei româneşti vine din duritatea monahismului, a mai spus vorbitorul.

Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi-a susţinut expunerea pe tema Episcopul Nicolae Ivan al Clujului şi începuturile Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Cu alura de bun orator, părintele profesor a relatat din cronica evenimentului despre cum a fost primit Episcopul la biserica din Rohia şi urmat de circa 10.000 de oameni până sus în deal la Mănăstire. A fost dus în car cu boi înstruţaţi. Predica sa a fost despre renaşterea trupească şi sufletească a poporului român.

Dr. Teodor Adelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, a surprins în expozeul „Mănăstirea Rohia – cetate a credinţei” cu opiniile sale despre rolul facerii de mănăstiri, subliniind că facerea unei mănăstiri nu este după voinţa noastră, ci după cea a lui Dumnezeu.

Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie a susţinut comunicarea „Rolul cultural al Mănăstirii Rohia în spaţiul românesc”. El a numit Mănăstirea Rohia ca „focar de spiritualitate şi cultură” şi a argumentat necesitatea instruirii călugărilor pentru a deveni persoane cât mai bine pregătite şi titrate, fiind prin aceasta de folos poporului credincios.

Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, cel mai mare expert al vieţii şi activităţii lui N. Steinhardt, a exemplificat titlul susţinut „Mănăstirea Rohia şi N. Steinhardt” în arhivele securităţii” cu documente din cele 11 volume a 500 de pagini fiecare, aflate în Arhivele CNSAS. Mănăstirea Rohia n-a căzut în capcanele întinse de securitate. El a felicitat Mănăstirea pentru că a reuşit să învingă balaurul securităţii şi balaurul prejudecăţii. Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş a vorbit despre „N. Steinhardt şi biblioteca Mănăstirii Rohia”. La intrarea sa în monahism, Mănăstirea Rohia avea peste 20.000 de volume, la care se adaugă şi volumele bibliotecii sale din Bucureşti donate aşezământului monahal. Lect. Univ. Dr. Paula Bud, strănepoata preotului ctitor Nicolae Gherman, a vorbit despre străbunicul său şi despre idealul creştin al acestuia. „Mănăstirea Anuţa este şi o împlinire a idealului său creştin”. Cele două părţi ale simpozionului au fost moderate de Arhim. Dr. Macarie Motogna, egumenul sfântului aşezământ, şi protos. Ioachim Tomoiagă, secretarul mănăstirii. Cuvântul de încheiere a simpozionului l-a avut Î.P.S. Justinian. „E un miracol locul acesta. Mănăstirea a fost întemeiată la dorinţa unui Înger, fiica preotului Nicolae Gherman, care şi-a dorit casă Maicii Domnului. Codrul de cremene a fost ales de Dumnezeu, nu de oameni. Nici chiar preotul Nicolae Gherman nu a înţeles la început despre ce este vorba.” Î.P.S. a vorbit, apoi, despre cum a ajuns primul stareţ aici şi despre cum Gherontie Guţu, alt stareţ, a dorit să facă în aşa fel ca Rohia să devina un Sion Românesc. Foto.

Cu binecuv ântarea arhierească a Preasfinţitului nostru părinte Iustin Sigheteanul, s -a desf ăş urat în perioada 25-27 iulie 2016, tab ă ra pentru tineri intitulată sugestiv „Tinereţe, Misiune, Comuniune”. Organizatorul taberei a fost Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Protopopiatul Baia Mare, prin preşedintele acesteia, P.C. părinte Bogdan Ciocotişan. Gazdă primitoare a fost sfânta mănăstire „Naşterea Maicii Domnului” de la Chiuzbaia, păstorită de Preacuviosul părinte Stareţ, protosinghel Varlaam. Cei 45 de participanţi la ceastă tabără au fost tineri din parohiile Dumbrăviţa, Tăuţii de Sus şi Groşi, sub atenta coordonare a celor trei parohi: pr. Bogdan Ciocotişan, pr. Adrian Mihali şi pr. Claudiu Pop.

În prima zi a taberei, Preacuviosul părinte Ioachim Tomoiagă de la mănăstirea Rohia, a desfăşurat la invitaţia organizatorului un deosebit program interactiv de discuţii cu tinerii pe diferite teme de actualitate şi care fac parte din domeniile de interes ale tineretului de azi, antrenându-i pe aceştia în discuţii şi luări de poziţii pertinente şi constructive.

În a doua zi a taberei, copiii au avut bucuria de a participa la sfânta Liturghie şi de a se implica în activităţi concrete, jocuri de societate, întreceri sportive şi curăţarea florilor, a aleilor şi a spaţiilor din clădirile mănăstireşti. Activităţile cu character gospodăresc au fost menite să îi conştientizeze pe tineri de modul de desfăşurare a vieţii mănăstireşti, în jurul principiului „ascultării” faţă de „cel mai mare”. După rugăciunea de seară, tinerii au avut bucuria duhovnicească de a primi binecuvântarea Preasfinţitului Iustin Sigheteanul care le-a adresat un cuvânt de zidire şi întărire a credinţei din sufletele lor. Preasfinţitul Iustin a conferit părintelui Bogdan Ciocotişan o diplomă de recunoştinţă, pentru implicarea pastoral-misionar ă şi coordonarea activităţilor ATOPBM. Ziua a fost încununată de un foc de tabără.

În ultima zi a taberei, părintele Stareţ Varlaam a adresat un cuvânt tinerilor, îndemnându -i să iubească şi să cerceteze ori de câte ori este posibil mănăstirile şi bisericile. La întoarcerea spre casă, s -a vizitat biserica parohial ă din Tăuţii de Sus, tinerii mulţumind lui Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru toate. Foto.

  • Tabăra creștină ”Prietenie, tinerețe și credință”

Parohiile Ortodoxe Române Lăpuș I și Lăpuș II, din Protopopiatul Lăpuș, împreună cu Școala Gimnazială din comuna Lăpuș, organizează, în aceste zile, Tabăra Creștină „Prietenie, tinerețe și credință”, coordonată de preoții parohi Ioan Mariș și Daniel Brisc şi ajutați de voluntari: în perioada 25-27 iulie (pentru elevii claselor IV-VI) și în perioada 28-30 iulie (pentru elevii claselor VII-VIII). Prioritate au avut elevii care au participat la orele de cateheze organizate în anul școlar 2015-2016.

Tabăra se desfășoară la Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” din localitatea Coroieni, județul Maramureș, o mănăstire frumoasă, cu o locație deosebită, care ne oferă cazarea în aceste zile. Părintele stareț Ioil se implică cu drag în activitățile propuse.

Scopul taberei este acela de a fi un prilej pentru aprofundarea cunoștințelor religioase, de a realiza o mai mare apropiere între copii și biserică, de a dezvolta aptitudini de colaborare între elevi și profesori, precum și de a oferi momente agreabile, reconfortante pentru copii, în spiritul credinței creștin-ortodoxe. Copiilor li se asigură cazare pentru două nopți, mâncare, vor fi câteva ore de cateheze, program de rugăciune, ateliere de creație (confecționare de vaze pentru flori cu diferite motive, huse pentru telefoane mobile și brățări, trăistuțe și zgărzi tradiționale), jocuri și activități în aer liber, drumeție, foc de tabără, cântece și altele. Copiii beneficiază și de un curs de prim ajutor susținut de doamna doctor Ana Mihalca. Deoarece anul 2016 este Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox, tema aleasă pentru cateheze este „Iisus Hristos – un copil educat”. Activitățile se desfășoară după un program bine stabilit, prin intermediul acestor activități copiii învață să fie responsabili, să comunice în echipă pentru rezolvarea sarcinilor, sunt implicați pe echipe la servirea mesei și la citirea rugăciunilor de dimineață și de seară și se bucură de pe urma implicării de care dau dovadă, văzând roadele muncii lor. Mulțumim pe această cale părinților pentru implicarea materială și nu numai, mulțumim voluntarilor pentru devotamentul, dragostea și timpul dăruit în sprijinul realizării primei ediții a acestei tabere. Foto.

Preoţii parohi Ioan Mariș și Daniel Brisc

  • Târnosirea bisericii din Vişeu de Jos - Danova

Azi, duminică, 24 iulie 2016, cu începere de la ora 9,00, Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, au oficiat slujba de târnosire a noii biserici din Vişeu de Jos – Danova, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi.

Din sobor au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, pr. Cosmin Andreica, parohul credincioşilor din partea Danova din Vişeu de Jos, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Protos. Agathon Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, preoţi din parohiile din protopopiat.

Noua biserică din satul de naştere a Mitropolitului Iosif a primit hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanuîn anul omagial dedicat acestui mare ierarh şi cărturar.

Istoria bisericii din Vişeu de Jos - Danova este recentă. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 25 martie 2007, ziua praznicului împărătesc Bunavestire, de către P.S. Iustin Sigheteanul, pe terenul donat de Năsui Gheorghe Deje. Lucrările de construire au durat doi ani, între 2007-2009, şi au fost coordonate de tânărul meşter Tomoiagă Ioan Căpuşnă, timp în care slujbele religioase se desfăşurau într-o sală de clasă a şcolii din apropiere. În 2009 s-au montat uşile şi geamurile, s-a tencuit interiorul, s-a montat catapeteasma provizorie, după care slujbele religioase s-au desfăşurat în biserică. Tot atunci s-au achiziţionat şi două clopote, care au fost montate în turnul bisericii. Pictura s-a realizat între anii 2011 şi 2015, de către pictorul Emil Dunăre. În 2015 au fost înlocuită catapeteasma provizorie cu una definitivă, făcută la o firmă din Bacău, iar icoanele au fost pictate de acelaşi pictor. În acest an s-au finalizat lucrările de placare cu piatră a fundaţiei şi treptelor şi pavarea curţii exterioare.

La încheierea slujbei de târnosire, P.S. Iustin Sigheteanul a ţinut un cuprinzător cuvânt despre ce înseamnă târnosirea unei biserici şi în ce constă ea.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de către cei doi ierarhi şi un sobor de 30 de preoţi pe o scenă ridicată în curtea bisericii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii, dirijat de preoteasa Ana Andreica, profesoară de limba română şi religie.

La încheierea Sfintei Liturghii, Î.P.S. Iosif a ţinut un cuvânt de învăţătură despre rugăciune, dorinţele şi aşteptările pe care noi ni le punem în Dumnezeu. Sfânta Împărtăşanie face din noi biserică sfinţită. Apoi, Înaltul Ierarh a vorbit credincioşilor despre distanţele mari pe care preoţii şi credincioşii le face pentru a ajunge la Sfânta Liturghie, în timp ce la noi oamenii au una sau mai multe biserici în sat şi nu merg în fiecare duminică la Sfânta Liturghie.

Pentru activitatea pastorală şi administrativ bisericească, preotul paroh Cosmin Andreica a fost distins cu titlul de stavrofor, iar Consiliul Parohial, corul şi picotrul au primit diplome de vrednicie. Preotul paroh a oferit celor doi ierarhi câte o icoană a hramului sfântului locaş - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de buiruinţă. Foto.

  • Hramul Mănăstirii Sfânta Maria Magdalena din Oarţa de Sus

Vineri, 22 iulie 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, au oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarţa de Sus, localitatea natală a părintelui mitropolit şi iniţiatorul construirii acestui sfânt locaş de închinare.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată, împreună cu soborul, în Altarul de Vară, ridicat de la punerea pietrei de temelie a acestui sfânt locaş, în urmă cu câţiva ani. Din sobor au făcut parte 30 de preoţi şi diaconi, între care: secretarul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului – protos. Benedict Vesa, foarte mulţi protopopi: protopopul Chioarului – pr. Nicolae Petruş, protopopul de Satu Mare – pr. Ioan Socolan, protopopul Bistriţei – pr. Alexandru Vidican, protopopul Năsăudului – pr. Ioan Dâmbu, protopopul de Beclean – pr. Vincenţiu Doru Zimveliu, protopopul de Huedin – pr. Dan Lupuţan, protopopul de Dej – pr. Ionuţ Buftea, protos. Paisie Iloaie, stareţul Mănăstirii Nuşeni – Bistriţa, ieromonahul Pimen, stareţul mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarţa de Sus. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi clujeni, iar la priceasnă a cântat şi corul bisericii din localitate, condus de dna Sorina Miu.

A fost prezent ing. Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială, fost membru în Adunarea Naţională Bisericească, cel prin grija căruia, în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, se aduce în fiecare an Sfânta Lumină care coboară din cer an de an la sărbătoarea Învierii Domnului. Au fost şi foarte multe oficialităţi civile: Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, prefectul Ovidiu Frenţ al Bistriţei-Năsăud, primarul comunei Oarţa de Sus – Bogdan Pop, primarul comunei Bicaz – dr. Dorin Mitre, senatorul de Maramureş –Sorin Bota.

În cuvântul de învăţătură, intitulat „Femei misionare, în fruntea cărora a fost Maria Magdalena”, Î.P.S. Andrei a vorbit despre cine a fost Maria Magdalena, înainte şi după ce L-a întâlnit pe Domnul Iisus Hristos, şi de ce este considerată de tradiţia Bisericii „întocmai cu Apostolii”. Ea este prima făptură omenească ce L-a întâlnit pe Hristos după Învierea din morţi. Ea este o misionară, iar exemplul ei de misionariat a fost urmat de femeile creştine de-a lungul secolelor. Femeia creştină este o misionară când se ocupă de educarea religioasă a copiilor ei. Femeia creştină, mama şi bunica, cu zelul ei apostolic, au salvat Biserica. Să ne rugăm Sfintei Maria Magdalena, model de femeie-apostol, a spus în încheiere Î.P.S. Mitropolit Andrei.

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a mulţumit Î.P.S. Andrei pentru onoarea ce a făcut-o de trei ori într-o lună credincioşilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului prin săvârşirea Sfintei Liturghii, pentru grija pe care o poartă Episcopiei, pentru atenţia ce o acordă acestei mănăstiri, ctitorie proprie, şi consătenilor, de hram. O mănăstire ridică ţinutul, satul, aşa cum Mănăstirea Rohia a ridicat importanţa zonei Lăpuş, de când a fost ridicată acolo, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • Hramul Mănăstirii Prislop

Joi, 21 iulie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Prislop – Borşa, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia hramului Paraclisului de iarnă – „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”.

Din soborul de 30 de preoţi au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, stareţii mănăstirilor Moisei, Petrova, Dragomireşti, Strâmtura, „Sfântul Gheorghe” Borşa şi „Sfântul Nicolae” Baia Borşa, arhim. Negut din Neamţ, stareţul mănăstirii Prislop, sincelul Celestin, preoţi de mir din parohiile protopopiatului, diaconi. În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot tânărul diacon Vasile Grec, pe seama Mănăstirii Prislop. Preot căsătorit, după 5 ani de slujire va putea participa la concurs pentru ocuparea unei parohii. În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Vasile Călin Şimon.

P.S. Iustin Sigheteanul a fost întâmpinat de călăreţi pe doi cai superbi, de tinere cu pâine în mâini, coaptă sub formă de miel, şi cu sare, în sunetul noilor clopote al căror sunet răzbate până departe peste munţii Borşei. După primire, P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat poarta-clopotniţă de la intrarea în mănăstire şi clopotele achiziţionate în acest an, precum şi spaţiul muzeului mănăstirii.

Sfânta Liturghie a fost ţinută în pridvorul spaţios al bisericii mănăstirii. Răspunsurile au fost date de Grupul Psaltic „Macarie Ieromonahul” din Suceava. Numărul mare de credincioşi a umplut curtea mănăstirii. Între ei s-au aflat şi 25 de tineri din tabăra creştină de vară „Tradiţie şi Ecologie. Tinerii de azi – adulţii de mâine”, care s-a desfăşurat în prima parte în staţiunea Izvoare, iar în partea a doua la Mănăstirea Prislop. Ei au dat o mână de ajutor şi la pregătirea hramului mănăstirii. Am văzut între credincioşii din curte şi străini care au fost atraşi de frumuseţea Sfintei Liturghii, deşi nu o înţelegeau, dar şi montaniarzi români, mănăstirea fiind situată la cea mai înaltă cotă dintre toate mănăstirile eparhiei, cu mult peste 1.000 metri, prin curtea ei trecând un traseu care duce spre Pietrosu Rodnei şi la Cascada Cailor. La priceasnă a cântat solista Larisa Şteţco, din Borşa, grupul de fete din tabără şi Grupul Psaltic „Macarie Ieromonahul”.

Cuvântul de învăţătură rostit de P.S. Iustin Sigheteanul a făcut referire la sărbătoarea hramului, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, şi la sfinţii români ai zilei: Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, a căror biografie este plină de sfinţenie. Credincioşii au aflat lucruri neştiute despre cei doi sfinţi români, pe feţele lor putându-se citi uimirea. Cu toate că era foarte frig în Prislop, undeva sub 10 grade C, şi sufla un vânt tăios, credincioşii de toate vârstele au stat nemişcaţi pe tot parcursul Sfintei Liturghii şi au urmărit rugăciunile şi cântările.

Hramul din prima zi după Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul devine o tradiţie a prezenţei Ierarhului la această mănăstire pentru oficierea Sfintei Liturghii, începutul fiind dat în urmă cu câţiva ani, la sfinţirea Paraclisului de iarnă. Foto.

  • Punerea pietrei de temelie la biserica Mănăstirii Budeşti

Miercuri, 20 iulie 2016, sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, cu începere de la ora 15,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de sfinţire şi punerea pietrei de temelie pentru noua biserică a Mănăstirii Budeşti.

Vechea biserică, din lemn de brad, ridicată în urmă cu 25 de ani, necesita reparaţii capitale, plus că oferea un spaţiu prea mic pentru numărul credincioşilor veniţi la rugăciune, aşa că, în locul ei, se va construi o nouă biserică, tot din lemn, după modelul celei din Budeşti Josani, unde se află zalea lui Pintea Viteazul. Noul locaş de închinare va avea hramul bisericii vechi, „Sfinţii Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena”. Arhitectul noii biserici va fi Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei, binecunoscut pentru proiectarea mai multor biserici în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului.

Din soborul de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, Protos. Mihail Bud, stareţul sfintei mănăstiri, preoţii parohi din Budeşti, preoţi din parohiile învecinate. La eveniment au luat parte circa 200 de credincioşi din Budeşti, care au venit pe drum de munte circa 8 km. După tradiţia locului, în Budeşti exista un schit în secolele XIV-XV. În 1647, o însemnare făcută pe o carte de cult, vorbeşte de prima atestare documentară a existenţei mănăstirii Budeşti.

În 15 mai 1690, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş avea reşedinţa temporară aici, unde convoacă un mic sobor cu protopopii săi, eveniment ce rămâne consemnat. Mănăstirea a fost distrusă la începutul secolului al XVIII-lea. Viaţa monahală reîncepe pe teritoriul satului în 1994, când P.S. Iustin Sigheteanul sfinţeşte locul pentru o nouă vatră monahală, dar nu pe locul vechii mănăstiri. În anul următor mănăstirea începe să fie vieţuită, primul vieţuitor, monahul Vichentie Lazăr, fiind şi primul stareţ al noului aşezământ monahal. După moartea acestuia, în 2006, conducerea mănăstirii a fost luată de ieromonahul Mihail Bud, care începe un nou proces de restaurare, după concepţia arhitecturală a lui Dorel Cordoş: extinderea casei monahale, construirea unui turn clopotniţă, casă pentru găzduirea pelerinilor etc. Toate construcţiile complexului monahal sunt din lemn, după tradiţia maramureşeană. Din 2013, schitul este ridicat la rang de mănăstire. Este un moment de nou început, a spus P.S. Iustin Sigheteanul, care va spori valoarea arhitecturală a mănăstirii. Reconstruirea bisericii se va face pe măsura dezvoltării până în acest moment a aşezământului monahal, la dimensiunile şi valoarea lui arhitecturală prezentă, în care predomină autenticul maramureşean voievodal. Din momentul acestei sfinţiri, biserica mănăstirii devine Altar de Jertfă şi intră în proprietatea lui Dumnezeu. Este casa lui Dumnezeu, casa sfinţilor ocrotitori şi poarta Cerului. Mănăstirea este un loc unde candelele nu se sting şi rugăciunea nu încetează. Este loc de sfinţenie, care se sfinţeşte din zi în zi şi prin pelerinajele credincioşilor care se roagă aici, a mai spus Arhiereul. Foto.

  • Hramul Mănăstirii Dragomireşti

Miercuri, 20 iulie 2016, ziua praznicului Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Dragomireşti, cu ocazia hramului.

Din soborul de 30 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, protos. Sofronie Perţa, stareţul sfântului locaş de închinare, stareţul Agaton Oprişan de la Mănăstirea Petrova, preoţi de mir şi diaconi. Curtea mănăstirii s-a umplut de cele câteva mii de credincioşi, veniţi de pe Valea Izei, Valea Vişeului, din zona Borşei şi Moisei, iar jos, la şosea, şirul maşinilor era de peste 1,5 km. Între credincioşi maici stareţe de la Ţeghea, Protopopiatul Satu Mare, Botiza şi Ieud.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost prilej de bucurie pentru toţi credincioşii. Răspunsurile au fost date de corul bisericii din Dragomireşti centru, condus de diacul Ilie Ilban. Timpul a fost excelent, nu cu prea multă căldură, dar doar cu nori, deşi de cu seară era pregătit serios cerul pentru ploaie.

Cuvântul de învăţătură, rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a acestei sărbători, la viaţa Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, la învăţăturile pe care le putem trage din sfinţenia de care s-a bucurat Proorocul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari prooroci şi unul dintre cei mai mari oameni de pe pământ. După cum se ştie, de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul nu au rămas moaşte, el fiind luat de Domnul la cer, într-o căruţă de foc. Sfântul Ilie Tesviteanul a fost unul dintre proorocii care vorbea cu Dumnezeu şi-I cerea sfatul. Actuala Mănăstire din Dragomireşti este continuatoarea vieţii monahale în această localitate, în care au existat, la un moment dat, două mănăstiri. O mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, întemeiată înainte de veacul al XVII-lea, sfântul locaş al ei fiind transformat în biserică parohială în secolul al XVIII-lea, dar pentru scurt timp, pentru că a fost distrusă de tătari în 1717. În locul ei, credincioşii au ridicat o altă biserică, din lemn de stejar, în 1722. Această biserică, reprezentativă, prin arhitectura, pentru întreg Maramureşul, a fost achiziţionată de Muzeul Satului din Bucureşti în perioada interbelică. O altă mănăstire în această localitate, cu hramul „Înălţarea Domnului”, a fost construită sub poalele Munţilor Ţibleş. Nu se ştie când a fost întemeiată şi în ce condiţii a dispărut, dar a existat cu siguranţă din moment ce este menţionată între mănăstirile secolului al XVIII-lea. În urmă cu 90 de ani, în 1926, monahul Pimen Moldovan reînfiinţează Mănăstirea Dragomireşti, la „Izvorul Baicului”. În 1949 ea a fost distrusă într-un incendiu. În 1957, preotul Nuţu Codrea ridică o bisericuţă din lemn pe locul numit „Arinii Runcului”, între localităţile Dragomireşti şi Săliştea de Sus, care, din cauza regimului ateu, a rămas închisă, rar săvârşindu-se în ea Sfinte Slujbe. În jurul acestei biserici se reînnoadă viaţa monahală la Dragomireşti în 1990, când vine aici, de la Mănăstirea Topliţa, ieromonahul Sofronie Perţa, actualul stareţ. El construieşte aici o casă monahală, cu chilii, câteva locuri de cazare pentru pelerini şi trapeza.

În 20 iulie 2008, P.S. Iustin Sigheteanul pune piatra de temelie pentru o nouă biserică, ce va fi construită din lemn, după planurile arhitectului Dorel Cordoş, o bijuterie a bisericilor de lemn din Maramureşul Voievodal, la subsolul căreia se va afla un paraclis. Comoara Mănăstirii Dragomireşti este Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută în toată ţara, datorită pelerinajelor în care a fost dusă în mai multe localităţi din ţară, la cererea credincioşilor. Ea a reprezentat arta bisericească la o expoziţie din Norvegia, la sfârşitul anului trecut. Pe unde a trecut, icoana a sfinţit locuri şi oameni. Azi, la ziua hramului, fiecare credincios prezent s-a închinat Sfintei Icoane făcătoare de minuni, existând credincioşi care au venit la hram în mod special pentru a se închina la această icoană făcătoare de minuni. Foto.

  • Întrunirea Comandamentului tehnic de la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime”

Azi, luni, 18 iulie 2016, cu începere de la ora 13,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la Comandamentul tehnic de la şantierul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Având în vedere finalizarea structurii de rezistenţă a turnului central şi a cupolei, arhid. Nifon Motogna – administratorul Catedralei, a convocat Comandamentul în vederea recepţiei lucrărilor între cotele +46m şi +65 m, la care au participat: arhitect şef Dorel Cordoş, prof. dr. ing. Gelu Zaharia, ing. Grigore Buda, ing. Pintilie Florin, Maistru Nicolae Lazăr şi arhid. Teodosie Bud – consilier economic în cadrul Centrului Eparhial.

După vizita pe şantier, în sala de şedinţe a catedralei, s-au discutat şi s-au luat decizii cu privire la montarea structurii acoperişului pe cupola centrală, inclusiv montarea crucii. Pentru această fază, pe lângă detaliile tehnice cu privire la modalitatea de ridicare a elementelor de structură metalică, s-au discutat şi modalităţi de realizare a paratrăsnetului, lucrări extrem de importante, dată fiind înălţimea construcţiei (+85m la vârful crucii).

S-au mai purtat discuţii cu privire la tipul de finisaj aplicat pe turnul central, iluminatul acestuia şi alte lucrări necesare a fi începute: soclul catedralei, contraforţii cu rol structural şi crearea unei căi de acces şi de evacuare a personalului de la cota zero la cota terenului amenajat, cu prevederea unor facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Foto.

\

  • Î.P.S. Mitropolit Andrei şi P.S Iustin Sigheteanul au târnosit biserica Parohiei Măgherăuş

Duminică, 17 iulie a.c., cu începere de la ora 8,30, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, au oficiat slujba de târnosire a bisericii din Măgherăuş, Protopopiatul Baia Mare, oraşul Tăuţii Măgherăuş.

În soborul de peste 25 de preoţi s-au aflat pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. conf. univ. dr. Ştefan Pomian, fost paroh al bisericii, pr. Ioan-Alexandru Chânţa, paroh, protos. dr. Chesarie Bertea, de la biserica Sfânta Maria din New York, preoţi din parohiile învecinate şi de mai departe, diaconi. Slujba de târnosire a fost un eveniment mult aşteptat nu numai de credincioşii din Parohia Măgherăuş, ci şi din celelalte două parohii din oraşul Tăuţii Măgherăuş, astfel că peste 1.000 de credincioşi au sosit încă de dimineaţă pentru a se ruga împreună cu soborul. Rânduiala Sfintei Slujbe de Târnosire este una deosebită şi sfinţitoare, pentru că această Sfântă Slujbă o pot oficia numai Arhiereii. Aşadar, ei sunt cei care, cu rugăciuni unice sfinţitoare, pun Sfintele Moaşte şi Documentul de Sfinţire în piciorul Sfintei Mese, ung Sfânta Masă şi biserica cu Sfântul şi Marele Mir, pun icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, se roagă în genunchi împreună cu credincioşii pentru ca biserica să devină loc sfinţit şi sfinţitor, iar Sfântul Altar şi Sfânta Masă din Acesta să devină locul cel mai sfânt de pe pământ.

Întocmai aşa au fost săvârşite toate cele trebuitoare, precum şi rugăciunile rânduite de sfinţire la biserica de aproape 200 de ani din Parohia Măgherăuş, iar după Sfânta slujbă de târnosire, toţi credincioşii au trecut prin Sfântul Altar, pentru ca să se sfinţească, pentru că aceasta este singura dată când credincioşii şi credincioasele au voie să intre în Sfântul Altar, pentru a se închina în cele patru colţuri ale Sfintei Mese. Alături de hramul istoric „Adormirea Maicii Domnului”, biserica a primit, cu ocazia târnosirii, şi al doilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”, anul 2016 fiind declarat şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu şi al tipografilor bisericeşti”, mai multe biserici din Eparhie primind acest hram. Construirea bisericii din Măgherăuş este legată de prima parte a secolului al XIX-lea, de anul 1818, după cum arată o pisanie păstrată pe latura exterioară a zidului, când a pornit ridicarea din piatră a locaşului de cult. De abia în 1830 se ridică turnul şi bolta semicirculară. Sfântul locaş nu este mare, are dimensiunile de 19x7 metri, cu absida Sfântului Altar semicirculară, cu un turn în formă de bulb, în care sunt plasate cele două clopote ale bisericii. De-a lungul timpului au fost făcute mai multe lucrări de întreţinere şi reparaţii la sfântul locaş de închinare. Cele mai importante au fost realizate între 1961-1968, 1997-2003, când a fost renovată complet şi casa parohială, paroh fiind pr. conf. univ. dr. Ştefan Pomian, şi din 2003 încoace, de când paroh este preotul Ioan Alexandru Chânţa. Astfel, până în anul 2016, sub îndrumarea P.S. Arhiereu Iustin Sigheteanul, s-a consolidat şi renovat biserica în interior şi exterior, au fost făcute instalaţii electrice noi, s-a înlocuit tâmplăria ferestrelor, s-a executat o pardoseală nouă, din beton, s-a placat cu marmură Sfântul Altar şi cu granit naosul, s-a pictat biserica în interior în tehnica frescă de către pictorul Ioan Macarie Filip, vechiul iconostas a fost înlocuit cu unul nou, din stejar masiv, sculptat de Viorel Mihuţ din Baba, s-a consolidat biserica cu zid de rezistenţă perimetral din beton armat, s-a revopsit tabla acoperişului, turnului şi lumânărarului, s-a construit un Altar de vară, s-au făcut alte lucrări mai mici. Cea mai importantă lucrare a fost refacerea Sfintei Mese, după noile reguli de zidire. Cât priveşte localitatea, cele mai vechi date despre existenţa unei aşezări omeneşti cu numele de „Măgherăuşul Mare” datează din secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea este amintit „Măgherăuşul Mic”. Prin urmare, aşezarea mai târziu cunoscută sub denumirea de Măgherăuş este rezultatul unirii celor două: „Măgherăuşul Mic” şi „Măgherăuşul Mare”. În 1424 apare scris Monyaros, iar în 1490 Mogyaros, ceea ce ne determină să fim de acord cu unele afirmaţii că ar fi avut numele de la „Alunişul unguresc Mogyaros”. Documentele menţionează că era „posesion olakalis”, deci posesiune a românilor sau aşezare a românilor”. Localitatea Tăuţii Măgherăuş de azi a rezultat din unificarea a două localităţi: Tăuţii de Jos şi Măgherăuş, separate prin podul Băiţa. De câţiva ani Tăuţii Măgherăuş a devenit oraş. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de cei doi Arhierei pe o scenă amplasată în curtea bisericii, ca soborul să poată fi văzut de toţi credincioşii. Dacă la slujba de târnosire, de înconjurare şi miruire a exteriorului bisericii, a plouat la început, câteva minute, apoi s-a oprit, ploaia nu a mei revenit până către seară, astfel că Sfânta Liturghie s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii de temperatură, până la sfârşit. P.S. Iustin Sigheteanul a specificat de mai multe ori că acolo unde se adună ortodocşii la rugăciune, se compromit prognozele meteorologice.

Î.P.S. Mitropolit Andrei a rostit, după citirea Sfintei Evanghelii, un cuprinzător cuvânt de învăţătură la pericopa evanghelică a zilei, intitulat „Faptele milei creştine”. Înaltul Ierarh a amintit că întreg acest an este dedicat educării copiilor şi tinerilor. „Dacă e vorba să-i educăm pe copii şi pe tineri, cred că şi acest lucru esenţial ar trebui să-i învăţăm. Şi anume să-i învăţăm care sunt faptele milei cretine… Să ştiţi că toate au finalitate, iar în capătul lucrurilor, atunci când Domnul Iisus Hristos va reveni, ne va judeca pe toţi după faptele noastre. Şi criteriul judecăţii acesta este, pe care l-aţi auzit: „flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.” Acestea sunt faptele milei creştine. Apoi Î.P.S. Mitropolit a vorbit despre faptele milei creştine trupeşti şi faptele milei creştine sufleteşti. „Exemplu absolut de milă creştină ni-l dă Sfânta Evanghelie ce s-a citit astăzi”, a spus Î.P.S. Mitropolitul, iar în concluzie a specificat: „Ca să devii copil al lui Dumnezeu, trebuie să pui în practică faptele milei creştine şi vei deveni fiul lui Dumnezeu.” Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul de teologi ASCOR, condus de Vlad Verdeş.

După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin Sigheteanul a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru efortul de veni în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, rugându-l ca de două-trei ori pe an să facă acest efort de a veni pe aceste meleaguri pe care s-a născut. Pentru merite deosebite din punct de vedere pastoral-misionar, edilitar gospodăresc şi social filantropic, Î.P.S. Mitropolit Andrei l-a distins pe preotul paroh Ioan Alexandru Chânţa, la rugămintea P.S. Iustin Sigheteanul, cu titlul de iconom stravrofor şi i-a înmânat „Crucea Arhiepiscopală” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Binefăcătorii şi oficialităţile prezente au primit „Diplome de Vrednicie” din partea P.S. Iustin Sigheteanul. Ierarhii au Primit fiecare în dar câte o icoană „Maica Domnului cu Pruncul”. Foto.

  • Joi 14 iulie, in Parohia Predeal din Protopopiatul Sacele-Arhiepiscopia Sibiului, a avut loc intalnirea de 33 de ani de la terminarea Seminarului Teologic Ortodox din Cluj - promotia 1983. Evenimentul a fost organizat de preotul Lucian Vitan si preoteasa Mariana. De la ora 9.00, a fost savarsita Sf. Liturghie in frumoasa si moderna biserica din Predeal, urmata de slujba Te-Deumului, slujba de binecuvantare a casniciei la 25 de ani a familiei Vaideanu, iar in final a fost savarsita slujba Parastasului pentru colegii si profesorii plecati la Domnul. In semn de pretuire, colegii i-au daruit Preasfintiei Sale, prin parintele Lazar Dumitru o icoana cu Sf. Iustin Martirul si Filozoful. In semn de apreciere pentru organizarea evenimentului PS. Sa a daruit parohiei o Sfanta Evanghelie si un Apostol, ultima editie a Institutului Biblic, aparute cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel. Dupa amiaza grupul a vizitat Castelul Peles si Manastirea Caraiman. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Făureşti

Duminică, 10 iulie 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Parohia Făureşti, Protopopiatul Tg. Lăpuş.

Din sobor au făcut parte pr. dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul, prodecanul Facultăţii de Litere a Centrului Universitar „Nord” din Baia Mare a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca şi coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă, pr. Stelian Ştefan Crăciun, paroh, pr. Alexandru Câmpeanu, fost paroh din 1975 până în 2 noiembrie 2014, pr. octogenar Mihai Fădur, din Suceava, fost paroh între 1961-1975. Din soborul de 40 de părinţi slujitori au mai făcut parte preoţi din parohiile protopopiatului şi din alte protopopiate, diaconi.

Târnosirea a fost făcută ca urmare a rezidirii Sfintei Mese şi reorganizarea interiorului Sfântului Altar, dar şi ca urmare a multor lucrări efectuate la sfântul locaş de închinare. Biserica din Făureşti, alături de hramul istoric „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a primit şi un hram nou „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, 2016 fiind Anul Comemorativ al „Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Biserica din Făureşti, cu hramul istoric Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, a fost zidită între anii 1908-1912, prin jertfa bunilor credincioşi şi sub îndrumarea preotului paroh Alexandru Ciocaş. A fost reparată în interior şi exterior în 1924, în 1941 se pictează interiorul, iar în 29 iunie 1942 este târnosită de episcopul academician Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului. Au mai fost efectuate lucrări de reparaţii în 1954, la absida Sfântului Altar, între 1960-1961, de consolidare a fundaţiei, 1967-1969, de întărire a structurii de rezistenţă şi renovare a picturii, în vremea preotului Mihai Fădur. A fost sfinţită la 8 septembrie 1969, de P.S. Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului şi Clujului. Cele mai multe şi importante lucrări au fost făcute în timpul păstorii preotului Alexandru Câmpeanu, începând din anul 1975: poartă mare, în stil maramureşean, la intrarea în curtea bisericii, acoperirea cu rablă din aluminiu, introducerea gazului metan pentru încălzire centrală, aplicarea unor tratamente antiigrasie, după efectuarea canalelor de dren. Din 1911, sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul, se pregătesc pereţii şi se pictează biserica în tehnica frescă, realizată între anii 2013-2014, de Neculai Adonaş, într-un albastru deschis foarte plăcut ochiului, introducerea încălzirii prin pardoseală şi calorifere, confecţionarea uni iconostas nou, mobilier nou, toate cu sprijinul Consiliului Parohial şi al credincioşilor.

Noul preot paroh Ştefan Stelian Crăciun, numit în urma concursului, a efectuat lucrări de reorganizare a Sfântului Altar, de montare a noilor scaune şi strane, pregătirea Sfintei Mese pentru târnosire, împodobirea biserici cu noi policandre, executarea unui proscomidiar sculptat, confecţionarea unui lumânărar, renovarea gardului împrejmuitor, construirea unei alei placate cu piatră, automatizarea tragerii clopotelor, împodobirea iconostasului cu icoane noi. Târnosirea a fost făcută cu respectarea strictă a regulilor Bisericii Ortodoxe în ce priveşte astfel de sfinte slujbe: punerea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, punerea hrisovului, spălarea şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a Sfintei Mese, punerea celor patru icoane ale celor patru Sfinţi Evanghelişti, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir în exterior şi interior, cărora li se adaugă toate rugăciunile care se fac cu această ocazie.

Au fost prezente la slujba de târnosire primarul comunei Copalnic Mănăştur, Vasile Ştefan Mihalca, viceprimarul Vlad Ioan Costin, dr. Vlad Paşca, medic de familie în comună, membru în Adunarea Eparhială, subprefectul Alexandru Bondre, deputatul Cornelia Negruţ. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă amplasată în curtea bisericii, deoarece mulţimea credincioşilor nu ar fi încăput în biserică. Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul Coral ASCOR Baia Mare, condus de Vlad Verdeş.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii din Evanghelia după Matei referitoare la grijile vieţii. În predica de pe Munte, Mântuitorul stabileşte o cartă a drepturilor şi îndatoririlor omului. Drepturile noastre sunt primite în dar de la Dumnezeu. Cel mai de preţ dar este libertatea, dar de libertate se leagă şi responsabilitatea. Responsabilitatea faţă de Creator o afirmăm în Simbolul Credinţei, a spus Arhiereul.

După încheierea Sfintei Liturghii Arhiereşti, P.S. Iustin Sigheteanul a înmânat preotului paroh distincţia de iconom, cu dreptul de a purta brâu roşu, iar fostului preot paroh Alexandru Câmpeanu Gramata Episcopală, el deţinând toate distincţiile pentru un preot de mir. Membrii Consiliului Parohial şi binefăcătorii au primit câte o Diplomă de recunoştinţă.

P.S. Iustin Sigheteanul a primit în dar o icoană cu Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pentru muzeul Episcopiei. Foto.

 

  • Tinerii ortodocși la „Întâlnirile din inima Maramureșului”

Întâlnirile cu program educativ; unde s-au dezbătut diverse teme cu conținut cultural, artistic, ecologist, sportiv, patriotic și religios au fost prezentate într-un mod interactiv și nonformal de profesorii, colaboratorii voluntari, activități care s-au desfășurat în spațiile gazdei acestui eveniment: „Cabana Brazi 2” iar rugăciunile au fost săvârșite în biserica schitului „Sf. Ioan Botezătorul” din Poiana Soarelui.

Premille „Sf. Ierarh Antin Ivireanul” acordate de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului, oferite și susținute financiar de P.S. Iustin Sigheteanul, s-au materializat într-o tabără denumită: „Întâlnirile din inima Maramureșului”, tabără care s-a desfășurat în perioada 5 – 7 iulie 2016, activități desfășurate în cadrul general al „anului omagial al educației tinerilor ortodocși” în Patriarhia Română.

Tabăra a debutat în data de 5 iulie 2016 cu întâlnirea tinerilor la Catedrala Episcopală „Sf. Treime” din Baia Mare de unde au plecat spre stațiunea Poiana Soarelui-Izvoare, cadru în care s-au bucurat și de prezența „ierarhului tinerilor”, așa cum este numit PS Părinte Iustin Sigheteanul.

Beneficiarii acestei tabere au fost cei 43 de copii și tineri, cu vârstele între 10 - 17 ani, din județele Maramureș și Satu Mare; reprezentanți ai portofoliilor participante la concursul național catehetic „Biserica și Școala din Sufletul meu” - etapa eparhială, elevi ai seminarului Teologic „Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, participanți la olimpiada națională de discipline teologice - Neamț 2016, elevi din județul Maramureș, participanți la olimpiada națională de religie – Timișoara 2016, elevi ai Liceului Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, participanți la olimpiada națională de discipline teologice – Neamț 2016 și la alte olimpiade, elevi din jud. Satu Mare, participanți la olimpiada națională de religie – Timișoara 2016.

Făcând o analiză a modului în care tinerii își petrec timpul liber, se constată că foarte mulți dintre aceștia nu au o preocupare consecventă pentru ieșirile în natură și adesea nu găsesc cadru de a petrece simplu dar agreabil, o perioadă de timp într-o tabără organizată.

Pornind de la modul contemporan de „socializare” a tinerilor, pe diferite rețele de socializare în mediul virtual, online sau în alte locuri inadecvate - dăunătoare dezvoltării spirituale a acestora, considerăm că este necesar să venim cu alternative pentru petrecerea timpului liber și a unei părți din vacanța de vară, context în care să fie prezentate și conștientizate urmările nefaste posibile, așa cum au fost prezentate și de reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi „Pintea Viteazul” din Maramureș.

Participarea la un program educativ precum „Întâlnirile din Inima Maramureșului” poate contribui la formarea personală a copiilor și a tinerilor, conțientizând moștenirea culturală națională și dezvoltând sentimente de prețuire față de frumusețile naturale, culturale și bogățiile țării. Foto.

Sector Teologic - Educațional și pentru activități cu tineretul al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului

Pr. Cons. Milan Bălan
Pr. Insp. Gavril Vasile Băban

  • Târnosirea bisericii din Berinţa

Duminică, 3 iulie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Parohia Berinţa, Protopopiatul Lăpuş, în fruntea unui sobor de 25 de preoţi şi diaconi, în frunte cu protopopul Lăpuşului, pr. dr. Florin Stan.

Biserica din Berinţa, zidită din cărămidă, între 1928-1930, prin jertfelnicia credincioşilor din sat, a fost sfinţită la 20 iulie 1932 de către episcopul de vrednică amintire Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului şi Clujului, în vremea protopopului ortodox al Băii Mari Alexiu Latiş, preot paroh fiind Gheorghe Gheţie. Cu toate acestea, în piciorul Sfintei Mese nu s-au găsit Moaşte de Sfinţi Mucenici. Drept urmare, Sfântul Altar a fost reorganizat, Sfânta Masă a fost făcută după noile cerinţe de dăinuire, ce înseamnă zidire din cărămidă, capac din marmură, sfinţi mucenici gravaţi în marmură, tub de inox pentru documentul de zidire şi Sfintele Moaşte, chivot nou şi punerea unei Sfinte Cruci în Sfântul Altar, iar târnosirea a fost făcută după toată rânduiala Bisericii de Răsărit, cu punerea de Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici în piciorul Sfintei Mese, a icoanelor celor patru evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi cu apă sfinţită.

De-a lungul tipului, s-au făcut lucrări de renovare şi întreţinere, între anii 1975-1974, 1985-1993, când s-a reînnoit acoperişul. În anul 2004, cu binecuvântarea P.S. Iustin Sigheteanul, s-au început efectuat mai multe lucrări: repictarea bisericii, de către pictorul Ioan Barna, iar după decesul acestuia, pictura iconostasului a fost făcută de Arunel Pop din Baia Mare; construirea unui pridvor cu balcon, în 2009, după proiectul arhitectului Gheorghe Hereş din Iaşi, fiu al satului şi al preotului ctitor Gheorghe Hereş, urmate de lucrări importante, precum: introducerea încălzirii prin pardoseală, padimentare cu gresie porţelanată, geamuri termopan cu tâmplărie din aluminiu, refacerea gardului împrejmuitor, reînnoirea troiţei şi monumentului din faţa bisericii, dotarea cu proiectoare de luminare exterioară pe tipul nopţii.

Cu ocazia târnosirii, P.S. Iustin Sigheteanul a dat şi al doilea hram bisericii, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”, pentru că ne aflăm în „Anul Comemorativ al Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu şi al tipografilor bisericeşti” declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită pe o scenă montată în faţa bisericii, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii, a chemării primilor patru Sfinţi Apostoli ca să-L urmeze pe Hristos: fraţii Petru şi Andrei şi alţi doi fraţi: Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, toţi patru oameni simpli, cum urmau să fie şi ceilalţi Sfinţi Apostoli.

În cuvântul de învăţătură, Arhiereul le-a vorbit credincioşilor şi despre cinstirea Sfinţilor Români, această duminică fiind dedicată cinstirii lor. P.S. Iustin a explicat credincioşilor cine sunt Sfinţii Români, cei aproape 100 trecuţi în calendar, cărora le vor urma şi alţii, după canonizare.

Pentru tot ce a făcut timp de 36 de ani în această parohie, preotului paroh stavrofor Viorel Nechita i-a fost înmânată Gramata Episcopală. Au primit Diplome de vrednicie membrii Consiliului Parohial, prim-corator ing. Grigore David, cântăreţul Cornel Cosma, dar şi Academicianul şi scriitorul Augustin Buzura şi arhitectul Gheorghe Hereş, fii ai satului. Foto.

  • Hram la biserica „Sfântul Ştefan cel Mare”

Sâmbătă, 2 iulie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, care are hramul „Sfântul Ştefan cel Mare”, prăznuit azi, sâmbătă, 2 iulie 2016, în fruntea unui sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte şi protopopul Sighetului, pr. Vasile Aurel Pop.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de absolvenţi şi studenţi teologi din Baia Mare, dirijaţi de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu. La priceasnă a cântat şi Maria Mihali din Sighetu Marmaţiei.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Vasile Grec.

Din luna mai 2008, Sfântul Ştefan cel Mare este protectorul Poliţiei de Frontieră din România. Este anul în care Inspectoratul teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a pus piatra de temelie a bisericii din incintă, Sfinţită de P.S. Iustin Sigheteanul. Biserica a fost înălţată, după proiectul arhitectului Dorel Cordoş, doar într-un an, de meşterul Vasile Hotico din Ieud, cu jertfelnicia poliţiştilor de frontieră şi al bunilor credincioşi din Sighetu Marmaţiei, ceea a făcut posibil ca în 2009 să poată fi târnosită.

Pictura este făcută în stilul bisericilor vechi de lemn din Maramureş, de o echipă condusă de Octavian Ciocşan şi a fost sfinţită la 2 iulie 2014.

De ce hramul Sfântul Ştefan cel Mare la o biserică a Poliţiei de Frontieră din Maramureş? În primul rând pentru că Ştefan cel Mare face parte din neamul Muşatinilor, iar aceştia, prin strămoşul lor Bogdan I, se trag din Maramureşul voievodal. Bogdan I, ultimul voievod maramureşean, care a întemeiat statul Moldova, la 1359, era din Cuhea Maramureşului, Bogdan Vodă de azi.

Apoi, pentru că Ştefan cel Mare este protectorul Poliţiei de Frontieră din toată ţara. Iar în calitatea sa de domn al Moldovei, urcat pe tron în 1457, cu oştile de moldoveni, a oprit înaintarea turcilor musulmani spre centrul Europei, unde vroiau să ajungă după cucerirea Constantinopolului, la 1453. Un alt merit al Sfântului Ştefan a fost că după fiecare bătălie câştigată sau pierdută acesta ridica câte o biserică. Aşa a ridicat 44 de biserici în 47 de ani de domnie. Pe lângă acestea, era şi un mare creştin şi rugător, care cerea ajutorul lui Dumnezeu în orice întreprindea.

Despre toate acestea şi despre multe altele a vorbit în cuvântul de învăţătură P.S. Iustin Sigheteanul în faţa multor credincioşi din oraş şi poliţişti de frontieră prezenţi la Sfânta Liturghie Arhierească.

„Din stirpea maramureşeană s-a născut domnul mult credincios Ştefan cel Mare, care nimic nu făcea fără să se consulte cu slujitorii lui Dumnezeu, în special cu sfetnicul şi duhovnicul său, Sfântul Daniil Sihastru, a cărui peşteră se află lângă Mănăstirea Putna”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Iar dacă la 2 iulie, la Mănăstirea Putna a lui Ştefan cel Mare este mare sărbătoare, nici maramureşenii nu pot sta deoparte şi îl cinstesc pe Ştefan cel Mare ca pe unul care se trage din Maramureşul Voievodal, biserica Inspectoratului Poliţiei de Frontieră devenind a doua Putnă pentru maramureşeni, prin cinstirea voievodului Sfânt Ştefan cel Mare.

La Sfânta Liturghie Arhierească s-au rugat împreună cu credincioşii din oraş poliţişti de frontieră, în frunte cu şeful Inspectoratului, general Liviu Bute, şefi din alte instituţii militare şi demilitarizate din judeţ, primarul nou ales al Sighetului Marmaţiei, Horia Scubli.

P.S. Iustin Sigheteanul a înmânat inspectorului şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Monografia-album „Chivote ale credinţei”, care cuprinde istoricul şi imagini de la cele 30 de mănăstiri şi 10 schituri din Eparhie, iar preotul slujitor Vasile Grigor a făcut cadou P.S. Iustin Sigheteanul, pentru Muzeul Eparhiei, o icoană a Domnului Iisus Hristos. Foto.

  • Sobor de şapte Arhierei la hramul Mănăstirii Bârsana

Joi, 30 iunie 2016, cu începere de la ora 9,30, un sobor de 7 arhierei au oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii Bârsana, la care a asistat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Soborul Arhiereilor a fost alcătuit din Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, P.S. Nicodim – Episcopul Severinului și Strehaiei, P.S. Visarion – Episcopul Tulcii, P.S. Macarie – Episcopul Europei de Nord, P.S. Andrei – Episcopul Covasnei și Harghitei, P.S. EmilianLovişteanul – Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, P.S. Iustin Sigheteanul – Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Din sobor au făcut parte peste 60 de preoţi şi diaconi: protoierei, parohi, stareţi de mănăstiri, exarhii mănăstireşti al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului – Arhim. Dumitru Cobzaru şi al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului – Arhim. dr. Timotei Bel.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în Altarul de Vară, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Arhanghelii” a preoţimii din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

O mulţime de credincioşi au umplut curtea Mănăstirii Bârsana cu ocazia hramului, care au venit de pe toate văile Maramureşului voievodal, îmbrăcaţi în frumoase straie populare albe. Între credincioşi a fost şi o procesiune din Strâmtura, în frunte cu preotul Marius Covalcic şi profesorul de religie Gheorghe Tăut, care vrea sa relanseze şi la Mănăstirea Bârsana obiceiul procesiunilor formate din copii. Procesiunea de la Strâmtura, pe care am întâlnit-o şi la Mănăstirea Scărişoara Nouă, la distanţă de peste 200 km, a fost formată din peste 60 de copii, toţi îmbrăcaţi în alb, care, cu prapori şi icoane în mâini, cântau pricesne închinate Maicii Domnului.

După citirea Sfintei Evanghelii, Î.P.S. Andrei a rostit un cuprinzător cuvânt de învăţătură, intitulat „Biserică misionară”, în care a arătat că Domnul i-a făcut pe Sfinţii Apostoli misionari, dar nu numai pe ei, ci pe întreaga Biserică Ortodoxă. Dacă azi există multă lume care nu ştie cine este Hristos, noi, cei care am aflat Cine este, trebuie să spunem celor ce nu ştiu cine este Iisus Hristos, adică să devenim şi noi misionari. Fiecare dintre noi trebuie să devenim misionari, a specificat Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Apoi, Î.P.S. Andrei, ca participant la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, a vorbit credincioşilor despre cele 6 puncte mai importante care au făcut obiectul dezbaterilor: misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de azi, diaspora ortodoxă, autonomia şi modul ei de proclamare, taina căsătoriei şi impedimentele ei, importanţa postului şi reflectarea lui astăzi, relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine.

Î.P.S. Justinian, în cuvântul rostit mulţimii de credincioşi, a mulţumit lui Dumnezeu că i-a ascultat rugăciunea pe care a înălţat-o în colbul pământului unde este aşezată biserica de azi, stând mult timp în genunchi pentru ca pe acest loc Dumnezeu să mai înalţe încă o dată mănăstire. „Pământul acesta este amestecat cu sânge de mucenici. Toţi călugării şi preoţii au fost ucişi în secolul al XVII-lea. Locul de la Bârsana a fost un loc binecuvântat de Dumnezeu şi trebuie să devină un loc ales. Fraţilor, bucuraţi-vă că avem acest loc de aici”, a spus Î.P.S. Justinian, după care a continuat cu o mărturisire: „Mă rog lui Dumnezeu că este nevoie în lumea de acum de multă rugăciune şi încredere în Dumnezeu.”

Oficiile de gazdă le-a făcut P.S. Iustin Sigheteanul, care a mulţumit Î.P.S. Mitropolit Andrei pentru strădania de a ajunge la Mănăstirea Bârsana de ziua hramului, şi Arhiereilor prezenţi pentru efortul făcut. A mulţumit maicii stareţe, stavrofora Filofteia, pentru organizare, preoţilor pentru prezenţă, coralei pentru interpretare şi credincioşilor care au venit să se roage la hramul mănăstirii.

Maica stareţă, stavrofora Filofteia, a fost distinsă cu „Crucea Voievodală Maramureşeană” pentru efortul depus de-a lungul anilor pentru ca acest complex monahal să fie cunoscut atât în ţară, cât şi străinătate.

„Crucea Voievodală Maramureşeană” pentru clerici a înmânat-o P.S. Iustin Sigheteanul pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu, dirijorul Coralei „Arhanghelii” al preoţilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, cu care a făcut mai multe turnee în străinătate, precum şi al Corului „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare. Foto.

4

  • Hram la Mănăstirea Bixad a fost târnosită biserica mănăstirii, care a primit al doilea hram

Miercuri, 29 iunie 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul au oficiat slujba de târnosire a bisericii Mănăstirii Bixad, Protopopiatul Oaş.

Soborul a fost format din 30 de preoţi şi diaconi, între care stareţi de mănăstiri, preoţi de enorie din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Sfinţirea a fost făcută de cei doi ierarhi, cu aşezarea în piciorul Sfintei Mese a Documentului de Sfinţire şi a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, în cazul de faţă ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel: Zotic, Atal, Camasie şi Filip, descoperite în 1971, cu aşezarea icoanele celor patru Evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese. Au fost unse cu Sfântul şi Marele Mir atât Sfânta Masă, cât şi biserica în exterior şi interior.

Cu ocazia târnosirii, biserica a primit un al doilea hram, „Adormirea Maicii Domnului”, pe lângă hramul istoric „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.

La slujba de târnosire au fost prezenţi cele câteva mii de credincioşi din Ţara Oaşului, care au venit pentru acest important eveniment.

Biserica este monument istoric şi a fost zidită în 1771, dar nu aceasta este data de naştere a Mănăstirii. Ea a luat fiinţă în secolul al XVI-lea şi a avut încă două biserici de lemn până s-a ridicat actuala biserica din piatră. Bisericii zidite în 1771 i se adaugă, în 1928: veşmântăria şi două încăperi pentru pangar.

În perioada 1980-1989 s-au efectuat lucrări de restaurare totală, fiind pictat din nou sfântul locaş şi icoanele de pe catapeteasmă de către pictorii Dumitru Bănică şi Grigore Bondoc, s-a făcut un iconostas nou, s-a reconsolidat şi acoperit biserica în totalitate, lucrări făcute sub coordonarea celor doi preoţi din Parohia Bixad: pr. Ioan Babici şi pr. Vasile Chioreanu, ajutaţi de bunul credincios Vasile Finta zis Vorotel. În perioada 1991-2016 s-a reorganizat Sfântul Altar şi s-a rezidit Sfânta Masă, au fost schimbate policandrele şi s-a dotat biserica cu mobilier nou, toate în timpul stareţului Arhim. Dr. Emanuil Rus şi a obştii monahale.

Dacă slujba de târnosire s-a desfăşurat în interiorul bisericii, Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe Altarul de Vară al Mănăstirii. Din sobor a făcut parte pr. Mihai Feher, protopopul Oaşului.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Visarion, care şi-a exprimat bucuria de a ajunge în aceste locuri pline de istorie şi lumină creştină, dar şi de a sluji într-un locaş de închinare vechi de aproape un sfert de mileniu

Cuvintele Ierarhului au relatat apoi biografia creştină a celor doi apostoli, Petru şi Pavel, schimbarea numelui lor de către Iisus Hristos Mântuitorul şi schimbarea vieţii lor după ce L-au urmat pe Hristos.

Concluzia Arhiereului a fost un îndemn de apropiere de Hristos: să avem credinţă în noi, să Îl mărturisim pe Hristos cu orice prilej şi să fim cuprinşi de smerenie şi să recunoaştem păcatele noastre.

În drum spre Mănăstirea Bîrsana, P.S. Visarion şi P.S. Iustin Sigheteanul au făcut două popasuri duhovniceşti: la Mănăstirea „Sfânta Treime” Moişeni, Protopopiatul Oaş, şi la Mănăstirea Săpânţa-Peri, care are biserica cu cea mai înaltă turlă din lemn din lume: 67 metri. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat Centrul pentru Tineret “Egumenul Pahomie de la Peri”

Duminică, 26 iunie 2016, de la ora 14,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a binecuvântat noul sediu al Asociaţiei Tinerilor din Protopopiatul Sighet, care poartă numele Centrul pentru Tineret „Egumenul Pahomie de la Peri”.

Asociaţia Tinerilor din Protopopiatul Sighet este prima din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului care are un sediu propriu.

Centrul pentru Tineret „Egumenul Pahomie de la Peri” al Asociaţiei Tinerilor din Protopopiatul Sighet îşi are sediul în Palatul Episcopal din Sighetu Marmaţiei, unde, prin eforturi deloc uşoare şi cu sprijinul unor binefăcători din municipiu, din Baia Mare şi din Timişoara şi din alte părţi au reuşit să-şi amenajeze două încăperi spaţioase, unde se vor întâlni cu diferite ocazii. Spaţiul l-au primit gratuit din partea Episcopiei.

Asociaţia Tinerilor Ortodocşi de pe lângă Protopopiatul Sighet desfăşoară multiple activităţi pe plan social-filantropic, artistic şi caritativ. Ea este coordonată de preoţii Ştefan Codrea, preşedinte, Marcel Oprişan, vicepreşedinte, şi Marius Iusco, secretar.

La slujba de binecuvântare au luat parte consilierul eparhial arhid. Teodosie Bud, arhid. Andrei Emil Pop, secretar, pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului şi activităţi cu tinerii.

Centrul a primit numele egumenului Pahomie de la Peri, din Maramureş, pentru că acesta conducea Stavropighia din Peri, lucru atestat documentar în 1391, aflată sub protectoratul Patriarhiei Constantinopolului, şi avea atribuţii quasiepiscopale pe un teritoriu foarte larg, ce cuprindea judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj de azi, activitatea sa fiind mult legată şi de statornicia tinerilor în credinţa străbună. Mănăstirea de la Peri, oferă, prin această stavropighie, şi actul de naştere al Episcopiei Maramureşului.

Înfiinţarea Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi din Protopopiatul Sighet este urmare a hotărârii Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului din anul 2012, când astfel de asociaţii au luat fiinţă în toate cele 8 protoierii. Asociaţia tinerilor din Sighet este printre cele mai active.

După binecuvântarea Centrului pentru Tineri „Egumenul Pahomie de la Peri”, tinerii au oferit celor prezenţi, în sala de spectacole a Palatului Episcopal, un scurt program, compus din piese corale, cântece populare şi dansuri populare. Ansamblul de dansuri şi cântece populare al Asociaţiei a reprezentat, deja, România, cu mult succes, în oraşul scoţian Glasgow din Regatul Unit al Marii Britanii, la Ziua Europei de anul acesta, din 9 mai, când au susţinut mai multe spectacole deosebit de apreciate de publicul spectator. Foto.

  • Târnosirea primei biserici ortodoxe din Sighetu Marmaţiei, care ne aminteşte de istoria paşoptistă

Duminică, 26 iunie 2016, de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Sighetu Marmaţiei, situată la Locul Târgului, preot paroh Sorin Gheorghe Tomoiagă, în mijlocul unui sobor de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte pr. Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, pr. Gheorghe Tomoiagă, fost paroh, care, în chiar ziua târnosirii a împlinit 80 de ani de viaţă, preoţi din parohii sighetene şi din localităţile protoieriei.

Cu ocazia slujbei de târnosire, P.S. Iustin Sigheteanul a dat şi al doilea hram Sfântului locaş de închinare „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, pentru că 2016 a fost declarat de Patriarhia Română „An Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu”.

Slujba de târnosire a fost făcută după toată rânduiala Bisericii de Răsărit: punerea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, a Documentului de Sfinţire unde este pomenit Ierarhul care a oficiat sfinţirea, momentul istoric, preotul paroh şi lucrările care au impus realizarea acestui moment, punerea celor patru Sfinţi Evanghelişti: Matei, Ioan, Luca şi Marcu, ungerea bisericii cu Sfântul şi Marele Mir în şapte locuri, spălarea şi ungerea Sfintei Mese cu Sfântul şi Marele Mir, rugăciunile puternice care se fac cu acest prilej.

Biserica târnosită azi este cea mai veche biserică ortodoxă din Sighetu Marmaţiei, existentă încă din perioada în care ortodoxia era prigonită în municipiu. Pe acest loc exista o capelă ortodoxă, iar între anii 1971-1973 s-a zidit pe acel loc acest sfânt locaş. Edificiul bisericii s-a realizat prin transformarea casei în care s-a născut marele paşoptist Ioan Buteanu, unul din liderii revoluţionarilor români de la 1848, fost prefect al Zărandului între 1848-1849, închis la Brad şi spânzurat în 23 mai 1849 în localitatea Iosăşel de către maghiari. Casa în care s-a născut marele patriot român a fost cumpărată pe seama parohiei nou înfiinţate de preotul Mihai Oprişanu, devenit ulterior protopop al Sighetului.

Biserica a fost pictată, între 1981-1982 de către Gabriel Dogărescu. Au slujit preoţii Gheorghe Voina şi Gheorghe Tomoiagă, în timpul căruia s-a realiza cafasul şi turnul-clopotniţă. Din 2009, paroh a devenit preotul Sorin Gheorghe Tomoiagă, urmând la păstorire după tatăl său, în timpul căruia, sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul, s-a construit o nouă catapeteasmă din stejar sculptat, realizată de meşterul Vasile Mircea, cu icoane noi, pictate de către Dorel şi Mihaela Petrovan, toţi din Sighetu Marmaţiei, s-a curăţat şi reînnoit pictura de către Dumitru Pârvulescu, s-a construit un Altar de Vară în curtea bisericii, un lumânărar, s-a placat cu piatră gardul bisericii, s-au făcut reparaţii exterioare, s-a reorganizat Sfântul Altar, prin rezidirea Sfintei Mese şi a unui proscomidiar din cărămidă.

Sfânta Liturghie Arhierească

Slujba târnosirii a fost urmată de Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată în Altarul de Vară de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, în fruntea unui sobor de 20 de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii, dirijat de Tatiana Roşca. În rândul celor câteva mii de credincioşi, care au ascultat Sfânta Liturghie şi s-au rugat necontenit, nemişcaţi, pe o căldură aproape insuportabilă, s-a aflat secretarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Sorin Rednic. Sfânta Liturghie a fost înălţătoare, luminoasă şi i-a îndemnat pe credincioşi să fie mai buni, mai iertători, mai iubitori, mai generoşi. În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre ce înseamnă Duminica Tuturor Sfinţilor, cine sunt „Toţi Sfinţii”, despre Duminica Sfinţilor Români, care se sărbătoreşte duminica viitoare, în 3 iulie, dar şi despre cum putem dobândi mântuirea, ce înseamnă Duhul Sfânt şi de la cine vine, ce înseamnă Biserica lui Hristos, când şi cum a luat fiinţă. Ierarhul s-a oprit apoi asupra semnificaţiei şi compoziţiei icoane eshatologice a Tuturor Sfinţilor. În încheiere, după Sfânta Liturghie, i-a conferit preotului Sorin Gheorghe Tomoiagă, pentru activitatea sa pastoral-misionară, pentru meritele sale edilitar-gospodăreşti şi social-filantropice şi pentru contribuţia adusă la reînnoirea bisericii pe care o păstoreşte, în semn de apreciere şi preţuire, o bederniţă şi Gramata Episcopală, preotului Gheorghe Tomoiagă senior, la împlinirea a 80 de ani de viaţă, în 26 iunie, şi 57 de ani de slujire preoţească, o Gramată Episcopală şi Diplome de Vrednicie Consiliului şi Comitetului parohial, Consiliului Local şi binefăcătorilor. Foto.

  • Sfinţirea Drapeului Naţional

Sâmbătă, 25 iunie 2016, de la ora 18,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, în biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Baia Mare.

Din sobor au făcut parte preoţii militari Daniel Achim şi Alexandru Nuszer, şi preotul Mihai Tira de la Parohia „Sfântul Nicolae”.

Au asistat la slujba de sfinţite a Drapelului Naţional cadre militare comandanţi de unităţi din Garnizoana Baia Mare.

După slujba de sfinţire, garda Drapelului Naţional l-a dus la Instituţia Prefectului, unde se va păstra până mâine, 26 iunie, când, la ora 10,00, va fi ridicat pe catarg.

Ridicarea, cu ceremonial militar, a Drapelului Naţional pe catargul din Piaţa Tricolorului este ocazionată de Ziua Drapelului Naţional, şi se face o singură dată în an, la această sărbătoare. Foto.

  • Sfânta Liturghie Arhiuerească la Mănăstirea Scărişoara Nouă de hram, mănăstirea s-a îmbrăcat în haină de lumină -

Vineri, 24 iunie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Scărişoara Nouă cu ocazia hramului.

P.S. Iustin Sigheteanul a fost întâmpinat de un grup de tulnicărese venite Gârda, judeţul Alba, care i-au cântat Ierarhului din tulnicele lor de brad.

Din soborul de peste 42 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Marian Crainic, protopopul Careiului, pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, arhim. dr. Timotei Bel, stareţul mănăstirii şi exarh al mănăstirilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pr. Constantin Lăpuştea, parohul bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din San Jose, California, Statele Unite ale Americii, stareţi de mănăstiri, preoţi din parohiile din jur şi din protopopiatul Carei, preoţi din Satu Mare şi din Baia Mare.

În rândul credincioşilor veniţi la hram s-au aflat maicile stareţe ale mănăstirilor din Eparhie.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită în Altarul de Vară al mănăstirii, o construcţie impunătoare din lemn de stejar, aşezat în mijlocul pădurii de salcâm din apropierea mănăstirii, astfel că slujbele de vară, cu zile toride, cum a fost şi cea de zi, sunt o binecuvântare pentru credincioşi, care pot să se roage la răcoarea pădurii.

O prezenţă deosebită a fost o procesiune din Strâmtura, în frunte cu preotul Marius Covalcic şi profesorul de religie Gheorghe Tăut.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul de muzică psaltică Theologos al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diac. drd. Adrian Dobreanu. Iar ca un fapt deosebit, pe care nu l-am întâlnit în alte părţi, la Sfânta Liturghie Arhierească au dat răspunsurile, alături de strană, şi sutele de păsări, cu glasul lor cristalin, aşezate pe copacii din jurul Altarului de Vară.

Înainte de Sfânta Liturghie, a fost sfinţită icoana Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

În timpul Sfintei Liturghii, Arhiereul a hirotonit întru preot pe diaconul Viorel Longhin Vasile Spătaru, pe seama Mănăstirii Habra, Groşi Baia Mare.

În curtea Mănăstirii se înalţă noua biserică, al cărei paraclis a fost târnosit anul trecut, a cărei construcţie se află ridicată până la cota 35 m, ctitorie a arhimandritului Timotei Bel, stareţ, cu obştea mănăstirii şi cu sprijinul familiei ing. Dumitru Păcuraru.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre minunea făcută de Dumnezeu cu naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înainte Mergătorul Domnului, ultimul proroc al Vechiului Testament, despre părinţii săi drept credincioşi, despre perioada petrecută în pustie, despre sfinţenia sa, despre importanţa naşterii de copii în ziua de azi, când avorturile, deci crimele, sunt tot mai numeroase, dar şi despre probleme de actualitate, cum ar fi Sinodul Ortodox din Creta şi importanţa lui.

Din partea obştii mănăstirii şi a stareţilor şi stareţelor, P.S. Iustin Sigheteanul a primind o icoană a Sfântului Iosif Mărturisitorul, ocrotitorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, care va face parte din patrimoniul Episcopiei.

În acelaşi consens, atât Arhiereul, cât şi părintele arhimandrit au fost de acord că în ziua de azi, la hramul „Naşterea Sfântului Ioan Borezătorul” al Mănăstirii Scărişoara Nouă, incinta sfântului locaş s-a îmbrăcat în haină de lumină. O lumină binefăcătoare, care s-a revărsat peste câteva mii de pelerini veniţi să se roage împreună cu soborul de preoţi şi diaconi, care s-au întors acasă mai senini, mai buni, mai sfinţiţi, mai iertători şi mai iubitori de Dumnezeu. Foto.

  • Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul şi-a sărbătorit 55 de ani de viaţă

Azi, 23 iunie 2016, de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul şi-a sărbătorit ziua de naştere şi 55 de ani de viaţă în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, prin săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti.

Din soborul slujitor au făcut parte membrii Permanenţei Eparhiale din Baia Mare, protoierei, preoţi de la mănăstiri, preoţi cadre didactice universitare, preoţi din parohii şi preoţii slujitori ai Catedralei Episcopale, în frunte cu arhim. dr. Casian Filip, ecleziarh, diaconi.

Prin săvârşirea Sfintei Liturghii, P. S. Iustin Sigheteanul I-a adus slavă lui Dumnezeu şi mulţumire pentru toate câte i-a dăruit de-a lungul vieţii, pentru binefacerile care s-au revărsat asupra sa ca arhiereu.

Cu această ocazie, a vorbit credincioşilor şi oficialităţilor prezente în Catedrală despre îndatoririlor şi misiunea arhiereului pentru păstrarea neschimbată a Bisericii, aşa cum a fost ea lăsată de Iisus Hristos Mântuitorul.

„În fiecare an, a spus P.S. Iustin Sigheteanul, ziua noastră de naştere este un moment de reculegere. Asta pentru că Dumnezeu ne-a ales, ne-a chemat şi ne-a trimis la propovăduire, luându-ne din popor şi aşezându-ne înaintea poporului, ca să mijlocim pentru iertarea păcatelor poporului şi să-l însoţim pe fiecare creştin şi comunitatea, împreună, în călătoria spre Dumnezeu.

Ierarhul, episcopul şi preotul sunt datori să sfinţească poporul, să slujească cele sfinte. Adică să liturghisească şi să aducă jertfa cea nesângeroasă pentru iertarea păcatelor poporului, a mai spus Arhiereul.

Cea de a doua chemare este de a propovădui Evanghelia la toată făptura. Şi să-L mărturisească pe Hristos. Şi să mărturisească că Hristos este Fiul Dumnezeului Celui Viu, Mântuitorul lumii, Care S-a întrupat, Care a pătimit şi s-a Răstignit, a murit, a Înviat a treia zi, după Scripturi, s-a Înălţat la ceruri, de unde iarăşi o să vină să judece viii şi morţii.”

După Sfânta Liturghie a avut loc un Te Deum de mulţumire lui Dumnezeu pentru cei 55 de ani de viaţă şi 22 de ani de arhierie, după care au urmat felicitările din partea oficialităţilor din judeţele Maramureş şi Satu Mare, a Centrului Eparhial, a instituţiilor militarizate şi nemilitarizate, ale protoiereilor şi preoţilor de parohii sau a preoţilor care conduc asociaţii şi fundaţii cu scop de ajutorare. Foto.

 

  • Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul la ceas aniversar

Mâine, 23 iunie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul îşi sărbătoreşte ziua de naştere la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu începere de la ora 8,00 prin săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti, ca prin aceasta să-I aducă slavă lui Dumnezeu şi mulţumire pentru toate câte i-a dăruit. Tot aici va primi şi felicitările şi urările ocazionate de acest important eveniment din vaia Preasfinţiei Sale.

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul s-a născut din părinţii Ştefan şi Maria Hodea, buni credincioşi, la data de 23 iunie 1961, în comuna Rozavlea, judeţul Maramureş, având numele din botez Ioan.
După terminarea clasei a VIII-a a luat contact pentru prima dată cu viaţa monahală de la Mănăstirea ”Sfânta Ana” din Rohia, unde a cerut îngăduinţa arhimandritului Serafim Man, stareţul de atunci al mănăstirii, pentru a-şi petrece acolo vacanţele după finalizarea claselor a VIII-a si a IX-a. Atât de mult s-a ataşat de viaţa de mănăstire încât i-a spus mamei sale, care l-a crescut singură de la vârsta de 8 ani, ca ”eu aici vreau să rămân”, hotărâre care din acea clipă a rămas definitivă.
După doi ani de ascultare la mănăstire, stareţul, mai sus amintit, l-a trimis la Seminarul Teologic, în 1978, pe care l-a absolvit în 1983. În acelaşi an, a fost hirotonit diacon, iar în anul 1984 preot pe seama Mănăstirii Rohia. Voturile monahale le-a depus în anul 1985, primind numele de Iustin, avându-l ca naş de călugărie pe Preasfinţitul Justinian Chira, cel care l-a şi hirotonit întru diacon şi preot.
În cadrul mănăstirii a avut de îndeplinit ascultarea de secretar până în anul 1988, an în care Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Teofil Herineanu i-a încredinţat conducerea provizorie a mănăstirii. Tot în acelaşi an şi-a continuat studiile în teologie, fiind admis la Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu.
Începând cu data de 24 mai 1989, conducerea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului l-a numit stareţ al Mănăstirii ”Sfânta Ana” Rohia.
În anul 1990 a fost distins cu rangul de protosinghel, de către Preasfinţitul Justinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, iar în anul 1993, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit, cu prilejul prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, an în care mănăstirea împlinea 70 de ani de la întemeiere.
Titlul de licenţiat în teologie l-a obţinut în anul 1992, La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu.
Sub cârmuirea stareţului Iustin Hodea obştea mănăstirii a ajuns în scurt timp la 30 de vieţuitori, faţă 4-5 cât avea înainte de anul 1989. Dintre aceştia, prin grija Prea Cuvioşiei Sale, au urmat cursurile Seminarului Teologic 13 vieţuitori, 9 au urmat Facultatea de Teologie, iar 6 au urmat cursurile de doctorat (2 la Tesalonic şi 4 în ţară).
     În anul 1994, la propunerea Preasfinţitului Justinian Chira, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu-vicar pe seama Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, la data de 22 martie, primind titulatura de ”Sigheteanul”,iar în Duminica a V-a din Postul Mare, din 17 aprilie 1994, a fost hirotonit întru arhiereu de către Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu Anania, Preasfinţitul Justinian Chira, Preasfinţitul Andrei Andreicuţ, Preasfinţitul Calinic Argatu, Preasfinţitul Ioan Mihălţan şi Preasfinţitul Emilian Birdaş.
     Ca arhiereu vicar, Preasfintia Sa a continuat şi coordonarea vieţii monahale de la Mănăstirea Rohia, fiind ajutat de un egumen, precum şi a întregii vieţi monahale din cuprinsul Eparhiei. Ca activitate pastoral-misionară consemnăm faptul că, alături de Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, a târnosit şi resfinţit biserici, a hirotonit preoţi şi diaconi, a adresat multe cuvinte de învăţătură pentru întărirea credinţei strămoşeşti şi îmbunătăţirea vieţii duhovniceşti a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social şi teologic educaţional ale Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, iar din anul 1999 a preluat grija lucrărilor de construire ale noii Catedrale Episcopale, al cărei demisol a fost târnosit la 9 septembrie 2003, de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist Arăpaşu al României şi Preafericitul Părinte Petros al VII-lea, Patriarhul Alexandriei.
S-a ocupat personal de organizarea celor 5 vizite patriarhale în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului: Preafericitul Teoctist Arăpaşu (1998 – Sighetu Marmaţiei; 2000 – Tăşnad; 2003 – Rozavlea şi Baia Mare, târnosirea demisolului Catedralei Episcopale împreună cu Preafericitul Petros al VII-lea al Alexandriei), Preafericitul Daniel Ciobotea (2009 – Baia Mare, ridicarea la rang de arhiepiscop onorific a I.P.S. Sale Justinian Chira; 2012 – Mănăstirea Bârsana şi Negreşti Oaş).
În Sfântul Sinod, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul face parte din Comisia pentru Doctrină, Viaţă monahală şi Misiune socială.
De asemenea, este preşedintele Fundaţiei culturale ”Nicolae Steinhardt”, înfiinţată pe lângă Mănăstirea Rohia.
     În prezent, prin decizia I.P.S. Sale Justinian, conduce întreaga activitate administrativă a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Hirotonii şi hirotesii: din aprilie 1994 şi până la sfârşitul anului 2014 a hirotonit 339 de preoţi şi 44 de diaconi.

Este doctor în Teologie din 25 noiembrie 2011, cu teza „Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul între mărturie şi mesianism iudaic, în descrierea Evangheliilor şi a literaturii necreştine”.

A fost distins cu Ordinul Sfinţilor Martiri Brâncoveni – conferit de Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane;

Este „Cetăţean de onoare” a 20 de unităţi administrativ-teritoriale.

În 2012, Consiliul Judeţean Maramureş i-a conferit titlul de „Om al anului 2012”. Foto.

  • Zilele culturale religioase Baia Mare

Un concert coral extraordinar la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”

Luni, 20 iunie 2016, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la Concertul coral din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, care a încheiat „Zilele culturale religioase ale municipiului”, desfăşurate în organizarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local.

Concertul coral s-a constituit într-un regal al cântecului coral, în care au evoluat cele mai bune coruri bisericeşti din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, respectiv din judeţele Maramureş şi Satu Mare, sub bagheta unor dirijori cu mare experienţă, precum profesorii Maria Chiş, din Satu Mare, pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu, lect. univ. dr. Teofil Stan, diacon drd. Adrian Dobreanu, din Baia Mare.

Repertoriul formaţiilor a fost preponderent religios, dar au fost interpretate şi câteva piese cu conţinut patriotic. A fost impresionantă cântarea troparului Pogorârii Duhului Sfânt, interpretată la unison, în încheiere, de toate cele cinci coruri participante, sub bagheta părintelui Petrică Aurelian Covaciu, care a ridicat spre cer un impresionant imn de slavă adresat Sfintei Treimi: „Binecuvântat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepţi pe pescari ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ţie.” Cum să nu ţi se facă piele de găină la o astfel de interpretare de zile mari.

Au evoluat pe soleea Catedralei, unde a fost oficiată Sfânta Liturghie Arhierească de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, în urmă cu o zi, Corul „Solemnis” al bisericii „Naşterea Domnului” din Satu Mare, dirijat de Maria Chiş; Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, dirijat de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu; Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de diac. drd. Adrian Dobreanu; Corul „Sfântul Ioan Damaschin” al Domeniului Teologie Ortodoxă de la Centrul Universitar „Nord” din Baia Mare; Corala Preoţească „Arhanghelii” a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

„A fost a seară de mare încărcătură emoţională şi duhovnicească, a spus P.S. Iustin Sigheteanul, pentru că Episcopia noastră a reunit într-un concert extraordinar coral, între zidurile încă neterminate ale monumentalei noastre Catedrale Episcopale, cinci coruri de mare forţă interpretativă din Episcopie, care ne-au înălţat. Dorim ca aceste înălţătoare piese, care au umplut spaţiul Catedralei şi din Catedrală s-au înălţat la cer, să fie încă un pas înainte pentru lucrările la Catedrala noastră.”

Biserica nouă, din partea de sus a Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, care va fi, de fapt, biserica pentru care se înalţă Catedrala, nefinisată încă, dar care dă, astfel, o notă aparte Sfintelor Liturghii şi concertelor corale ţinute în ea cu ocazii deosebite, a fost plină de credincioşi de toate vârstele, de la bătrâni la copii mici, toţi iubitori ai muzicii corale.

Tuturor corurilor P.S. Iustin Sigheteanul le-a înmânat Diploma culturală „Episcop Dr. Vasile Stan”, pentru promovarea activităţii corale, pentru activitatea desfăşurată şi implicarea în evenimente culturale şi religioase de pe teritoriul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Foto.

  • Hramul Mănăstirii „Sfânta Treime” din Moişeni, Certeze

Luni, 20 iunie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul, Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Moişeni, Protopopiatul Satu Mare, cu ocazia hramului, în fruntea unui sobor de 19 preoţi din parohiile din jur, în frunte cu pr. Mihai Feher, protopopul Oaşului. Din sobor au mai parte pr. conf. univ dr. Adrian Gh. Paul, prodecan al Facultăţii de Litere de la Centrul Universitar Nord, conducătorul Domeniului Teologie Ortodoxă, fiu al Oaşului, Marcel Malanca, secretarul Protopopiatului Oaş, preoţi din parohii Protopopiatului.

Înainte de Sfânta Liturghie P.S. Iustin Sigheteanul a sfinţit icoana de hram, Sfânta Treime” şi icoana Maicii Domnului, care sunt aşezate spre închinare în centrul bisericii. În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon teologul Viorel Loghin Vasile Spătar. Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită în Altarul de Vară al mănăstirii. Răspunsurile au fost date Grupul ASCOR, condus de Vlad Verdeş.

Mii de credincioşi, între care şi primarul comunei Certeze, Petru Ciocan, şi viceprimarul Ioan Aurel Ciorbă, s-au rugat împreună cu Arhiereul şi preoţii la această Sfântă Liturghie. Au venit credincioşi din Oaş şi Maramureş, din Baia Mare şi Satu Mare, ei rămânând nemişcaţi în timpul Sfintei Liturghii, cu toate că ploaia cădea intens şi vântul sufla în rafale. Dar n-au făcut-o, pentru că credinţa lor este adevărată şi ştiu că clipele petrecute în rugăciune sunt cel mai bun lucru plăcut lui Dumnezeu, folositor în orice vreme. Spre sfârşitul Sfintei Liturghii, cerul s-a înseninat din nou, iar soarele a strălucit pe cer, semn că în timpul Sfintei Liturghii s-a rezumat atât perioada de grele încercări prin care a trecut mănăstirea, cât seninul la care a ajuns şi va fi, sperăm, de acum încolo în viaţa mănăstiri, cu ajutorul Domnului.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre Sfânta Treime. „Învăţătura şi teologia despre Sfânta Treime este temelia religiei creştine adevărate şi a bisericii lui Hristos, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Noi ştim din Sfintele Scripturi că Tatăl este Creatorul Universului, al Cerului şi al Pământului. Dumnezeu este făcătorul Cerului şi al Pământului, iar Biserica lui Hristos şi cei ce cred în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, deci în Sfânta Treime, nu cred în hazard, nu cred că lumea a apărut întâmplător şi din haos. Din haos nu se poate naşte decât haos. Iată ce trebuie să ştim.”

Mănăstirea „Sfânta Treime” Moişeni s-a construit începând din 2004. Piatra de temelie a fost pusă de Duminica Tomii din acel an, avându-l ctitor pe preotul Toma Bobiţă, parohul din localitate, acum trecut la cele veşnice, împreună cu credincioşii săi. Localitatea Moişeni face parte din vestita comună Certeze din Oaş, fiind situată la graniţa dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş. Acum, după 12 ani de la punerea pietrei de temelie, se poate vorbi de un complex monahal, cu 13 maici, mănăstirea fiind vieţuită din 2005, când a fost instalată stareţă monahia Ieronima Şelever. Mănăstirea are biserică din lemn, în stil moldovenesc, aflată în fază de pictură, casă monahală şi ateliere de pictură, croitorie şi broderie pentru maici, casă pentru duhovnic, împreună cu arhondaric, Altar de Vară din lemn. Drumul de acces a fost modernizat prin grija unui binefăcător. Cele patru clopote, care se aud din dealul mănăstirii peste sate, cheamă credincioşii la rugăciune, la închinare, după rânduiala veche. Dacă treceţi din Oaş în Maramureş, pe drumul spre Săpânţa, nu faceţi rău dacă vă abateţi din cale câteva sute de metri pentru a vizita şi a vă ruga la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Moişeni. Foto.

  • Vecernia Plecării Genunchilor, în Baia Mare

Duminică, 19 iunie 2016, cu începere de la ora 18,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în biserica încă nefinisată, care a fost arhiplină, Vecernia Plecării Genunchilor.

De o frumuseţe deosebită a fost parcurgerea traseului pe străzile municipiului, cât şi sosirea credincioşilor în biserica cea mare a Catedralei, la Vecernia Plecării Genunchilor, direct din Procesiunea „Spre Sfânta Treime”. Pe uşa Catedralei au intrat mii de credincioşi purtând în mâini icoane şi iconiţe, ripide, spice de grâu sfinţite după Sfânta Liturghie de dimineaţă, toţi aducând slavă lui Dumnezeu prin cântări religioase.

În faţa soleii s-au aşezat tinerii din asociaţii – ATOCEM, ASCOR, ATOPBM – îmbrăcaţi în frumoase costume populare maramureşene, urmaţi de seminarişti, alţi tineri şi credincioşi.

Slujba Vecerniei Plecării Genunchilor i-a îndemnat pe credincioşii aşezaţi în genunchi spre smerenie şi rugăciune stăruitoare şi de acum înainte.

Cele şapte rugăciuni citite în trei grupe, singura dată în an, invocă ajutorul Sfintei Treimi, amintind de cele şapte daruri ale Sfântului Duh, care s-a pogorât în ziua Cincizecimii. Datorita faptului ca cele şapte rugăciuni se citesc în genunchi, slujba se mai numeşte şi Vecernia Plecării Genunchilor.

„Am înţeles din rugăciunile profunde, pline de conţinut, care se citesc la Vecernia Plecării Genunchilor, a spus P.S. Iustin Sigheteanul, că ne-am rugat lui Dumnezeu Tatăl, lui Dumnezeu Fiul şi lui Dumnezeu Duhul Sfânt, Preasfintei Treimi ca să ne ocrotească, să ne binecuvinteze, să ne primească plecarea genunchilor sufletelor şi inimilor noastre pentru folosul mântuitor, pentru viaţa şi familia noastră, pentru cele de trebuinţă, atât sufletului, cât şi trupului, şi pentru cei adormiţi. Sunt 7 rugăciuni. În timpul acestor rugăciuni ne rugăm inclusiv pentru sufletele celor ţinuţi în iad. Este singura dată pe an când Biserica îi pomeneşte şi pe cei ţinuţi în iad din diferite pricini, indiferent de felul cum au murit şi de credinţa care au avut-o, nu numai în mod solidar pentru cei de o credinţă cu noi. Pentru toate sufletele din toate timpurile, de la Adam până la Hristos şi de la Hristos până la sfârşitul veacurilor, a mai spus Arhiereul.” Foto.

  • Procesiunea „Spre Sfânta Treime”

Duminică, 19 iunie 2016, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la Procesiunea de Rusalii, intitulată „Spre Sfânta Treime”, în fruntea a mii de credincioşi. Procesiunea face parte din activităţile Zilelor Culturale ale municipiului Baia Mare, care se desfăşoară în fiecare an, la Pogorârea Sfântului Duh şi la sărbătoarea Sfânta Treime, ca urmare a unei înţelegeri între Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Primăria şi Consiliul Local Baia Mare.

Procesiunea a început cu o rugăciune de binecuvântare, rostită de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, la „Troiţa Eroilor” din Piaţa Revoluţiei din Baia Mare, situată în centrul municipiului.

A urmat apoi procesiunea, care s-a derulat pe străzile municipiului Baia Mare, având ca punct terminus Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, pentru a continua apoi cu Vecernia Plecării Genunchilor.

Îmbrăcaţi în frumoase costume populare, în coloane ce s-au întins pe sute şi sute de metri, credincioşii, în frunte cu preoţii lor din parohii, au străbătut traseul, înălţând cântece de slavă lui Dumnezeu pentru tot ceea ce face pentru noi.

La procesiune, ca în alţi ani, au luat parte preoţii din Baia Mare şi parohiile învecinate, în frunte cu credincioşii pe care îi păstoresc, asociaţii ale tinerilor din Eparhie: ASCOR, ATOCEM a tinerilor Catedralei, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Protopopiatul Baia Mare (ATOPBBM), elevi seminarişti din Baia Mare, preoţii şi slujitorii Catedralei, împreună cu credincioşii care o frecventează, cu icoane în mâini şi ripide.

„Procesiunea se intitulează „Spre Sfânta Treime” pentru că noi, de la naştere până la mormânt suntem într-o călătorie spre iubirea, spre slava şi lumina Preasfintei Treimi, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul. Dacă ne gândim că fiecare dintre noi, după botez, devenim fii ai lui Dumnezeu şi intrăm în familia Preasfintei Treimi, în Duh, deocamdată, nu în trup, şi după sfârşitul vieţii noastre intrăm cu sufletul în iubirea şi lumina Preasfintei Treimi, cei care am mărturisit credinţa în Sfânta Treime, şi cei care am mărturisit credem şi mărturisim că Iisus este Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu, Mântuitorul lumii. Această mărturisire prin procesiune în public, într-o societate care trăieşte în jurul bisericii, dar este neîmbisericită în marea ei majoritate şi care nu mai doreşte ajutorul lui Dumnezeu prin biserică, este, poate, mişcată de aceste manifestări ale credinţei şi inspirată şi insuflată de aceste mărturisiri ale credinţei publice, prin procesiune. Procesiune în timpul căreia credincioşii se roagă, cântă cântările sfinte şi mărturisesc adevărurile de credinţă şi poartă cele mai preţioase odoare, care sunt sfintele noastre icoane: ale Mântuitorului, ale Maicii Domnului, ale Preasfintei Treimi, ale Pogorârii Duhului Sfânt şi ale tuturor Sfinţilor. Procesiunea nu este o rutină. Nu este un gest banal, este un act de cult, de mărturisire de credinţă.”

Intitulată „Spre Sfânta Treime”, procesiunea de Rusalii, ca o binecuvântare pentru Baia Mare, poartă acest nume şi din alte motive: în primul rând, de cinstire a Sfintei Treimi, alături de cinstirea sărbătorii Pogorârea Sfântului Duh, Sfânta Treime fiind sărbătoare împărătească ce se ţine în prima zi după Rusalii, luni, 20 iunie 2016, iar în al doilea rând, însemnând locul unde se încheie procesiunea, deci Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Deşi parcurs pe o căldură toridă, traseul Procesiunii „Spre Sfânta Treime” nu a fost simţit ca o povară de către participanţi, ci mai mult ca o uşurare de păcatele şi grijile cotidiene. Foto.

  • Pogorârea Sfântului Duh – sărbătoare a bucuriei la Baia Mare

Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie de sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh

Azi, duminică, 19 iunie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în fruntea unui sobor de preoţi slujitori, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.

Din soborul de 23 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, arhim. dr. Timotei Bel, exarh mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Scărişoara Nouă, Protopopiatul Carei, pr. Florin Hoban, inspector şcolar, pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizare, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, arhim. dr. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei, pr. lect. univ. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, pr. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, Protos. Pantelimon Ilieş, iconomul Mănăstirii Rohia, pr. Constantin Lăpuştea, parohul bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din San Jose, California, Statele Unite ale Americii, preoţii slujitori ai Catedralei şi diaconi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

Un număr foarte mare de credincioşi au venit la Catedrală pentru a se ruga împreună cu Arhiereul, încât a fost nevoie ca Sfânta Liturghie Arhierească să se săvârşească nu la nivelul întâi al sfântului locaş, unde încap circa 3.000 de credincioşi, ci în biserica propriu-zisă, situată în partea de sus, în care, deşi neterminată, dar pregătită de sărbătoare, încap mult mai mulţi credincioşi. Au fost prezenţi în Catedrală peste 5.000 de credincioşi, între care am distins bătrâni care purtau ani grei pe umeri, vârstnici cu nepoţi sau singuri, oameni în floarea vârstei, dar şi foarte mulţi tineri şi copii de toate vârstele. Toţi îmbrăcaţi special, în costum popular, după cum e datina străbună de Rusalii în această parte de ţară. Între ei, Mircea Leţiu, care sprijină Catedrala Episcopală de mulţi ani, preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu, viceprimarul Băii Mari, Dorel Mureşan.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a vorbit miilor de credincioşi despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh, pentru întreaga omenire.

„Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt este începutul văzut al Bisericii lui Hristos, pentru că dacă Biserica lui Hristos, pentru care a venit să o întemeieze, s-a temeluit începând cu Întruparea, propovăduirea, pătimirea, Răstignirea, Moartea şi Învierea Domnului, prin pogorârea Duhului Sfânt Ea S-a Sfinţit, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. A primit pecetea şi arvuna Darului Duhului Sfânt, iar primii slujitori ai Bisericii lui Hristos, Sfinţii de Dumnezeu purtătorii Apostoli ai Domnului, au fost îmbrăcaţi cu putere de Sus şi au intrat în exerciţiul funcţiunii, adică în exercitarea mandatului pe li l-a încredinţat Mântuitorul, acela ca să propovăduiască Evanghelia la toată făptura. Evanghelia pe care a venit s-o aducă Domnul. Vestea cea bună. Împăcarea lumii cu Dumnezeu. Şi înfierea lumii prin botez.”

Binecuvântarea spicelor de grâu

Conform obiceiului din această parte de ţară, în ziua sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh, preoţii de la sate şi oraşe fac rugăciuni pentru sfinţirea ţarinilor, pentru ferirea lor de furtuni, boli şi dăunători şi pentru buna rodire a lor.

Cu această ocazie se face sfinţirea Aghiasmei Mici, rugăciuni pentru ocrotire de gângănii şi vieţuitoare dăunătoare, de boli şi vijelii, dar şi pentru rodirea bogată a ţarinii, sursa de hrană a omului din toate timpurile. P.S. Iustin Sigheteanul a sfinţit spicele de grâu. Cu spice de grâu în mâini şi vase cu Aghiasmă, mii de credincioşi au putut fi văzuţi ieşind din Catedrală şi îndreptându-se spre casele lor.

Diplome pentru cei merituoşi

În încheiere, P.S. Iustin Sigheteanul a atribuit Diploma de vrednicie Florăriei Laura, pentru că oferă florile pentru Catedrală pe tot cuprinsul anului, lui Florin şi Rozalia Lazăr, pentru ajutorul financiar, preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, care îşi va încheia în aceste zile mandatul, pentru sprijinul acordat Catedralei în cei patru ani de când ocupă această funcţie, inginerului Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială şi fost delegat în Adunarea Naţională Bisericească, pentru ajutorul acordat Catedralei de-a lungul timpului.

Diplome de apreciere „Sfântul Antim Ivireanu” au primit şi câştigătorii Concursului de interpretare a muzicii psaltice, în ordinea clasării: Ionţ Pleş – premiul I, Dorin Oşan – premiul II, Iulian Scripciu – premiul III, Teodor Malanca – premiul special, iar menţiuni: Mădălin Claudiu Băban, Mircea Ioan Pop, Vlad Maxim Sitariţi şi Ioan Bercea. Foto.

 

 

 

 

 

  • Evenimente religioase, culturale şi sportive de Rusalii la Baia Mare

Pogorârea Sfântului Duh şi sărbătorirea Sfintei Treimi sunt cinstite, la Baia Mare, în mod deosebit, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Iustin Sigheteanul, atât prin Sfintele Liturghii din cele două zile, cât şi prin activităţi nonliturgice.

În ziua de Rusalii P.S. Iustin Sigheteanul va oficia Sfânta Liturghie Arhierească în Catedrala Episcopală, împreună cu soborul acesteia, când va face şi rugăciuni pentru ţarini şi va sfinţi apa şi spicele de grâu cu care credincioşii se vor întoarce acasă.

  • Procesiunea „Spre Sfânta Treime”

Astfel, în după amiaza zilei de Rusalii, de la ora 16,30, creştinii ortodocşi din Baia Mare se vor aduna în centrul municipiului, pentru a porni în tradiţionala, deja, procesiune de Rusalii, întitulată „Spre Sfânta Treime”, prin această sintagmă înţelegându-se atât semnificaţia pelerinajului, prin aceea de cinstire a Sfintei Treimi, dar şi de mulţumire, în acelaşi timp, pentru faptul că Ea ne miluieşte pe fiecare în parte pentru toate nevoile noastre.

Apoi, semnificaţia „Spre Sfânta Treime” semnifică faptul că mai multe mii de credincioşi se vor îndrepta, în frunte cu Arhiereul, din centrul municipiului înspre Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, unde se vor ruga, împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, la Vecernia Plecării Genunchilor.

Procesiunea va începe cu o rugăciune rostită de P.S. Iustin Sigheteanul la „Troiţa Eroilor” din Piaţa Revoluţiei.

Pelerinajul „Spre Sfânta Treime” a devenit deja tradiţional şi se înscrie în cadrul activităţilor parteneriale între Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, ca organizatoare principală a evenimentului, Primăria şi Consiliul Local Baia Mare, în cadrul Zilelor Culturale Băimărene.

  • Concert Coral Extraordinar de Rusalii

O altă activitate tradiţională este Concertul Coral Extraordinar de Rusalii, organizat de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, în cadrul Zilelor Culturale Băimărene, care se va desfăşura luni, 20 iunie, de la ora 17,00.

Vor evolua pe soleea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, cele mai performante şi cunoscute coruri din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului: Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale, dirijat de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu; Corul „Arhanghelii” al preoţimii din Eparhie, dirijat tot de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu; Corul „Solemnis” al bisericii „Naşterea Domnului” din Satu Mare, dirijat de prof. Maria Chiş; Corul „Sfântul Ioan Damaschinul” al Domeniului de Teologie Ortodoxă al Centrului Universitar „Nord” din Baia Mare, dirijat de lect. univ. dr. Teofil Stan; Grupul Bizantin Bărbătesc „Teologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon prof. drd. Adrian Dobreanu.

  • Concurs de biciclete pentru cei mici „Micul biciclist”

Pentru copiii între 3-12 ani, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi de pe lângă Catedrala Episcopală Maramureşeană (ATOCEM) organizează, luni, 20 iunie, între orele 14,00-16,00, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Iustin Sigheteanul, concursul „Micul Biciclist”, ediţia a III-a.

Manifestarea se desfăşoară în curtea Catedralei Episcopale şi se adresează copiilor cu vârsta până în 12 ani, pe trei categorii de vârstă, cu scopul de a promova mersul pe bicicletă ca parte a unui stil de via ț ă sănătos.

Participanţii la cele trei categorii vor avea ocazia să îşi facă prieteni noi, să se bucure de clipe frumoase petrecute în curtea bisericii, să facă desene pe asfalt şi să se bucure de alte surprize plăcute din partea organizatorilor şi a invitaţilor.
Toti participanţii vor primi cadouri şi diplome din partea organizatorilor, iar câştigătorii locurilor I, II şi III de la cele trei categorii vor avea parte de surprize şi cadouri speciale

  • Expoziţie la Baia Mare „Cartea Veche - Mărturie vie a spiritualităţii neamului românesc”

Vineri, 17 iunie 2016, de la ora 13,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare”, în sala Sfinţii Martiri Brâncoveni, la deschiderea Expoziţiei „Cartea veche – Mărturie vie a spiritualităţii neamului românesc”, organizată în cadrul activităţilor dedicate Anului comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, precum şi în Anul omagial al educaţiei tineretului ortodox înEpiscopia Maramureşului şi Sătmarului.

Înainte de deschiderea expoziţiei P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat o slujbă de binecuvântare a spaţiului muzeal.

Expoziţia este organizată din iniţiativa P.S. Iustin Sigheteanul şi cuprinde carte bisericească veche din colecţia Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, provenind din centre tipografice româneşti vestite, precum Târgovişte, Râmnic, Bucureşti, Iaşi, Bălgrad (Alba Iulia), Buzău, Blaj, dar şi tipărituri străine, provenind din teascurile de la Geneva, Viena sau Lvov.

„Fără îndoială că este un moment de împlinire, un moment de multă bucurie pentru că ne-a ajutat Dumnezeu să parcurgem paşii necesari şi în cele din urmă am reuşit să prezentăm publicului această colecţie de carte veche, care face parte din tezaurul Bisericii Ortodoxe Române, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul. Această expoziţie este o altă dimensiune a activităţii noastre bisericeşti, pe lângă cea mai importantă, cea sacerdotală, care a fost, totdeauna, însoţită de dimensiunea culturală şi de cea social-filantropică. Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat să salvăm, în primul rând, colecţia de carte veche, care era într-un saţiu mai puţin propice şi beneficia de condiţii nu tocmai bune. Am adus-o la Episcopie, tot într-un depozit, dar în condiţii create astfel încât să nu se degradeze mai mult decât până acum. Am reuşit, astfel, să salvăm exemplarele pe care le expunem şi multe altele, până la o mie de volume, care vor şi ele expuse, după conservare”, a mai adăugat P. S. Iustin Sigheteanul.

Poate fi admirată în expoziţie Biblia, Geneva, 1590, cea mai veche carte din colecţia Episcopiei, dar şi un exemplar din Evangheliar slavon, tipărit la Lemberg (Liov), în 1636,apărutprin strădania mitropolitului Kievului, Petru Movilă, care a contribuit şi la înfiinţarea tipografiei din Iaşi, unde va fi tipărită, la 1643, Cazania lui Varlaam (Carte românească de învăţătură), monument al culturii româneşti. Într-o altă vitrină stă Îndreptarea Legii (sau Pravila cea Mare), tipărită la Târgovişte, în 1652, apariţie editorială reper în istoria cărţii juridice, unul dintre cele mai valoroase monumente ale Umanismului românesc, cel mai important codice de legi apărut în Evul Mediu în Ţările Române. Pasionaţii de carte bisericească pot admira alte două tipărituri din Transilvania secolului al XVII-lea: Noul Testamentde la Bălgrad, 1648 şiChiriacodromion, Bălgrad, 1699. Exemplarul Noului Testament deţinut de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului se remarcă prin caligrafia paginilor sale manuscrise, copiate de Dascălul Ioan Mold(oveanul) - „fiul streinătăţii”, în Vima Mare, care completează lipsa foilor tipărite, o particularitate care îl personalizează. Din multele şi importantele tipărituri ale Sfântului Antim Ivireanu se găsesc în expoziţie, pentru a fi admirate de bibliofilii rafinaţi, Antologhion, Râmnic, 1705; Octoih, Târgovişte, 1712; Liturghier, Târgovişte, 1713 -primul Liturghier complet în limba română; Ceaslov, Târgovişte, 1715. Expoziţia continuă cu Evangheliar, Bucureşti, 1723, care se evidenţiază prin vechimea achiziţionării lui (a fost cumpărat în anul 1724, de credincioşii ortodocşi din Dăneşti), Chiriacodromion, Bucureşti, 1732, îngrijit de popa Stoica Iacovici Tipograful, Antologhion, Râmnic, 1737, îngrijit de Dimitrie Pandovici, în timpul păstoririi Episcopului Climent al Râmnicului; Cazaniile lui Ilie Miniat, Bucureşti, 1742, ce se remarcă prin însemnarea manuscrisă pe care o are, Apostol, Buzău, 1743, careconţine o însemnare privind preţul de achiziţie al cărţii: Această sfântă carte o am cumpărat eu popa Macoveio din Vima Mare cu 20 zloţi la anu 1780. Scris-am eu Roman Lup ştiind-o… 183(?8); Ceaslov, Rădăuţi, 1745; Mărgăritare, Bucureşti, 1746 – predicile Sfântului Ioan Gură de Aur; Apostol, Râmnic, 1747; Liturghier, Iaşi, 1759; Antologhion, Căldăruşani, 1766 (deşi nu se cunoaşte existenţa unei tipografii la Mănăstirea Căldăruşani, aceasta apare în ediţia de titlu a Antologhionului apărut în acelaşi an la Bucureşti, pentru cinstirea mănăstirii); Cazanii, Râmnic, 1781. Expoziţia se încheie cu Adunarea Cazaniilor, Viena, 1792; Biblia, Blaj, 1795 şicu una dintre tipăriturile Mitropolitului Andrei Şaguna - Evangheliar, Sibiu, 1859.

La deschiderea expoziţiei au mai vorbit pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească, pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, curatorul Dumitriţa Filip, muzeograf, Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Lucia Pop, muzeograf la Muzeul Judeţean Maramureş. Curatorul expoziţiei şi organizatoarea ei este Dumitriţa Filip, muzeograf în cadrul Episcopiei, care, pentru strădania ei pentru salvarea cărţii vechi şi icoanelor din patrimoniul sacru, a primit din partea Arhiereului Diploma culturală „Episcop Dr. Vasile Stan”. Foto.

  • Comunicat al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului - 17 iunie 2016. Foto.

    Primarului ales al municipiului Baia Mare - Cătălin Cherecheș - este așteptat de către băimăreni să depună jurământul în catedrala orașului !

    Episcopia noastră a primit scrisoarea a primarului ales al municipiului Baia Mare – Domnul Cătălin Cherecheș prin care solicită acordul pentru depunerea jurământului de primar în catedrala ortodoxă ”Sfânta Treime” din Baia Mare.

    Atât Înaltpreasfințitul Justinian Chira, cât și Preasfințitul Iustin Sigheteanul și-au dat acordul în acest sens. Având în vedere diferite păreri ale opiniei publice, Episcopia Maramureșului și Sătmarului face următoarele precizări:

    • Dumnezeu este Tatăl tuturor, iar Biserica Ortodoxă este mama fiilor și fiicelor acestui neam. În această calitate de mamă iubitoare și înțelegătoare, ea își deschide brațele și își arată dragostea către toți ;
    • în Biserică își găsesc liniștea, pacea și ocrotirea cei cărora lumea de astăzi le arată ostilitate ;
    • Biserica nu judecă pe nimeni, deoarece ”Biserica nu este tribunal de judecată ci spital de vindecare” (așa cum spune în Omilii, Sfântul Ioan Gură de Aur);

    Primarul Cătălin Cherecheș - ales cu peste 70 % din voturi, în calitate de creștin ortodox, binefăcător și sprijinitor al zidirii catedralei și al multor proiecte culturale, social – filantropice și de tineret este binevenit să depună jurământul în catedrala orașului. Îl rugăm pe Dumnezeu – dătătorul păcii, să aducă liniște și pace între fiii neamului nostru românesc !

Argumente:

- noul primar al Londrei - Sadiq Khan - primul primar musulman din istoria metropolei britanice, a ales să depună jurământul într-o catedrală creștină, arătând respect pentru religia majoritară.

- Binecunoscutul scriitor Victor Hugo, înfățișează povestea unui personaj urmărit de justiție. Episcopul Bienvenu l-a primit pe acesta în casă ... (povestea este plină de semnificații). Acesta a ajuns un primar deosebit al orașului. <format pdf>

  • Luni, 20 iunie 2016, de la ora 17.00 se va desfă ș ura un concert de muzică corală la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.
    Acest concert face parte din manifestarile culturale organizate de Episcopia Maramuresului si Satmarului cu ocazia Zilelor Culturale ale Municipiului Baia Mare - 2016.

    Concertul va fi sustinut de urmatorele coruri:
    Corul mixt "Doxologia" al Catedralei Episcopale "Sf. Treime" din Baia Mare,
    dirijat de pr. prof. dr. Aurelian Petrica Covaciu;
    Corul mixt "Solemnis" al parohiei “Naşterea Domnului” din Satu Mare, dirijat de doamna prof. Maria Chis;
    Corala barbateasca "Arhanghelii" a preotilor din Episcopia Maramuresului si Satmarului, dirijata de pr. prof. dr. Aurelian Petrica Covaciu;
    Corala barbateasca "Sf. Ioan Damaschinul" a Departamentului de Teologie Ortodoxa din Baia Mare, dirijat de pr. lect. univ. dr. Stan Teofil;
    Grupul bizantin barbatesc "Theologos" al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, dirijat de diac. prof. drd. Adrian Dobreanu.
    Vă invităm să fim împreună la aceste manifestări culturale si de credin ț ă pentru a ne bucura deplin de Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
  • Afis <format pdf>

    Vă aș teptăm cu drag!
  • Vineri, 17 iunie 2016, de la ora 13:00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul va participa la inaugurarea noului spaţiu muzeal destinat expoziţiei de carte veche din colecţia Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, la Catedrala Episcopală "Sfânta Treime" din Baia Mare, în sala "Sfinţii Martiri Brâncoveni". Invitatie interior <format pdf>, pliant exterior <format pdf>. interior <format pdf>

  • Rezultatele primului Concurs de interpretare muzicală bizantină

„Ziua Învierii”, desfăşurat în Baia Mare

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Dr. Iustin Sigheteanul, în după-amiaza zilei de marţi, 14 iunie,  în Sala "Sfântul Iosif Mărturisitorul" din incinta Catedralei „Episcopale ​ "Sfânta Treime" din Baia Mare, a avut loc primul Concurs de interpretare muzicală bizantină intitulat "Ziua Învierii", desfăşurat în Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului.

Concursul a început cu un cuvânt de binecuvântare şi învăţătură rostit de arhimandrit dr. Casian Filip, mare ecleziarh al Catedralei Episcopale din Baia Mare, ca delegat al Preasfinţitului Iustin Sigheteanul. Juriul de specialitate a fost alcătuit din pr. prof. dr. Petrică-Aurelian Covaciu (preşedinte), dirijorul Corului "Doxologia" al Catedralei Episcopale “Sfânta Treime” şi profesor de muzică la Seminarului Teologic "Sfântul Iosif Mărturisitorul" din Baia Mare; pr. prof. drd. Andrei Baboşan, profesor de muzică în cadrul aceluiaşi seminar; diac. prof. drd. protopsalt Adrian Dobreanu, dirijorul şi fondatorul Grupului bizantin "Theologos" al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, precum şi iniţiatorul şi coordonatorul acestui proiect, şi mrd. Ramona Răchită, interpretă de muzică psaltică, absolventă a Facultăţii de Teologie din Cluj-Napoca şi a Universităţii Berkley, California, din Statele Unite ale Americii. Au mai fost prezenţi preoţi, credincioşi şi tineri din cadrul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care au dorit să asiste la acest eveniment cultural. La acest concurs au participat elevi seminarişti, studenţi sau absolvenţi de facultăţi teologice, precum şi iubitori de muzică bisericească, cu vârsta cuprinsă între 15-35 de ani. Proba de concurs a constat în interpretarea unei partituri impuse, "Ziua Învierii", glas 5 de Ioan Popescu-Pasărea şi a altor două partituri, la alegere, respectiv un tropar şi un condac, ambele în tact irmologic. În urma jurizării, au fost oferite mai multe premii, printre care amintim: marele premiu – Teodor Malanca; premiul I: diac. Ionuţ Pleş, slujitor al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare; premiul II: Dorin Oşan şi premiul III, Iulian Scripciuc. Ceilalţi concurenţi vor primi menţiuni şi diplome de participare. Premierea concurenţilor va avea loc în Duminica Rusaliilor şi vor fi înmânate de către Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, după slujba Sfintei Liturghii Arhiereşti.

"Pe viitor se doreşte o continuitate a acestui gen de interpretare muzicală, promovând muzica bizantină în rândul preoţilor, cântăreţilor, tinerilor şi al tuturor acelora care iubesc muzica bisericească; muzica bizantină este un tezaur universal din care facem parte şi noi, ca popor, şi de aceea trebuie să scoatem la lumină bogăţia şi frumuseţea acestor imne care înmiresmează cântarea liturgică în biserică", a precizat diaconul Adrian Dobreanu.

Această probă-concurs de interpretare muzicală se înscrie între manifestările dedicate anului 2016, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al educației tineretului creștin ortodox și An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”. Foto.

Câteva date despre diac. Adrian Dobreanu:

Protopsalt Diac. Drd. Adrian Dobreanu
Şcoala de Studii Doctorale ULBS Sibiu ,
Facultatea de Teologie Ortodoxă "Sfântul Andrei Şaguna", Sibiu , Grupul bizantin al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, Grupul bizantin "Sfântul Ierarh Andrei Şaguna", Sibiu, Grupul coral feminin "Sfânta Muceniţă Anastasia", Sibiu

Email: adrian.dobreanu@gmail.com  / adrian.dobreanu@yahoo.com

Web:  www.psaltiimitropolieiardealului.wordpress.com

Telefon: 0745-924.289

  • Târnosirea bisericii din Băbăşeşti, Protopopiatul Satu Mare

Duminică, 12 iunie 2016, cu începere de la ora 9,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Băbăşeşti, Protopopiatul Satu Mare, preot paroh Adrian Arba.

Din sobor au făcut parte pr. Ioan Socolan, protopop de Satu Mare, şi preoţi din parohii din apropiere, colegi de facultate ai preotului paroh şi diaconi. Târnosirea bisericii a fost făcută cu respectarea tuturor regulilor de sfinţire, atât în interior, cât şi în exterior: punerea în piciorul Sfintei Mese a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, a Documentului de sfinţire, semnat de întreg soborul de preoţi şi diaconi, iar pe tabla Sfintei Mese, în patru colţuri, a icoanelor celor patru Sfinţi Evanghelişti – Matei, Ioan, Luca şi Marcu –, ungerea Sfintei Mese şi a bisericii cu Sfântul şi Marele Mir în şapte părţi, pentru că şapte sunt darurile Sfântului Duh, multe şi importante rugăciuni de târnosire. Sfântul Altar şi Sfânta Masă au fost reorganizate după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe, făcute astfel încât să dureze sute de ani de acum înainte.

Cu ocazia târnosirii, biserica a primit, pe lângă hramul istoric „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” şi al doilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, 2016 fiind „Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”. Construcţia bisericii, din piatră şi cărămidă, a început în 1893. Pictarea bisericii a fost realizată în anii 1983-1984, de către soţii Ioan şi Doina Szekessy. În cei 120 de ani de existenţă, biserica a fost renovată de mai multe ori, iar cele mai importante lucrări au fost executate din 1995 până azi, sub păstorirea părintelui Adrian Arba şi sub directa îndrumare a P.S. Iustin Sigheteanul. Astfel, au fost făcut un iconostas nou, sculptat în lemn de stejar, în anul 2000, de către meşterul Mircea Vasile, două tetrapoade în faţa Sfântului Altar, un analog, stâlpi de susţinere a balconului pentru cor. Icoana Maicii Domnului a fost împodobită cu o ramă sculptată din lemn de stejar. De asemenea, exteriorul bisericii a fost tencuit în terasit, s-au schimbat mobilierul şi băncile vechi din biserică, cu altele noi, din lemn de stejar sculptat, executate de meşterul Gavril Olah, s-a pardosit interiorul bisericii cu parchet din stejar, s-a extins soleea şi s-a placat cu granit, la fel fiind placat şi Sfântul Altar, s-a reorganizat Sfântul Altar şi s-a rezidit Sfânta Masă, s-a cumpărat mobilier nou în Sfântul Altar, au fost cumpărate 10 veşminte preoţeşti noi. Vechile geamuri au fost înlocuite cu altele noi, cu vitralii, au fost cumpărate 5 policandre noi, s-a introdus încălzirea centrală pe combustibil solid, s-a construit o capelă de cimitir, s-a îngrădit cimitirul, s-au turnat alei şi s-au amenajat alei cu flori, s-a înzestrat biserica cu icoane, cărţi, covoare şi obiecte bisericeşti noi. Practic neatinsă a rămas doar pictura din ceea ce a fost biserica înainte, restul fiind înnoit, a spus preotul paroh.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă în aer liber, aşezată în curtea bisericii. Răspunsurile de la strană au fost date de un grup de teologi, dirijaţi de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu, care este şi dirijorul corului Catedralei Episcopale din Baia Mare.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la Evanghelia duminicii, a Rugăciunii lui Iisus sau Rugăciunea Arhierească şi la semnificaţia duminicii a şaptea după Paşti a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, la care au fost întocmite primele 7 articole din Simbolul de Credinţă. Arhiereul le-a explicat credincioşilor deosebirea dintre Biserica lui Iisus Hristos, care este unică, şi aduce în faţa credincioşilor doar învăţăturile Mântuitorului din Sfânta Scriptură, şi confesiuni, care aduc şi învăţături lumeşti.

Pentru activitatea pastoral misionară, edilitar-gospodărească, social-filantropică şi pentru contribuţia adusă la înnoirea şi împodobirea bisericii, preotul paroh Adrian Arba a fost distins cu rangul de iconom stavrofor şi dreptul de a purta Sfânta Cruce, primind şi Gramata Episcopală care îi atestă acest rang. Consiliul Parohial şi binefăcătorii au primit diplome de vrednicie.

La slujba de târnosire şi Sfânta Liturghie au fost prezenţi deputatul Octavian Petric, consilierul judeţean Vasile Ciocan şi primarul nou ales al comunei Medieşu Aurit şi neinstalat încă Mihai Radu Iancu. Parohia Băbăşeşti, Protopopiatul Satu Mare, suprapusă satului cu acelaşi nume, este aşezată peste o veche localitate romană, din care au fost descoperite gropi rectangulare cu pereţi arşi, gropi de provizii şi urma unei construcţii alungite. Este vorba de o aşezare rurală, cum complexe răsfirate. Prima atestare documentară a localităţii Băbăşeşti datează din 1512, ca sat aparţinător comunei Medieşu Aurit. Istoria satului se referă la donarea lui, la 1664, Colegiului reformat din Satu Mare, apoi intrarea în posesia Ordinului Iezuit, iar după dizolvarea acestuia, intrarea în posesia regelui. În secolul al XIX-lea satul este împărţit, după cumpărare, între 8 familii nobiliare. Azi satul este format din 600 de ortodocşi, doar 11 persoane făcând parte din diferite confesiuni. Satul, situat în apropierea râului Someş, a fost inundat în totalitate, în luna mai 1970, casele făcute din vaioage (pământ bătut nears) au fost distruse în cea mai mare parte. Foto.

  • Binecuvântarea capelei de cimitir din Săbişa, Protopopiatul Baia Mare

Sâmbătă, 11 iunie 2016, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a binecuvântat noua capelă de cimitir din Parohia Săbişa, Protopopiatul Baia Mare, în prezenţa a 10 preoţi şi diaconi, veniţi împreună cu protoiereul Băii Mari, pr. Fabian Coroian. La eveniment au participat multi credincioşi din parohie. De asemenea, a fost binecuvântată şi troiţa din granit ridicată în faţa capelei, donaţie a unei familii de buni creştini.

Amplasată în actualul cimitir al satului, la depărtare de circa 400 metri de ultima casă, capela mortuară a început să prindă contur din toamna anului 2012, când s-a turnat infrastructura. A fost zidită în anii 2013-2014, la dimensiuni corespunzătoare, de 16x6 metri, în care este cuprins şi pridvorul de 6x6 metri.

În acest an s-au efectuat mai multe lucrări de construcţie pentru noua capelă: s-a construit un spaţiu tehnic, ca să aibă toate dotările necesare; s-a ridicat o clopotniţă metalică, în care s-a pus un clopot nou, donat de o familie de credincioşi; s-a finalizat troiţa din granit, din faţa capelei; s-a pavat aleea de acces şi platoul din faţa capelei, circa 230 mp; au fost montate porţi metalice la intrarea în incintă. Toate lucrările de construcţie din cimitir au fost efectuate prin contribuţia credincioşilor din Săbişa, distingându-se 10 familii cu sume mai importante, care au acoperit aproximativ 60% din cuantumul donaţiilor, şi Consiliul Local Seini.

În cuvântul rostit, P.S. Iustin Sigheteanul a apreciat strădania preotului paroh Daniel Vasile Andreica, conferindu-i totodata rangul de iconom stavrofor. Au fost înmânate de către P.S. Iustin Sigheteanul diplome de vrednicie Consiliului Local, Consiliului Parohial şi binefăcătorilor. La eveniment a participat şi primarul oraşului Seini, doamna Gabriela Tulbure, care a conferit Preasfinţiei Sale o diplomă şi o plachetă. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de pomenire a eroilor neamului

Azi, joi, 9 iunie, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, la Statuia Ostaşului Român din Baia Mare, slujba de pomenire a eroilor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă sau în închisori, pentru libertatea şi propăşirea ţării. Au participat pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, pr. Fabian Coroian, protopop de Baia Mare, şi preoţii militari Petru Pop, Dan Achim şi Alexandru Nuszer. La sfârşitul slujbei, P.S. Iustin Sigheteanul a stropit cu apă sfinţită coroanele şi jerbele de flori înainte de a fi depuse la baza statuii.

Manifestarea, în ansamblul ei, s-a desfăşurat după regulamentul militar, cu întâmpinarea oficialităţilor judeţului şi intonarea Imnului Naţional al României. După slujba parastasului, au luat cuvântul prefectul col. (r.) Ioan Bota, preşedintele filialei judeţene Cultul Eroilor „Regina Maria”, prefectul Sebastian Mihai Lupuţ, Gabriel Zetea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ludescher Istvan, primarul interimar al Băii Mari.

Oficialităţile au depus o coroană de flori la Cimitirul Comemorativ al Eroilor, situat în preajma Monumentului Ostaşului Român, iar apoi coroane şi jerbe de flori la Monument. Cele câteva zeci de coroane au fost aduse de instituţii ale administraţiei locale şi judeţene, de organizaţii şi asociaţii ale militarilor, de parlamentari şi partide politice.

Sărbătorirea Zilei Eroilor naţionali s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare constituite în cinstea acestui eveniment. Foto.

  • Sfânta Liturghie Arhierească în biserica „Înălţarea Domnului” din Baia Mare

Azi, 9 iunie 2016, cu începere de la ora 9,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” din municipiul Baia Mare.

Din sobor au făcut parte pr. Alexandru Butean, inspector eparhial, paroh, pr. lect. univ. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, preot slujitor, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Sergiu Adrian Butean, cântăreţ la strana bisericii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de elevi seminarişti din Baia Mare, sub bagheta prof. drd. Andrei Baboşan. Şi pentru că sărbătoarea Înălţarea Domnului este şi Ziua Naţională a Eroilor din România, P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat şi pomenirea eroilor neamului, ostaşi şi luptători pentru propăşirea patriei, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă sau în închisori.

În cuvântul de învăţătură rostit, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre istoricul sărbătorii, importanţa ei, semnificaţia Înălţării Mântuitorului cu trupul la cer, despre realitatea Învierii Mântuitorului, despre îndumnezeirea firii omeneşti, despre omniprezenţa Mântuitorului de după Înălţare, atât în Cer cât şi pe Pământ, dar şi de ce această sărbătoare a fost declarată zi a eroilor din ţara noastră.

Biserica cu hramul „Înălţarea Domnului”, zidită în Baia Mare, pe str. Victor Babeş nr. 15, din cartierul Săsar, este de dată recentă. Construcţia ei a început în anul 1997, din cărămidă. În momentul de faţă este în faza de pictare, având exteriorul terminat şi interiorul pregătit pentru această lucrare. Sfintele Liturghii se ţin în subsolul bisericii, care a fost frumos amenajat, împreună cu Sfântul Altar, după toată rânduiala ortodoxă. Are doi preoţi slujitori, pr. Alexandru Butean şi pr. dr. Marius Nechita şi doi diaconi: Bogdan Bancoş şi Sergiu Adrian Butean.

În anul 2000 preotul paroh Sorin Tomoiagă a înfiinţat corul bisericii, care funcţionează şi azi.

La ora 12,00, clopotele bisericii au fost trase, la fel ca cele din mănăstiri şi din toate bisericile parohiale, pentru eroii neamului. Foto.

  • Luni 6 si marti 7 iunie, PS Iustin Sigheteanul a participat la lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (sesiunea de vara), care s-au desfasurat in Sala Sinodala din Palatul Patriarhal sub presedintia Preafericitului Parinte Daniel Patriarhul Romaniei. Foto.
  • Luni de la ora 13.00, a avut loc inaugurarea Palatului Patriarhal, in urma amplelor lucrari de restaurare si care au debutat cu slujba de sfintire, savarsita de Preafericitul Parinte Daniel Patriarhul Romaniei. Foto.
  • Comunicat <format pdf>

  • Doar 40 de credincioşi ortodocşi din Arduzel întreţin două biserici deosebite

Duminică, 5 iunie 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii Parohiei Arduzel din Protopopiatul Chioar, în fruntea unii sobor de 22 de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. Nicolae Petruş, protopopul Chioarului, pr. Mircea Laza, paroh, preoţi din parohiile învecinate.

Mare bucurie a făcut P.S. Iustin Sigheteanul celor 40 de credincioşi din Arduzel, oraşul Ulmeni, prin prezenţa în mijlocul lor cu ocazia târnosirii bisericii parohiale şi a oficierii Sfintei Liturghii Arhiereşti.

Biserica din satul Arduzel a fost zidită între anii 1970-1975, prin truda credincioşilor români din satul Arduzel. Biserica veche, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, construită în 1650, din lemn, resfinţită în anul 2002, ca urmare a lucrărilor de restaurare, nu făcea faţă nevoilor puţinilor ortodocşi de aici, aşa că s-a pornit, în urmă cu 46 de ani, la construirea unei noi biserici, din zid de cărămidă. După aproape patru decenii de la terminarea construcţiei, biserica de zid avea nevoie de lucrări de întreţinere şi înfrumuseţare. Acestea au început în 2012, sub directa îndrumare a P.S. Iustin Sigheteanul şi implicarea directă a preotului paroh Mircea Laza, a Consiliului Parohial, a Consiliului Local Ulmeni, a credincioşilor şi binefăcătorilor. Ele au constat în montarea de geamuri termopan cu tâmplărie de aluminiu, în locul celor vechi de lemn, cumpărarea unor candelabre noi, pictarea iconostasului şi a interiorului bisericii în tehnica ulei, refacerea Sfintei Mese şi a Sfântului Altar după regulile străvechi ortodoxe, ceea ce a impus oficierea slujbei de târnosire. Totodată, s-au făcut lucrări de construcţie şi în exteriorul bisericii: trotuare şi scări noi de intrare în sfântul locaş de închinare, pavaj cu dale din beton, vopsirea gardului împrejmuitor şi retencuirea fundaţiei bisericii. Slujba de târnosire s-a făcut după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe: cu punere Sfintelor Moaşte, ai Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel, în piciorul Sfintei Mese şi a Documentului de sfinţire, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir în cele şapte părţi, punerea icoanelor celor patru Evanghelişti: Matei, Ioan, Luca şi Marcu.

În cuvântul rostit la slujba de târnosire, P.S. Iustin Sigheteanul a lăudat strădania credincioşilor de aici, care în decursul anilor au reuşit atât de reabiliteze biserica monument istoric, cât şi să construiască o biserică nouă, pe care au îmbrăcat-o deosebit, în vederea slujbei de târnosire de azi. Cu ocazia târnosirii, pe lângă hramul istoric, Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil, P.S. Iustin Sigheteanul i-a dat bisericii şi un hram nou, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Eparhiei. Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită pe o scenă amplasată în curtea bisericii, în prezenţa multor credincioşi veniţi din toate satele din jur.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul ASCOR Baia Mare, condus de Vlad Verdeş.

Cuvântul rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la Evanghelia Zilei, despre vindecarea orbului din naştere. Pornind de la parabola evanghelică, Arhiereul le-a vorbit credincioşilor despre importanţa luminii trupeşti şi despre lumina duhovnicească, despre lumina sufletului, despre lumina din noi şi despre lumina din afara noastră. Pentru meritele în păstorirea credincioşilor, preotul paroh Mircea Laza a fost distins cu titlul de iconom, adică cu dreptul de a purta brâu roşu. Foto.

  • La invitatia Preasfintitului Parinte Siluan, Episcopul Ortodox Roman al Italiei, Preasfințitul Iustin Sigheteanul a vizitat mai multe comunități parohiale românești și biserici din cuprinsul Italiei.

Luni 30 mai pelerinjajul Preasfintitului Iustin Sigheteanul si a delegației eparhiale formata din Arhid. Teodosie Bud – consilier economic și Arhid. Pop Andrei – secretar eparhial, a debutat prin vizitarea Parohie Ortodoxe Române din Veneția unde păstorește părintele protopop Avram Matei. Preasfinția Sa a fost întâmpinat la biserica parohială cu hramul Santa Lucia, apoi a fost vizitat șantierul noii biserici , unde părintele protopop construiește o Catedrală românească în inima Veneției. Foto.

Marti 31 mai- Preasfintitul Iustin Sigheteanul, impreună cu insoțitorii au vizitat Biserica Sfânta Elena din Venetia unde se găsesc moaștele Sfintei Împărătese Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare și o parte din lemnul Sfintei Cruci. În această biserică o mică comunitate de creștini ortodocși din România păstoriți de părintele Grec Viorel, fiu al Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, originar din Borșa –Maramureș și-au organizat un altar pentru a săvârși sfintele slujbe în duminici și sărbători. Au mai fost vizitate Biserica San Giovanni unde se află moaștele Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Constantinopolului, Crucea Sfântului Sava, 2 spini din Coroana Mântuitorului, o parte din moaștele Sfântului Lazăr cel înviat a IV-a zi din morți și o parte din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul; Biserica Sfântul Zaharia unde se află moaștele Sfântului Zaharia; Basilica San Marco, muzeul bisericii și altarul de aur și Palatul Dogilor. Foto.

Miercuri 1 iunie – insoțiti fiind de părintele Ciprian Calfa, au fost vizitate câteva biserici din localitatea Pisa: Biserica Sfântul Onufrie de la Vorona unde păstorește părintele Cristian Puricescu, Biserica Seminarului Teologic Catolic din Pisa, Domul și Baptisteriul din Pisa. Apoi a fost vizitată Biserica Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț din Livorno unde păstorește părintele Ciprian Calfa și Domul Santa Maria del Fiore din Florența. Foto.

Joi 2 iunie – Preasfințitul Iustin Sigheteanul a participat la târnosirea bisericii cu hramul Sfântul Antonie cel Mare din localitatea Lucca, unde păstorește părintele Liviu Marina Fiț, fiu al Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, originar din Rona de Jos , care a fost hirotonit în urma cu 14 ani preot de către Preasfinția Sa. La slujba de târnosire au mai participat IPS Laurențiu – Mitropolitul Ardealului, IPS Iosif – Mitropolitul Europei Centrale și Meridonale, PS Siluan- Episcopul Ortodox Român al Italiei și PS Timotei- Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei. Biserica Parohiei Ortodoxe Lucca este singura biserica medievală primită de la Biserica Catolică, care a putut fi pictată integral după erminia Bisericii Ortodoxe și organizată exemplar de către părintele paroh și credincioși după toată rânduiala bisericii noastre. În semn de apreciere față de părintele Liviu Marina Fiț, Preasfințitul Iustin Sigheteanul i-a dăruit Crucea Voievodală Maramureșeană pentru clerici. Foto.

  • Târnosirea bisericii din Racşa

Duminică, 29 mai 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Racşa, Protopopiatul Oaş.

Biserica a fost ridicată în urmă cu 140 de ani, poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, iar datorită faptului că ne aflăm în 2016, declarat de Patriarhia Română ca Anul Comemorativ al Mitropolitului Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, biserica a primit şi al doilea hram, „Sfântul Mucenic Martir Antim Ivireanul”.

Credincioşii au venit în număr mare, încă de dimineaţă, la acest eveniment ortodox, iar între ei s-a aflat europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, primarul Toma Bertea din Racşa, fostul prefect Mircea Ciocan, preşedintele Consiliului Judeţean – Adrian Ştef, primăriţa din Negreşti Oaş – Aurelia Fedorca.

Pe lângă hramul vechi al sfântului locaş, P.S. Iustin Sigheteanul a atribuit al doilea hram bisericii – „Sfântul Mucenic Martir Antim Ivireanul”.

Biserica din Racşa a fost ridicată cu multă trudă în secolul al XIX-lea, între anii 1849-1865. Construirea ei a început în primul an după revoluţia paşoptistă, prin truda şi osteneala vrednicilor oşeni ai acestor plaiuri, iar lucrarea a fost încheiată după 16 ani. A fost sfinţită după 128 de ani de vrednicul de pomenire Episcop Dr. Vasile Coman al Oradiei.

După această dată, biserica a fost renovată în totalitate.

În perioada ce a urmat după 2004, de când paroh este preotul Gavril Măgureanu, în biserică a fost realizată încălzirea centrală, plus alte lucrări de întreţinere, iar în jurul ei au fost construite: Altarul de Vară, trei troiţe din piatră, la cele trei porţi de intrare, o sală socială cu anexe, s-a reorganizat Sfântul Altar prin rezidirea Sfintei Mese după rânduiala canoanelor Bisericii Ortodoxe (pe cheltuiala credinciosului Ciorbă Gheorghe), dotarea cu obiecte noi de cult, mobilier şi îmbrăcăminte, s-a reparat turla bisericii, s-a renovat acoperişul, s-a zugrăvit exteriorul şi s-au amenajat 120 mp de alei betonate cu scări şi balustrade, biserica fiind amplasată în vârful unui deal din centrul satului, şi o mică parcare. Au fost mâna dreaptă şi sprijin preotului Gavril Măgurean epitropii Gheorghe Cuc şi Petre Fluieraş, credincioşii din parohie prin donaţiile făcute, Primăria şi Consiliul Local Racşa.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată în Altarul de Vară de P.S. Iustin Sigheteanul, înconjurat de un sobor de 18 preoţi şi diaconi din care au făcut parte pr. Mihai Feher, protopopul de Oaş, pr. Gavril Măgureanu, paroh, preoţi din parohiile protoieriei, preoţi invitaţi din alte parohii.

Cuvântul de învăţătură rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la multele învăţături pe care credincioşii trebuie să le desprindă din pericopa evanghelică a duminicii, a Femeii Samarinence, care devine din samarineancă, mărturisitoare a lui Hristos, dar şi despre secularizarea care cuprinde tot mai mult societatea contemporană a zilelor noastre din Europa şi din lume. Soluţia este întoarcerea la Hristos, pentru că o societate ce-L respinge pe Hristos se demonizează. Ori societatea contemporană are nevoie de Hristos, de Sfânta Treime, deoarece doar Duhul Sfânt este Cel ce se face în om izvor de apă vie.

În încheierea Sfintei Liturghii, preotul paroh Gavril Măgureanu, iconom stavrofor, a primit din partea P.S. Iustin Sigheteanul Gramata Episcopală, care atestă acest eveniment. Foto.

  • Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică în Tăuţii de Jos

Sâmbătă, 28 mai 2016, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie pentru o nouă biserică în Tăuţii de Jos, oraşul Tăuţii Măgherăuş.

Întâmpinarea Ierarhului a fost făcută de primarul dr. Anton Ardelean în sunetul de fanfarei copiilor din oraş, dirijată de Florian Mătăsaru.

Noua biserică va fi amplasată pe Dealul Hoşteze, la cea mai înaltă cotă a localităţii, în partea dinspre Nistru a oraşului Tăuţii Măgherăuş, într-o zonă în care se vor construi în viitor 1.000 de case, după cum a spus primarul Dr. Anton Ardelean. Oraşul Tăuţii Măgherăuş mai are două biserici ortodoxe, una în partea de est şi alta în cea de vest a localităţii şi preoţi slujitori vrednici, dar prin construcţia noii biserici se doreşte ca viitorii locuitori ai oraşului să aibă o biserică a lor şi un preot al lor, care să se roage pentru ei.

Este un lucru minunat ca într-un viitor cartier cu 1.000 de locuinţe, prima clădire care se construieşte să fie Casa Domnului. Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul i-a spus „Colina Bucuriei” Dealului pe care se va ridica biserica şi poate că aşa îi va rămâne numele, dacă acesta se va încetăţeni în rândul credincioşilor.

Parohia a fost înfiinţată în toamna anului trecut, iar preot paroh este Aurelian Mic, cu o vechime de 13 ani la credincioşii din Aciua, localitate de pe Valea Someşului, Protopopiatul Satu Mare.

La slujba de punere a pietrei de temelie a participat un sobor de 15 preoţi şi diaconi, în frunte cu pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, şi preoţi din parohiile oraşului sau care au originea în localitate sau satele apropiate.

Când în mintea noastră încolţeşte ideea construirii unei biserici, gândul vine de la Dumnezeu, le-a spus celor câteva sute de credincioşi, care trăiau cu mare emoţie evenimentul, P. S. Iustin Sigheteanul. Gândul a venit în urmă cu un an sau doi, iar acum locul acesta este sfinţit, iar biserica va deveni inima acestui spaţiu deosebit de frumos de la marginea de acum a oraşului, dar peste câţiva ani, când biserica va fi terminată, aici va fi centrul cartierului, care va lega oraşul cu localitatea învecinată Cicârlău.

Este un lucru minunat că noi încă mai construim biserici, când în Europa bisericile sunt părăsite şi vândute, în lipsă de credincioşi, pentru alte destinaţii decât cea de „Casă a Domnului”. Când în alte părţi ale Europei secularizate se desfiinţează biserici, la noi se construiesc biserici, pentru că la noi creştinismul este trăit cu adevărat, ceea ce este foarte plăcut lui Dumnezeu, a mai spus P. S. Iustin Sigheteanul, îndemnând credincioşii să se roage pentru pacea lumii.

Biserica va avea două hramuri: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfântul Antonie cel Mare.

Ierarhul a primit în dar o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul, pe care o va dona Muzeului de la Centrul Eparhial.

A fost o zi cu soare, a fost o zi frumoasă, a fost o zi istorică la Tăuţii de Jos azi. Foto.

 

  • Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a participat la manifestarea cultural-religioasă “De la Înviere la Înălţare”, ediţia a XVI-a

Sâmbătă, 28 mai 2016, de la ora 9,30, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la manifestarea cultural-religioasă „De la Înviere la Înălţare”, ediţia a XVI-a, şi la „Olimpiada de meşteşuguri artistice tradiţionale”, etapa judeţeană, organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Catedrala Episcopala „Sfânta Treime” din Baia Mare, Trinitas TV, Mănăstirea Strâmtura şi Casa Corpului Didactic Maramureş, pe secţiunile icoane pe sticlă, icoane pe lemn, desene, creaţii literare, meşteşuguri artistice tradiţionale, grupuri vocale cu pricesne şi teatru religios.

Coordonatorii manifestării au fost inspectorii şcolari: prof. dr. Amelia Bănică şi pr. prof. Florin Hoban, inspector de religie.

Cele două evenimente anuale – „De la Înviere la Înălţare” şi „Olimpiada meşteşugurilor tradiţionale” – s-au constituit într-o emulaţie la care au participat 36 de colegii, licee şi şcoli gimnaziale din judeţ, cu 23 de grupuri vocale, 11 solişti vocali, în total 240 de elevi.

Elevii calificaţi pe primul loc la secţiunile icoane pe sticlă, icoane pe lemn, meşteşuguri artistice tradiţionale vor reprezenta Maramureşul la etapa naţională a Olimpiadei de meşteşuguri artistice tradiţionale.

P.S. Iustin Sigheteanul, în cuvântul de binecuvântare a acţiunii, s-a referit la contextul în care se desfăşoară această activitate: în Anul Omagial al Educaţiei Tineretului Ortodox în Patriarhia Română, într-un spaţiu al tinerilor, deoarece Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare este declarată „Catedrala Tinerilor”, în care au loc diverse activităţi cultural-religioase şi artistice, aceasta fiind doar una dintre multele care au loc aici. Apoi, această activitate tradiţională are, deja, o importanţă mare în contextul în care profesorii de religie îşi continuă activitatea de la ora de religie cu activităţi care contribuie la formarea şi desăvârşirea tinerilor din punct de vedere religios.

Fiind vorba de concursuri, juriul a fost format din Pr. Prof. Dr. Petrică Aurelian Covaciu – preşedinte, iar membri ai juriului au fost: Prof. Mioara Ştefan, Prof. Ioan Marian Pop, Prof. Diac. Daniel Lucian Farcaş, Prof. Diac. Adrian Dobreanu.

În urma jurizării, a fost obţinut următorul clasament: secţiunea grupuri vocale: premiul I – Şcoala Gimnazială Strâmtura, prof. Gheorghe Tăut; premiul II – Şcoala Gimnazială Cerneşti , prof. Virginia Vinţ; Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu” Baia Mare, prof. Anca Gavra; premiul III – Şcoala Gimnazială Dăneşti, prof. Boiciuc Mihaela; menţiunea I – Şcoala Gimnazială Săcel, Ansamblul vocal "Izvorul Izei", prof. Gheorghe Achim Grad şi Danci Ramona Mihali; menţiunea II – Şcoala Gimnazială Budeşti, prof. Toporan Adrian şi prof. Maria Ciceu; menţiunea III – Liceul Tehnologic "O. Goga"Rozavlea, prof. Condrat Ioan.

Au primit diplome de participare: Şcoala Gimnazială "L. Rebreanu" Dragomireşti, prof. Antal Maria Irina şi prof. Simon Ion; Şcoala Gimnazială "L. Blaga" Fărcaşa, prof. Onea Diana; Şcoala Gimnazială “Petofi Şandor” Coltău, prof. Roşca Georgeta; Şcoala Gimnazială "Al. Ivasiuc" Baia Mare, prof. Vele Firuţa; Şcoala Gimnazială Bicaz, prof. Nistor Vasile-Adrian; Şcoala Gimnazială Satulung, prof. Nistor Mihaela; Şcoala Gimnazială "Gh. Lupan" Groşi, prof. Costenar Viorica; Şcoala Gimnazială."N. Stănescu" Baia Mare, prof. Roşca Georgeta.

La secţiunea solişti a fost obţinut următorul clasament: premiul I: Marc Ştefania de la Şcoala Gimnazială Copalnic Mănăştur, prof. Florean Lucia; Niţă Maria – Şcoala Gimnazială "A. Iancu" Baia Mare, prof. Pop Marian şi prof. Codaţi Ciprian; premiul II: eleva Topan Diana, Şcoala Gimnazială "Dr. V. Babeş" Baia Mare, prof. Ştefan Mioara, eleva: Cîmpan Nicoleta, Şcoala Gimnazială"Al. I. Cuza" Baia Mare, prof. Ignat Cornelia, premiul III: Mureşan Emanuela de la Şcoala Gimnazială Copalnic Mănăştur, prof. Florean Lucia; Pop Roxana de la Şcoala Gimnazială "Gh. Lupan" Groşi, prof. Costenar Viorica. Menţiunea I – Criste Tania de la Liceul Teoretic "Ioan Buteanu" Şomcuta Mare, prof. Nistor Mihaela; menţiunea II – eleva Ardelean Andreea, de la Şcoala Gimnazială Strâmtura, prof. Tăut Gheorghe; menţiunea III – elevul Mateuţ Marius de la Liceul Teoretic "Ioan Buteanu", prof. Nistor Mihaela, eleva Botişan Bianca, de la Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” Baia Mare, prof. Micu Dorin, menţiune: eleva Raisa de la Liceul Teoretic "Ioan Buteanu", prof. Nistor Mihaela.

Au fost premiaţi elevii cu participare indirectă de la secţiunile: icoane pe sticlă, icoane pe lemn, împletituri, zgărdane, sculptură, prelucrarea lutului, măşti, desene, creaţii literare, alte meşteşuguri artistice tradiţionale. Foto. Clasament pe sectiuni. <format pdf>

  • Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian Chira fost sărbătorit la vârsta de 95 de ani

Vineri, 27 mai 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 95 de ani, pe care o va împlini mâine, sâmbătă, 28 mai.

Sărbătoreasca zi a Arhiereului, cinstit de întreaga ţară, care este privit de credincioşii maramureşeni şi sătmăreni, dar şi din alte eparhii, ca un sfânt, a avut loc în Paraclisul Episcopal cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, unde Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Te-Deumu-lui, în prezenţa unei mulţimi impresionate de credincioşi şi oficiali.

A venit de la Cluj să-i ureze „La mulţi ani!” Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care i-a oferit cele mai mari distincţii ale Mitropoliei – Engolpionul cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula şi „Crucea Transilvană”. „Încă de atunci de când eram mititel şi nu ştiam că există mai multe mănăstiri în ţară, a spus Î.P.S. Mitropolit Andrei, ştiam că există un singur stareţ la Rohia: era stareţul Justinian. Influenţa duhovnicească a Înaltpreasfinţitului zeci de ani s-a revărsat copleşitor peste tot ţinutul şi nu numai peste tot ţinutul, pentru că s-au bucurat de prezenţa Înalpreasfinţiei Sale mai apoi şi credincioşii din mijlocul Transilvaniei, şi alţi călugări şi credincioşi din ţară şi atunci pe bună dreptate zicem n-avem mai mulţi părinţi şi Î.P.S. Justinian este părintele nostru, al episcopilor, al clericilor şi al credincioşilor din această binecuvântată eparhie. Şi atunci, şi noi, fiii duhovniceşti, trebuie să răspundem cu aceeaşi măsură”, a mai spus Î.P.S. Andrei. Vorbitorul a amintit de patru virtuţi ale Arhiepiscopului Justinian, aşa cum le-au avut marii părinţi de odinioară, când era vorba de fiii lor duhovniceşti: îi primeşte pe toţi cu mult drag, pe toţi îi iubeşte cu putere, pentru toţi se roagă lui Dumnezeu şi, în al patrulea rând, la toţi le poartă sarcinile duhovniceşti”, a spus ÎPS Mitropolit Andrei.

Din partea Centrului Eparhial şi a truditorilor de aici, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul i-a înmânat Î.P.S. Justinian o icoană cu Învierea Domnului, pentru că suntem în perioada de lumină dintre Înviere şi Înălţare la Cer, şi un mare coş cu flori albe, semn al iubirii, pe care i-o poartă. „Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian este ctitorul reînviatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, care, răstignită de atâtea ori în istorie, a reînviat de fiecare dată. De data aceasta, Episcopia noastră, prin temelia care s-a pus, atât cât va ţinea acest ţinut şi credinţa, va dăinui în istorie şi odată cu ea va dăinui neamul nostru românesc împreună cu credinţa şi identitatea lui”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

În încheiere a vorbit Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, vădit emoţionat. „Ne-am adunat cu inimă şi cu suflet curat să sărbătorim 95 de ani de viaţă. Împreună, vă rog, să mulţumiţi lui Dumnezeu toţi, că Dumnezeu m-a ajutat să trăiesc aceşti 95 de ani din plin. Am trăit din plin viaţa duhovnicească. De aceea mulţumesc lui Dumnezeu în primul rând, Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, Maicii Domnului şi tuturor Îngerilor şi Sfinţilor pentru că mi-au ajutat. Dacă mi-a da Dumnezeu dreptul să mă rog şi după ce voi pleca de aici, nu vă voi uita niciodată. Aşa cum vă văd acum, în vecii vecilor vă voi vedea pe toţi. Mă voi ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea voastră, a tuturor, a neamului nostru binecuvântat, a ţării noastre”, a spus Înalpreasfinţitul Părinte Justinian.

Felicitările au fost, apoi, adresate sărbătoritului în sala de Consiliu a Eparhiei, unde au venit oficialităţi de prin rang din cele două judeţe, Maramureş şi Satu Mare, protoiereii şi secretarii lor, preoţi şi monahi, credincioşi, ostenitorii Centrului Eparhial, cu flori şi mici cadouri, multe simbolice, dar toţi cu gândul curat de se ruga ca Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian să trăiască încă mulţi ani de aici înainte, ca să se poată ruga pentru cât mai multe persoane din această ţară.

A fost o sărbătoare frumoasă şi emoţionantă, o sărbătoare a bucuriei în jurul Arhiepiscopului Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. Foto.

 

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la premierea elevilor de la Seminarul Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare

Vineri, 27 mai 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat la premierea celor mai buni elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ”Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare şi la cursul festiv de absolvire a acestei unităţi şcolare, a celor din anul terminal.

Cursul festiv a început cu slujba Te-Deum-ului, oficiată de trei preoţi profesori ai unităţii de învăţământ – pr. Florin Hoban, inspector şcolar de religie, pr. dr. Petrică Covaciu şi pr. drd. Claudiu Pop, care mulţumire lui Dumnezeu că şi-a revărsat darurile peste Seminar, obţinându-se rezultate deosebite la învăţătură.

P.S. Iustin Sigheteanul a felicitat pe cei 117 absolvenţi ai anului terminal de la cele două specializări – teologie şi ştiinţele naturii - pentru rezultatele la învăţătură obţinute în acest an şcolar şi le-a spus elevilor cât de importante sunt cele două şcoli şcolare pentru învăţământul băimărean, adică şcoala pentru suflet şi şcoala pentru trup. P.S. Iustin Sigheteanul a subliniat deplina înţelegere şi colaborare între cadrele didactice de la secţia de Teologie şi secţia de ştiinţe ale naturii, a încurajat elevii pentru noile etape ale vieţii, i-a îndemnat să rămână în credinţă, în dragoste de Dumnezeu, şi a mulţumit profesorilor de la cele două secţii şi părinţilor care i-au sprijinit.

Pr. Florin Hoban a subliniat importanţa spaţiului în care se desfăşoară această festivitate, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, care, cu o zi în înainte, a găzduit sărbătorirea primei promoţii de absolvire a Seminarului Teologic băimărean, a precizat că în viaţă sunt foarte importante trăirile şi simţirile, le-a urat absolvenţilor drum bun în viaţă, mult succes binecuvântat în viaţa personală şi pe plan profesional.

Ca o surpriză a venit anunţul P.S. Iustin Sigheteanul că 10 dintre elevii celor două secţii, câte 5 de la fiecare, vor beneficia de o tabără gratuită de trei zile la Izvoare, pentru rezultatele deosebite obţinute la învăţătură. Foto.

  • Joi 26 mai, de la ora 9.30, PS Iustin Sigheteanul a participat la slujba Te-Deumului oficiat in Catedrala Episcopala ,,Sf Treime,, din Baia Mare cu ocazia implinirii a doua decenii de la absolvirea primei promotii (1991-1996) de elevi ai Seminarului Teologic Ortodox - Baia Mare. Foto.

  • Î.P.S. Mitropolit Andrei şi P.S. Iustin Sigheteanul au oficiat slujba înmormântării preotului Alexandru Avram din Baia Mare

Marţi, 24 mai 2016, cu începere de la ora 14,00, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul au oficiat, în Catedrala Veche din Baia Mare, slujba înmormântării preotului Alexandru Avram.

Din sobor au mai făcut parte protopopii Nicolae Petruş al Chioarului, Fabian Coroian al Băii Mari, preoţi slujitori din cele două protopopiate şi chiar de mai departe.

Preotul Alexandru Avram a fost un preot iubit de toţi credincioşii pe unde a păstorit. S-a născut în Oarţa de Sus, în 14 martie 1923, din părinţii Ioan şi Reghina. La 93 de ani, împliniţi în luna martie, a fost unul din decanii de vârstă al preoţilor de mir din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului. A urmat cursurile Liceului „George Coşbuc” din Năsăud, iar când armele celui de al doilea război mondial zăngăneau, s-a înscris la Academia Teologică, fiind student între 1942-1946. După 4 ani, în 1948, a fost hirotonit, devenind preot în satul său natal, Oarţa de Sus. A mai slujit în parohiile Soconzel, Mânău, cu filia Tohat, Sălsig şi Şomcuta Mare.

A fost un senior al Bisericii Ortodoxe, un om de echilibru, a fost un aristocrat, un intelectual sacerdotal, a dat dovadă de multă loialitate faţă de Biserică, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Despre preotul Alexandru Avram există şi o carte scrisă.

În cuvântul rostit, Î.P.S. Mitropolit Andrei a vorbit ca despre o veche cunoştinţă, un consătean, în calitate de naş, pe care îl cunoştea foarte bine. Înaltul Ierarh s-a oprit asupra motivelor pentru care s-au adunat preoţi şi credincioşi la petrecerea sa pe ultimul drum pământean: să ne rugăm ca Dumnezeu să-i facă parte de odihnă veşnică, să aducem mângâiere familiei, ca apoi să amintească participanţilor despre importanţa misiunii preoţeşti, preotul fiind cel se roagă pentru toţi, la necazuri şi suferinţă, dar şi la bucurii, care îi primeşte pe toţi credincioşii în mod egal şi pentru care coboară din cer pe Duhul Sfânt ca să le fie de ajutor.

Protopopul pr. Nicolae Petruş, cu care a fost în relaţii foarte apropiate, a spus că preotul Alexandru Avram a fost un exemplu pentru toţi, prin conduita, bunătatea, cucernicia şi omenia de care a dat dovadă. Din 1 decembrie 1991, când s-a pensionat, s-a stabilit în Baia Mare, împreună cu preoteasa Ana, care a trecut la Domnul în urmă cu doi ani. În urmă cu un an şi-a petrecut pe ultimul drum pe fiul său Mircea.

Pr. Alexandru Avram rămâne ca un model pentru preoţii de azi. Dumnezeu să-l aşeze în rând cu drepţii Săi. Foto.

  • Festivitatea de terminare a facultăţii la Teologia Ortodoxă băimăreană

Marţi, 24 mai 2016, de la ora 11,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la festivitatea de terminare a facultăţii, pentru studenţii Departamentului de Teologie Ortodoxă a Centrului Universitar Nord din Baia Mare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Festivitatea a început în prezenţa P.S. Iustin Sigheteanul, cu slujba unui Te Deum, oficiat de pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul, prodecan şi coordonatorul Departamentului, conf. univ. dr. Ştefan Pomian, coordonatorul Teologiei de la Nord, pr. lect. univ. dr. Dorinel Dani. În Catedrală s-au aflat mai aflat conf. univ. dr. Mircea Farcaş, decanul Facultăţii de Litere, pr. dr. Vasile Augustin, vicar eparhial administrativ şi fost cadru didactic al Universităţii, pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural şi fost cadru didactic al Universităţii, preoţi, teologi şi alte cadre universitare.

La strană a fost Corul „Sfântul Ioan Damaschin” al Teologiei, dirijat de pr. lect. univ. dr. Teofil Stan. Secţiile care au participat la acest curs festiv au fost: Teologie Pastorală, Teologie Asistenţă Socială şi Masterat de la „Teologie creştină şi spiritualitate europeană”. S-a strigat catalogul studenţilor, al profesorilor, s-au ţinut discursuri, s-a înmânat cheia succesului la viitorii absolvenţi, s-au făcut fotografii. Susţinerea cursului festiv propriu-zis a fost făcută de conf. univ. dr. Ştefan Pomian şi, la cererea studenţilor, tema aleasă a fost despre euharistie.

Teologia Ortodoxă băimăreană împlineşte anul acesta 25 de ani de existenţă, a spus pr. conf. univ. dr. Paul Gh. Adrian, organizatorul evenimentului. A vorbit conf. univ. dr. Mircea Farcaş, decanul Filologiei, de care aparţine şi Teologia Ortodoxă, care a subliniat că pe vremea ministrului Spiru Haret, cel mai bun ministru al Învăţământului românesc, Religia era pe locul I în catalog şi avea importanţă maximă. Decanul a mai vorbit despre cele trei catedrale băimărene: Catedrala Episcopală, Centrul Universitar „Nord” şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, explicând câteva lucruri despre marele dascăl Petre Dulfu, născut în judeţul nostru, la Tohat.

În încheiere a fost cuvântul de învăţătură al Arhiereului, P.S. Iustin Sigheteanul, care a vorbit despre Biserică - instituţie divino-umană, cu o activitate neîntreruptă de peste 2000 de ani, de importanţa Teologiei Ortodoxe de la „Nord”, iar pe studenţii absolvenţi i-a încadrat în categoria celor 70 de ucenici ai Mântuitorului şi i-a îndemnat să iasă la mărturisire, că este nevoie în societatea de azi, care se secularizează pe zi ce trece, ca să fim mărturisitori. „Să devenim creştini de atitudine, să ne apărăm valorile creştine!”, i-a îndemnat P.S. Iustin Sigheteanul. Trebuie să deveniţi misionari, i-a mai îndemnat Ierarhul, iar despre harul preoţiei, le-a spus clar că acesta nu se poate lua cu de la sine putere. Foto.

IPS Arhiepiscop Justinian

la împlinirea a 95 de ani de viață binecuvântată

 

Sâmbătă 28 mai 2016 , Înaltpreasfinția Sa Justinian Chira împlinește binecuvântata vârstă de 95 de ani. Pentru a marca acest eveniment din viața Înaltpreasfinției Sale, vineri 27 mai 2016, ora 13, se va săvârși slujba de Te-Deum în Paraclisul de la reședința episcopală, de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei Andreicuț – mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

După slujba de Te-Deum se vor adresa cuvintele de felicitare, în sala de consiliu a Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.

I.P.S. Arhiepiscop Justinian Chira

- Curriculum Vitae –

Date biografice:

Născut din părinții Ilie și Maria, țărani evlavioși, la data de 28 mai 1921, în satul Plopiș, comuna Șișești, județul Maramureș, având numele de botez Ioan.

În zorii zilei de 12 martie 1941 închide ușa casei din satul natal, iar pe seară întră pe poarta Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia. După un an, la 2 martie 1942, este tuns în monahism și primește numele Justinian.

La 15 august 1942, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului și Clujului îl hirotonește diacon pe seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia.

Neținându-se cont de faptul că monahii nu aveau (și nu au și n-au avut vreodată) obligații militare, ierodiaconul Justinian este recrutat și încorporat de către ocupanții maghiari, fiind soldat în armata maghiară – compania antiaeriană de la Miskolc – în perioada 22 noiembrie 1942 – 10 martie 1943.

La puțin timp după lăsarea la vatră, este hirotonit preot pe seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia, la data de 17 aprilie 1943, de către Episcopul Nicolae Colan.

După ce starețul Nifon Matei a trecut la cele veșnice, în locul lui este numit, la data de 25 iunie 1944, tânărul ieromonah Justinian Chira, care, la vârsta de 23 de ani, a preluat această funcție într-o perioadă foarte grea pentru mănăstiri. În anul 1948 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1967, la propunerea Episcopului Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la rangul de arhimandrit.

Tot la propunerea Episcopului Teofil Herineanu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de 9 iunie 1973, fiind hirotonit ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, la 9 septembrie 1973, și primind supranumele de ”Maramureșeanul”.

După revoluția din 1989 s-a reînființat Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului. Cine putea să fie mai potrivit pentru a ocupa scaunul de titular al acestei noi eparhii, nimeni altul decât Preasfințitul Justinian, fiul acestor meleaguri ? Astfel că, la data de 22 septembrie 1990, Adunarea Națională Bisericească îl alege episcop în fruntea acestei eparhii, iar la 11 noiembrie 1990 este întronizat la biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare (vechea Catedrală), de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului.

La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rang de Arhiepiscop onorific, de către Preafericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea – Patriarhul României, în Catedrala ”Sf. Treime” din Baia Mare.

Formare educațională (studii) :

Cursurile școlii primare le face în satul natal Plopiș, între anii 1928-1934, apoi a frecventat cursurile Liceului Ortodox de băieți ”Simion Ștefan” din Cluj, iar studiile în teologie le-a absolvit la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar din Sibiu, în anul 1966, susținându-și licența în teologie cu teza Mănăstirea ”Sf. Ana” - Rohia .

Hirotonii și hirotesii :

Din anul 1973 și până în prezent a hirotonit peste 400 de preoți și diaconi.

Activitatea academică (titluri academice și publicații) :

I-au fost conferite 4 titluri de Doctor honoris causa, de către Universitatea de Vest din Oradea (23.05.2001), Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia (20.10.2009), Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad (12.03.2010) și Universitatea de Nord din Baia Mare (27.05.2010).

Publicații : a. Volume de autor (catalog alfabetic)

Apel la conștiință și rațiune - Sibiu, 1990, 24 p.; Colo-n sus în vremea aceea: florilegii – Baia Mare, Editura Mănăstirii Rohia, 2010, 291 p.; Convorbiri în amurg (dialoguri cu Bogdan Eduard) – Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2006, 192 p.; Cuvintele părintelui : Un ghid al frumuseții lăuntrice. Antologie și Cuvânt înainte: Pr. Prof. Radu Dorin Micu – Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009, 175 p.; Darurile Bisericii – Cluj-Napoca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, 1983, 255 p.; Drepturile copilului – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 1994, 23 p.; Gând și suflet românesc – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 1998, 84 p.; Harul și adevărul – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 1996, 432 p.; Iată mama ta – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2011, 128 p.; Iustinian (dialoguri cu Bogdan Eduard) - Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2006, 296 p.; La început de drum - Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2010, 24 p.; Lumină din lumina Nașterii și Învierii Domnului - Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2006, 244 p., reeditată în anul 2012, 304 p.; Mama și copilul - Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2009, 12 p.; Mănăstirea ”SfântaAna” Rohia: monografie – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2009, 284 p.; Pagini de pateric Rohia – Baia Mare, Editura Mănăstirii Rohia, 2010, 257 p.; Tinerețea: Primăvara vieții – Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 2010, 28 p.; Viața Maicii Domnului - Cluj-Napoca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, 1986, 212 p., reeditată la Baia Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 1999, 175 p.; Viața Prea Curatei Fecioare Maria - Cluj-Napoca, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, 1948; Viața și Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul – Baia Mare, 2006;

b. Volum realizat în colaborare

Scrisori. ALEXANDRU, Ioan; CHIRA Justinian – Baia Mare, 2001, 320 p.;

La toate acestea se mai adaugă peste 20 de cuvinte înainte sau prefețe la cărți de cult,

teologice, istorice, omiletice și catehetice, precum și un număr de peste 150 de studii și articole publicate în periodice bisericești sau în presa locală.

Distincții bisericești și civile

  • Arhiepiscop onorific – ridicat în rang de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 2009;
  • ”Steaua României” - conferită de Președinția României, 2011;
  • Titlul de Cetățean de Onoare al judeţului Maramureş, conferit de Consiliul Județean Maramureș și Cetăţean de Onoare a peste 40 de primării de municipii, orașe și comune din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului;
  • Titlul „Omul anului 2009” – conferit de Consiliul Județean Maramureș

  • PS Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de primăvară, care a reunit preoţii din protopopiatele Sighetu Marmaţiei şi Vişeu

Luni, 23 mai 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de primăvară care s-a desfăşurat în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Petrova, Protopopiatul Vişeu.

Sfânta Liturghie Arhierească şi Te Deum

Cu începere de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească, într-un sobor de preoţi din care au făcut parte protopopii Sighetului – pr. Vasile Aurel Pop şi Vişeului – pr. Mihai Chira, pr. Vasile Vulpe, parohul bisericii gazdă, stareţi de mănăstiri, preoţi de mir.

În timpul Sfintei Liturghii Arhiereşti, P.S. Iustin Sigheteanul a hirotonit întru preot pe diaconul Adrian Vasile Vulpe, pe seama Protopopiatului Vişeu.

Preotul hirotonit este a şaptea generaţie, fără întrerupere, de preoţi basarabeni, veniţi în Maramureş „cu căruţa cu coviltir”, din cauza vremurilor grele care au trecut peste această ţară din teritoriul României, după cum a mărturisit părintele paroh Vasile Vulpe. Toţi au slujit în parohiile din jurul Petrovei şi îşi dorm somnul de veci în pământul Maramureşului.

Stavrofor cu Crucea bunicului

În timpul Sfintei Liturghii Arhiereşti, P.S. Iustin Sigheteanul l-a distins pe preotul Vasile Vulpe la rangul de stavrofor, adică cu dreptul de a purta Sfânta Cruce. Cu emoţie, preotul Vasile a primit din mâinile Arhiereului Crucea de stavrofor pe care a purtat-o bunicul său în timpul vieţii.

Distincţia a fost primită pentru cei 30 de ani de preoţie, din care 25 de ani în Parohia Petrova, unde s-a bucurat de mult respect din partea credincioşilor.

La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiat un Te Deum, ca semn de mulţumire Mântuitorului peste binefacerile revărsate asupra Arhiereului şi preoţimii din cele două protoierii.

Conferinţa preoţească de primăvară

La conferinţa preoţească de la Petrova au participat peste 100 de preoţi şi monahi slujitori la parohiile şi mănăstirile din cele două protopopiate din Maramureşul Voievodal.

Tema conferinţei a fost intitulată „Perspectivele educaţiei religioase în societatea românească”, temă educaţională aleasă pentru marca Anul Omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin-ortodox din Patriarhia Română. Referatul cu titlul de mai sus a fost întocmit şi prezentat de pr. Milan Bălan, consilier eparhial al Sectorului Educaţional din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

“Statul, instituțiile europene și organizaţiile suprastatale nu sunt și nu vor fi întotdeauna prietenoase cu Biserica", a spus părintele Milan Bălan în referat. În mod tradițional, relațiile dintre Biserică și Stat, în țările majoritar ortodoxe, au urmat principiul bizantin al simfoniei, adică al armoniei, al sincronizării, al înțelegerii și cooperării dintre două instituții deosebite și distincte: una spirituală și cealaltă politică, însă în orânduirea seculară spre care ne îndreptăm, e posibil ca principiul bizantin amintit să nu mai fie actual. Poate de aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a reașezat la locul cuvenit importanța catehizării parohiale – complementară și alternativă orei de religie, concluzionează autorul. Foto.

  • A trecut la Domnul preotul Alexandru Avram
             

Cu durere în suflet, fiica Sorina şi ginerele Dinu Pripon, medici în Tg. Lăpuş, anunţă trecerea la Domnul, la vârsta de 93 de ani, a vrednicului de pomenire preot ALEXANDRU AVRAM din Baia Mare.

          Părintele Avram s-a născut la 14 martie 1923 în Oarţa de Sus, judeţul Maramureş. A urmat Liceul „George Coşbuc” din Năsăud, iar apoi Academia Teologică de la Oradea. A fost hirotonit preot în 1948 şi a slujit în parohiile Oarţa de Sus - până în 1952, Soconzel – până în 1957, Mânău – până în 1969, Sălsig – până în 1977 şi în Şomcuta Mare – până în decembrie 1991, fiind foarte iubit de credincioşi pentru comportarea sa. După pensionare, la 1 decembrie 1991, a slujit în toate bisericile din Baia Mare, neputându-se despărţi de Sfântul Altar, suplinind şi ajutând astfel preoţii.

A fost un preot cu mută demnitate, care a slujit Sfântul Altar al Domnului timp de 78 de ani, până puterile i-au slăbit

  • P.S. Iustin Sigheteanul a oficiat slujba vecerniei în Parohia Bogdan Vodă

Duminică, 22 mai 2016, cu începere de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba vecerniei la biserica cu hramul “Învierea Domnului” din Bogdan Vodă, Protopopiatul Vişeu, în faţa unei mari mulţimi de dreptcredincioşi.

După slujba vecerniei, P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre ce înseamnă să fii drept credincios, despre episcopat şi misiunea ierarhului în ziua de azi, despre misiunea şi sfinţenia preotului şi despre multe alte lucruri pe care trebuie să le cunoască creştinii, dar şi despre comportamentul duhovnicesc al creştinului ortodox în biserică şi în afara ei.

În încheiere, P.S. Iustin Sigheteanul a numit, pe baza concursului desfăşurat la sediul Episcopiei, în 16 februarie, pe cei doi preoţi care vor păstori credincioşii Parohiei Bogdan Vodă: preot I –Vasile Şimon şi preot II – Călin Constantin Iosip şi le-a înmânat însemnele păstorii: Sfânta Cruce şi, respectiv Sfânta Evanghelie. Foto.

  • Târnosire în Parohia Culcea şi Sfântă Liturghie Arhierească

Duminică, 22 mai 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Parohia Culcea, Protopopiatul Chioar, în prezenţa unui mare sobor de preoţi slujitori, din care au făcut parte pr. Nicolae Petruş, protopopul Chioarului, pr. Mircea Conţ, paroh, alţi preoţi din Baia Mare şi parohiile învecinate.

Târnosirea bisericii a fost făcută după toată rânduiala, în prezenţa unui mare număr de credincioşi, veniţi să se roage împreună cu Arhiereul şi preoţii slujitori, dar şi să asiste la un eveniment atât de important şi de rar din viaţa oricărei parohii – târnosirea unei biserici.

În Sfânta Masă, construită din nou, din marmură, ce are icoane pictate, după modelul din mozaic al bisericii din Eghina a Sfântului Nectarie, au fost aşezate cu sfinţenie Sfinte Moaşte ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel şi Documentele de sfinţire, din 1961 şi 2016, puse în Sfânta Masă într-un tub de inox, ca să nu ruginească, şi pecetluite cu ceară. Pe Sfânta Masă, în cele patru colţuri, au fost aşezate icoanele din marmură ale celor patru Sfinţi Evanghelişti. Sfânta Masă a fost spălată în mai multe rânduri şi unsă cu Sfântul şi Marele Mir. Cu Sfântul şi Marele Mir a fost unsă biserica în şapte părţi. Cu ocazia târnosirii, biserica a primit, alături de hramurile vechi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, şi al treilea hram, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, pentru că 2016 a fost declarat an comemorativ dedicat acestui Sfânt de către Patriarhia Română.

Într-un scurt cuvânt ocazionat de acest eveniment, P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor, veniţi la hram din satele Chioarului şi chiar mai de departe, între Gabriel Zetea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, primarul Emilian Pop, care în ce constă târnosirea unei biserici, cum primeşte ea sfinţenie şi puterea de a sfinţi pe cei ce intră în ea.

Biserica din Parohia Culcea a fost zidită între anii 1938-1939, iar târnosirea ei are loc ca urmare a multor lucrări făcute, între anii 2010-2016, executate cu binecuvântarea şi sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul, de credincioşii păstoriţi de tânărul preot Mircea Conţ. Este vorba, mai întâi, de reorganizarea Sfântului Altar şi a Sfintei Mese după rânduiala străveche ortodoxă, cu mobilier nou, a unei solei noi, a iconostasului sculptat în lemn de tei şi împodobit cu icoane noi, înlocuirea ferestrelor vechi cu altele noi, cu vitralii, refacerea în totalitate a exteriorului şi renovarea acoperişului, construirea unui lumânărar nou, a unor alei largi în jurul bisericii şi a gardului de împrejmuire. Toate s-au executat pe cheltuiala bunilor credincioşi, a Consiliului Judeţean şi a Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu ajutorul unor binefăcători.

Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă în aer liber, pe un timp frumos şi călduros, de către Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, în sobor de peste 25 de preoţi slujitori, din care au mai făcut parte arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, pr. Nicolae Petruş, protopopul Chioarului, preotul paroh Mircea Conţ şi preoţi invitaţi din parohiile din jur.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Arhanghelii” a preoţimii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

În cuvântul de învăţătură, rostit la momentul pricesnei, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii, a slăbănogului, vindecat la scăldătoarea Vitezda de Iisus Mântuitorul, după 38 de ani de suferinţă, explicând mulţimii de credincioşi în ce context biblic şi de ce s-a întâmplat această minune.

Pentru strădanie şi jertfelnicie, preotul paroh Mircea Conţ a fost distins cu rangul de stavrofor, iar binefăcătorii au primit diplome de recunoştinţă.

P.S. Iustin Sigheteanul a primit în dar o icoană a primului hram al bisericii, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pentru a completa zestrea de icoane a muzeului Eparhiei. Foto.

  • PS Iustin Sigheteanul la hramul bisericii din Satu Mare

Azi, sâmbătă, 21 mai, în sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească în biserica cu acest hram din municipiul Satu Mare, paroh preot Ioan Socolan, protoiereul Sătmarului. Înconjurat de credincioşii sătmăreni, cu această ocazie P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură. Din soborul slujitor au făcut parte peste 25 de preoţi şi diaconi din municipiul Satu Mare şi Baia Mare, precum şi din parohiile apropiate. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii, dirijat de prof. Ramona Boitor-Socolan.

Un hram împărătesc, pe măsura Sfinţilor săi ocrotitori

De o sărbătoare cu foarte multă lumină, cu linişte, împăcare şi smerenie, o sărbătoare cu adevărat împărătească, pe măsura Sfinţilor săi ocrotitori, Sfinţilor Împăraţi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, a avut parte biserica din Satu Mare, în cadrul căreia îşi desfăşoară păstorirea preoţii din trei parohii cu acelaşi nume, numerotate I, II şi III. Este vorba de o biserică ce are o istorie nu prea veche, o istorie de prin 1990. Situată la capătul podului „Golescu” de peste râul Someş, care străbate oraşul, ideea construirii acestei biserici a început în 10 ianuarie 1990, cu depunerea unei cereri la municipalitate, de ridicare a ei, aprobată, iar în acelaşi an, la 21 mai, a fost sfinţit locul şi pusă piatra de temelie. Prima Sfântă Liturghie a fost oficiată de sărbătoarea împărătească a Învierii Domnului Iisus Hristos din 1992, afară, în jurul unei cruci, până în toamnă fiind construită şi o biserică provizorie, în care se va sluji până în 4 martie 2004.

Împărăteasa Elena – exemplu de mamă creştină

Înconjurat de credincioşii sătmăreni, cu această ocazie P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, exemplu de mamă creştină, şi despre Împăratul Constantin cel Mare, care, de la preluarea puterii, a dat libertate de manifestare creştinilor, prin Edictul de la Milano, din 313, sub toate aspectele, şi a scutit bisericile de dări. El a oprit, prin deciziile sale, schingiuirea, timp de 300 de ani, a creştinilor, care erau prigoniţi pentru simplul motiv că credeau în Iisus Hristos Mântuitorul. Ca mare şi bun creştin, Constantin cel Mare a convocat Sinodul I ecumenic de la Niceea, în cadrul căruia s-au stabilit, pe lângă alte lucruri importante pentru creştinism, şi primele capitole din Simbolul de Credinţă al creştinilor ortodocşi, Crezul. Împărăteasa Elena a fost primul pelerin creştin la Locurile Sfinte, dar şi primul arheolog creştin, pentru faptul că a descoperit Crucea pe care a fost Răstignit Mântuitorul.

Dumnezeu a vrut biserică într-un loc nisipos

Biserica din Satu Mare s-a construit cu eforturi uriaşe, pe un teren nisipos, pe albia veche a râului Someş. De fapt, la început, biserica s-a construit în jos, în pământ, de la adâncimea de 12 metri, pentru că avea nevoie de o infrastructură foarte solidă. Cu toate că terenul era inadecvat pentru o asemenea construcţie, Dumnezeu aşa a vrut ca să aibă aici casa Sa, pe cupola căreia s-a înălţat crucea în urmă cu doi ani. Este, deci, terminată „în roşu”, cum se spune. Un locaş de rugăciune şi închinare, a cărei fundaţie are adâncimea de 12 m, cam cât un bloc cu patru etaje! Deocamdată, se slujeşte în subsolul, foarte generos ca spaţiu, în care încap mai bine de 2.000 de creştini. Acum, la hram, subsolul a fost plin, iar pe afară mai erau câteva sute de credincioşi.

Un hram cinstit de oficialităţi

Un oaspete de seamă au avut credincioşii prezenţi azi în biserica „Sfinţii Împăraţi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena”, la hram: diplomatul şi fostul ministru Teodor Meleşcanu, care a venit să se roage împreună cu ei. Au mai fost prezenţi: Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, deputatul Octavian Petric, fostul ministru Ovidiu Silaghi, primarul municipiului Satu Mare, Dorel Corca, managerul Spitalului Judeţean, Marcela Papici, fostul prefect Eugeniu Avram.

Binecuvântarea Centrului Social „Mitropolit Sebastian Rusan”

După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin Sigheteanul a binecuvântat Centrul Social „Mitropolit Sebastian Rusan”, ctitorit de Asociaţia „Acoperământul Maicii Domnului”, coordonată de pr. Gabriel Gorgan, Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” II.

Asociaţia „Acoperământul Maicii Domnului” asigură, pentru 80 de copii, de trei ori pe săptămână, câte o masă caldă, plus oferă pachete pentru nevoiaşii din parohie.

Mitropolitul Sebastian Rusan (1884-1956) a fost protopop de Satu Mare, Episcop al Maramureşului, Arhiepiscop de Suceava şi Maramureş, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (1950–1956). Este un Ierarh al Bisericii Ortodoxe, de la a cărui trecere la Domnul s-au scurs 60 de ani şi pe care trebuie să-l cinstim pentru multele lucruri pe care le-a făcut în timpul păstoririi sale în Maramureş şi Moldova. Foto.

  • PS Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de primavara care a reunit preotii din protopopiatele Baia Mare, Lapus si Chioar.

Joi, 19 mai 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezidat conferinţa preoţească de la Tg. Lăpuş, care a avut loc în biserica cu hramul „Înălţarea Domnului”.

Conferinţa a început cu Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie, oficiată de membrii ai Permanentei Eparhiale si protoiereii celor trei protopopiate, în prezenţa tuturor celor 250 de preoţi. La Sfânta Liturghie a asistat P.S. Iustin Sigheteanul.

Desfăşurată în Anul Omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin-ortodox din Patriarhia Română, referatul, întocmit şi prezentat de pr. Milan Bălan, consilier eparhial al Sectorului Educaţional, a abordat o temă adecvată: „Perspectivele educaţiei religioase în societatea românească”.

„Folosind sintagma ”educație religioasă”, avem de fapt în față lucrarea apostolică a Bisericii de învățare, sfințire și conducere a oamenilor spre mântuire. Implicit, ca finalitate, avem proiecția persoanei creștinului autentic, cunoscător al cuvântului Lui Dumnezeu și al învățăturii de credință, iubitor și devotat Bisericii Lui Hristos, practicant al credinței și al faptelor bune… Experiența ultimilor 25 de ani în privința educației religioase demonstrează faptul că eforturile de catehizare, fie prin ora de religie, fie prin catehizarea parohială pot să dea roade mai bune dacă reușim să cultivăm un mod de viață autentic creștin”, se spune în referatul care abordează principalele elemente ale educaţiei creştine.

În încheierea conferinţei a luat cuvântul P.S. Iustin Sigheteanul, care a vorbit preoţilor despre îndatoririle preoţeşti în domeniul educaţiei şi despre păstrarea tradiţiilor creştine în satele maramureşene, care contribuie şi ele la educaţia religioasă a tinerilor, preoţilor revenindu-le misiunea de a păstra şi contribui la continuarea acestor tradiţii. Tradiţiile creştine şi exemplul personal al preotului, la Sfântul Altar şi în viaţa de zi cu zi, au fost, de-a lungul timpului, doi stâlpi de bază carte au făcut ca Ortodoxia adevărată să se păstreze pe meleagurile noastre. Foto.

  • Vizita casa Brebeni.

După finalizarea Conferinței preoțești de primăvară a Protopopiatelor Baia Mare, Lăpuș și Chioar, Preasfințitul Iustin Sigheteanul a vizitat familia doamnei preotese Gabriela Găurean, rămasă văduvă în urma trecerii la Domnul,  în noiembrie 2015, la numai 29 de ani, a părintelui Dan Găurean. Cele 56 de parohii ale Protopopiatului Lăpuș s-au solidarizat pentru a o sprijini pe tânăra preoteasă rămasă văduvă, însărcinată și cu o fetiță de numai 3 ani. Cu cei peste 50.000 lei colectați se vor executa lucrări de finisare interioare și exterioare la casa personală a familiei Găurean, pentru ca cele două fetițe și mama lor să poată să își continue viața în condiții decente. Preasfințitul Iustin a încurajat-o cu cuvinte de mângâiere și apreciere pe doamna preoteasă asigurând-o de tot sprijinul material și spiritual al Bisericii Ortodoxe și a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe care pr. Dan Găurean a slujit-o cu devotament. Foto.

  • Preotii din Protopopiatele Satu Mare, Carei si Oas s-au reunit la Manastirea Scarisoara Noua pentru Conferinta preoteasca de primavara.

Marţi, 17 mai 2016, de la ora 8,00, au debutat, la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Scărişoara Nouă, Protopopiatul Carei, conferinţele preotesti de primăvară în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, prezidate de Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul.

Conferinţa a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de protopopul de Satu Mare, pr. Ioan Socolan, protopopul de Carei, pr. Marian Crainic, de protopopul de Oaş, pr. Mihai Feher si arhim. dr. Timotei Bel, staretul mănăstirii şi exarhul mănăstirilor din Eparhie, în prezenţa tuturor preoţilor, din cele trei protopopiate, multi dintre acestia impartasindu-se. La Sfânta Liturghie a asistat P.S. Iustin Sigheteanul.

Tema conferinţei se intitulează „Perspectivele educaţiei religioase în societatea românească”, în contextul declarării, de către Patriarhia Română, a anului 2016 ca „An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin-ortodox”. Referatul a fost întocmit de pr. Milan Bălan, consilier eparhial al Sectorului Educaţional.

În referat se face o scurtă abordare a principalelor elemente ale educaţiei creştine de-a lungul timpului, o descriere a tabloului actual al educaţiei religioase (familia, Biserica, Şcoala), impactul secularizării şi al confruntărilor sociale asupra educaţiei religioase, cu provocările contemporane, prezentarea învăţământului teologic din Eparhie etc.

În finalul conferinţei a luat cuvântul P.S. Iustin Sigheteanul, care s-a referit la misiunea complexă a preoţilor privind educaţia tineretului, modul de comunicare cu tinerii, încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în Biserică şi în preoţii ei, pentru că în Biserică tinerii găsesc răspunsuri la întrebările care îi frământă, iar preotul, ca păstor, are misiunea de a fi educator al tinerilor şi în acelaşi timp, un prieten al lor, care să-i conducă pe calea adevărului evanghelic. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a târnosit biserica din Asuaju de Jos

Duminică, 15 mai 2016, cu începere de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii din Asuaju du Jos, Protopopiatul Chioar, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. Nicolae Petruş, protopopul de Chioarului, pr. Damian Bot, paroh si preoţi din alte parohii.

Slujba de târnosire a fost oficiată cu respectarea întregii rânduieli, atât în Sfântul Altar, când şi în interiorul şi exteriorul bisericii. P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor ce semnifică fiecare etapă din slujba de târnosire şi de ce biserica devine loc sfinţit şi sfinţitor, iar Sfânta Masă este locul cel mai sfânt de pe pământ. Totodată, credincioşilor li s-a explicat ce semnifică Sfânta Masă, de ce se pun Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici în piciorul Sfintei Mese, de ce se pun cei patru Sfinţi Evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese şi în care colţ fiecare, ce înseamnă a unge cu Sfântul şi Marele Mir biserica în exterior şi în interior, în cele patru părţi, a catapetesmei, a proscomidiarului şi al Sfântului Altar.

Cu ocazia slujbei de târnosire, biserica a primit, pe lângă hramul istoric „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi un nou hram „Sfântul Antim Ivireanul”, deoarece ne aflăm în Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă, amplasată în curtea bisericii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi băimăreni.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la Evanghelia Zilei din a treia duminică de după Învierea Domnului, Duminica Mironosiţelor, explicând pericopa evanghelică. La sfarsitul Sfintei Liturghii preotul paroh Bot Damian, care pastoreste de 15 ani in aceasta parohie a primit rangul de iconom stavrofor, iar Consiliul Parohial, Consiliul Local si binefacatorii au primit diplome de vrednicie. Biserica din Asuaju de Sus a fost zidită între anii 1885-1889, iar din 2011 şi până în prezent s-au efectuat, sub îndrumarea P.S. Iustin Sigheteanul, următoarele lucrări: înlocuirea geamurilor vechi cu geamuri noi termopan, a uşii de la intrare în biserică cu una nouă, s-a introdus încălzirea centrală pe bază de curent electric, s-a pus gresie în locul vechii pardoseli, s-a efectuat un drenaj în jurul bisericii, pentru a preveni igrasia, s-a renovat exteriorul şi s-au turnat trotuare în jurul clădirii, s-a recondiţionat şi refăcut parţial pictura, s-a montat un nou iconostas, din lemn de stejar, şi s-au pictat icoanele de pe el, s-a renovat mobilierul existent, s-a rezidit Sfânta Masă şi s-a reorganizat Sfântul Altar după cerinţele străvechi ortodoxe. Cheltuielile au fost suportate de către credincioşii parohiei şi binefăcători. Foto.

  • Sfinţirea locului pentru biserica Schitului „Schimbarea la Faţă a Domnului”

Duminică, 15 mai 2016, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru biserica Schitului „Schimbarea la Faţă a Domnului”, situat în BAIA MARE, pe strada Viilor nr. 104.

Schitul este situat într-un loc mirific, iar la slujba de sfinţire s-au rugat în genunchi, împreună cu Arhiereul, câteva sute de credincioşi, pentru ca noua biserică să fie un loc sfânt şi sfinţitor, înspre folosul băimărenilor. Încă din 2001, o familie din Baia Mare, care doreşte să-şi păstreze anonimatul, a oferit, sub pădurea din partea de nord a dealului ce străjuieşte municipiul Baia Mare, un loc pentru a se construi pe el o mănăstire. De atunci, la vecernia din Duminica Tuturor Sfinţilor, sobor de preoţi, cântăreţi şi credincioşi, în frunte cu preot dr. lect. univ. Vasile Borca, urca pe cărăruia abruptă de deasupra Spitalului TBC pentru a ajunge la mănăstire, deoarece cu maşina nu se putea ajunge. Era un efort răsplătit sus cu o privelişte de ansamblu deosebit de frumoasă asupra municipiului Baia Mare, aşa cum numai excursioniştii de înălţimi pot vedea. Este, acolo sus, într-adevăr, loc de mănăstire, frumos şi binecuvântat! În anul 2010, au fost încheiate actele de donaţie, a fost numit, cu binecuvântarea P.S. Iustin Sigheteanul, un preot slujitor, părintele Gheorghe Ştirb, şi au început lucrările de acces de pe strada Viilor, s-a construit un mic paraclis în care se slujeşte şi azi. În 2013, lucrările au fost preluate de Centrul Eparhial, sub directa îndrumare a P.S. Iustin Sigheteanul, care a numit aici stareţă pe monahia Tatiana Tomoş, iar ca slujitor pe preotul Claudiu Ciaşcai. În aceeaşi toamnă au început lucrările la casa monahală, construită din lemn, în stil maramureşean, care adăposteşte paraclisul, 5 chilii, trapeză şi s-a stabilit hramul sfântului locaş: „Schimbarea la Faţă a Domnului”, praznic împărătesc, care se ţine în 6 august în fiecare an.

Pentru a ajunge la sfântul locaş se poate merge cu maşina pe străzile: Iuliu Maniu, până la EON gaz, Tudor Vladimirescu – George Pop de Băseşti – strada Viilor (până la mănăstire). Pe jos, traseul este pe strada Victor Babeş, apoi pe strada Sănătăţii şi pe cărare până sus la schit.

Azi, 15 mai 2016, a fost sfinţit locul pentru biserica ce se va înălţa aici, cu fundaţie din piatră şi structură de zid cu pridvor si acoperis de lemn in stil maramuresean. Ansamblul monahal va mai cuprinde un Altar de Vară, un centru cultural-spiritual, un turn clopotniţă, un corp pentru chilii, fântână şi locuri de parcare. Schitul oferă o oază de linişte, în care te poţi ruga şi reculege în pace, un nou loc în care să ieşi din zgomotul urban şi să adăstezi lângă o pădure răcoroasă şi binefăcătoare, în verile toride şi nu numai. Echipa de proiectanti si ingineri care lucreaza la punerea in opera a acestui proiect, este aceeasi care lucreaza si la Catedrala Episcopala: arhitect Dorel Cordos, dr. ing. Gelu Zaharia si ing geolog Sorin Zaharia.

Schitul este primul aşezământ monahal ortodox din municipiul Baia Mare.

La slujba de sfinţire au luat parte arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. lect. univ. dr. Vasile Borca, pr. Claudiu Ciaşcai, slujitor al sfântului locaş de închinare, preoţi din Baia Mare şi împrejurimi.

P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre rostul si folosul duhovnicesc, social si cultural-spiritual al mănăstirilor în ziua de azi, subliniind faptul ca aceasta manastire va promova pictura si arta sacra si va organiza tabere de vara cu tineretul, despre binecuvântările pe care le aduc locurilor unde sunt amplasate, despre ce înseamnă a fi monah şi să slujeşti zi şi noapte Domnului şi să te rogi pentru pace în lume şi în ţară şi pentru vremuri mai bune. Foto.

  • PS Iustin Sigheteanul a sfinţit Casa sociala multifuncţională din Valea Vinului

Sâmbătă, 14 mai 2016, cu începere de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de binecuvantare a Casei sociale multifuncţionale „Sfântul Ioan Botezătorul”a Parohiei din Valea Vinului, Protopopiatul Satu Mare, în prezenţa mai multor credincioşi.

Un sobor de 20 de preoţi şi diaconi au slujit în soborul din care au făcut parte pr. dr. Ştefan Cristian, consilier eparhial cultural, pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, pr. Ioan Bonea, paroh, preoţi din parohiile apropiate. Casa socială multifuncţională fost amenajată într-o clădire veche, retrocedată de catre autoritatile locale, parohiei ortodoxe şi cuprinde o sală multifunctionala, o bucătărie dotată cu toate cele trebuioare, un pridvor mare, un grup sanitar, iar alăturat ei – o capela, pentru unele servicii religioase. Suprafaţa utilă este de 210 metri pătraţi. Ea a fost reamenajată din banii donaţi de credincioşii parohiei, de Primăria Valea Vinului, de Consiliul Judeţean Satu Mare şi din fondurile atrase de deputatul sătmărean Octavian Petric

La sfârşitul slujbei de binecuvântare, P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt ocazional si a oferit diplome celor implicati in acest proiect.

Localitatea Valea Vinului este atestată documentar de peste 600 de ani, mai exact din anul 1399. Pe locul actualei case parohiale a existat o biserică de lemn, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, care a fost vândută într-o localitate „de pe Someş în Sus”. Biserica actuală a fost ridicată între anii 1856-1877, din cărămidă arsă pe loc şi piatră adusă peste râul Someş iarna cu săniile de la Viile Oraşului Nou. La început a fost acoperită cu şindrilă, iar în anul 1908 cu tablă. A fost sfinţită în 11 septembrie 1881. În 1941 o furtună doboară turnul, în vinerea de Rusalii, care este refăcut până în 1943. Se tencuieşte în 1964, iar în 1976 este dată în terasit. Între 1981-1983, în timpul păstoririi preotului Viorel Gavra, biserica este pictată în ulei de Ioan Barna. Pr. Ioan Bonea, în anul 1992, reface turnul bisericii şi acoperişul şi o pregăteşte pentru sărbătorirea a 600 de ani de la atestarea documentară a localităţii, eveniment marcat la 12 septembrie 1999, printr-o Sfântă Liturghie Arhierească, oficiată de P.S. Iustin Sigheteanul.

În anul 2003, ca urmare a ridicării a două pridvoare la intrările în biserică şi a renovării exteriorului ei, P.S. Iustin Sigheteanul oficiază, la 10 septembrie 2006, când se împlineau 125 de ani de la târnosire, slujba de resfinţire a sfântului locaş şi oficierea Sfintei Liturghii Arhiereşti. Foto.

  • O zi istorică pentru Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare

Ziua de azi, 12 mai 2016, va rămâne ca zi memorabilă pentru istoria Catedralei Episcopale “Sfânta Treime” din Baia Mare. Este ziua în care s-a încheiat turnarea betoanelor la cota cea mai înaltă – cupola Catedralei. Acolo, la cota +65 metri, se termină lucrările de rezistenţă ale clădirii, pe care va fi montată o structură metalică spaţială, pentru acoperiş, şi crucea, care va da cota finală a sfântului locaş de închinare. Executarea cupolei are şi gradul cel mai înalt de dificultate în execuţie dintre toate lucrările. Este meritul arhitectului Dorel Cordoş, care a gândit clădirea în ansamblul ei, al geologului Sorin Zaharia, care a făcut studiile geologice pentru ca, pe un loc mlăştinos, să se poată ridica o asemenea clădire, al inginerului de rezistenţă prof. dr. Gelu Zaharia, care a calculat toate detaliile pentru ca acest simbol să devină realitate şi să reziste sute şi chiar mii de ani, cu vrerea lui Dumnezeu. Este şi meritul executanţilor: muncitorii constructori structurişti de la firma GRICON, conduşi de maistrul Nicolae Lazăr, dintre care îi pomenim pe Holo Ianos, Gheorghe Bolchiş, Petre Nodiş Viorel Tuns, Ioan Sima, Gheorghe Paşca, Balazsfalvi Tiberiu, deşi lista ar putea continua cu toţi cei 15 pe care i-am găsit acum pe şantier. Betonul la cupolă s-a turnat cu benă de un metru cub, cu macaraua de 78 metri, telecomandată, în trei faze, aceasta de azi fiind ultima turnare la cea mai înaltă cotă +65,00 m. În doar 7 minute bena executa o urcare şi o coborâre, plus încărcatul ei din autobetonieră. S-au turnat azi 23 mc de beton, iar în toate cele trei etape s-a folosit cantitatea de 204 mc beton, marca C25/30. Pentru placare au fost folosite pe cupolă 10.000 cărămizi pline. Suprafaţa cofrată a fost de 860 mp, iar pentru această fază s-au folosit 15 mc scândură de 24 mm grosime şi 7 mc scândură de 48 mm. Diametrul interior al cupolei este de 14,70 m, iar grosimea betonului este între 15 cm la bază şi 8 cm în vârful cupolei. Suprafaţa totală are 340 metri pătraţi. Armăturile din beton armat au însumat 14.645 kg, cu diametre între 8 mm şi 25 mm. Maistrul Nicolae Lazăr a venit pe şantier în 1996, de la biserica Mănăstirii Nicula, împreună cu câţiva muncitori. Această echipă experimentată, care se află zi pe şantier, formează, alături de alţi muncitori, eroii care au dus spre înălţimi o biserică ce a devenit, deja, înainte de încheierea lucrărilor, simbolul Băii Mari, deoarece Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare este o clădire reprezentativă pentru nord-vestul ţării şi chiar pentru întreaga Românie. Ea, pe lângă scopul ei sacramental, este un loc unde se desfăşoară activitaţi culturale şi social-caritative, a intrat de câţiva ani în circuitul turistic religios şi nereligios, iar când va fi terminată, de la cota + 45 m, se va putea vedea panoramic municipiul Baia Mare, fiind gândit acolo un spaţiu de belvedere. Foto.

  • P.S. Iustin Sigheteanul a participat la premierea elevilor de la concursul “Biserica şi şcoala din sufletul meu”

Azi, luni, 9 mai, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a participat, în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la premierea fazei eparhiale a concursului de creaţie „Biserica şi şcoala din sufletul meu”.

Concursul naţional de creaţie Biserica şi Şcoala din sufletul meu este organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi s-a adresat copiilor participan ţ i la grupele catehetice din parohiile înscrise în Programul Na ţ ional „Hristos împărtă ş it copiilor”, preo ţ ilor coordonatori de grup catehetic, profesorilor de religie şi tuturor celor care contribuie la sădirea Cuvântului lui Dumnezeu în inima copiilor. Întrecerea de anul acesta are o conotaţie aparte, pentru că s-a desfăşurat în Anul Omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox declarat de către Patriarhia Română. Concursul s-a desfăşurat pe mai multe secţiuni: secţiunea literară, unde copiii au putut compune o scrisoare către Dumnezeu despre viaţa lor în şcoală şi în biserică, de maximum o pagină, să întocmească un articol despre educaţie astăzi, tot de maximum o pagină, să alcătuiască o creaţie literară (poezie, compunere sau eseu) de maxim două pagini, să compună o rugăciune către Dumnezeu pentru toţi cei din şcoală; secţiunea artistică, unde copiii au avut posibilitatea să efectueze un desen sau o pictură despre evenimentul cel mai important din viaţa lor, de mărime A4 sau A3, să realizeze o fotografie inedită, în concordanţă cu tema concursului, să alcătuiască o creaţie dramatică (piesă de teatru, spectacol, muzică) care să poată fi jucată sau chiar a fost jucată; secţiunea multimedia, în care copiii puteau realiza un interviu cu una dintre personalităţile parohiei sau eparhiei, care au avut o importantă contribuţie în domeniul educaţiei sau să realizeze o prezentare multimedia despre viaţa în şcoală şi în Biserică (film, .ppt etc.).

Înainte de faza pe eparhie, concursul a beneficiat de o evaluare şi premiere la nivelul protoieriilor, în cadrul cărora au fost desemnate trei echipe câştigătoare pentru fiecare protopopiat.

La faza pe eparhie, care a avut loc azi, au participat peste 100 de elevi, protopopi, preoţi, profesori de religie şi cadre didactice din cele 8 protopopiate din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului. Au fost acordate premii în obiecte şi diplome pentru locurile I, II şi III. Cei de pe locul I vor reprezenta Episcopia Maramureşului şi Sătmarului la faza pe Patriarhie, care va avea loc sâmbătă, 21 mai a.c., în Bucureşti, cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale, când premiile vor fi înmânate de Însuşi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Toţi cei implicaţi în această emulaţie la nivelul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, în frunte cu inspectorul eparhial pentru catehizare, pr. Gavril Vasile Băban, principalul organizator şi realizator al concursului, au fost felicitaţi de către Preasfinţitul Părinte Justin Sigheteanul. Comisia de evaluare a fost formată din pr. Gavril Vasile Băban, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, pr. Florin Hoban, inspector şcolar judeţean pentru religie, profesor de limba şi literatura română Camelia Morar, profesor de educaţie plastică Dumitriţa Daniela Filip şi ziarista Camelia Tocaci.

Locul I a fost obţinut de Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Cavnic, Protopopiatul Lăpuş, pentru portofoliul “Micul creştin – misionar al lui Hristos”, coordonat de pr. Andrei Chira şi prof. Valeria Iacob; locul II – parohiile „Înălţarea Domnului” şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Tg. Lăpuş, cu portofoliul „Biserica şi şcoala – lumina sufletului meu”, coordonat de Pr. Andrei Baboşan, prof. Mariana Pop şi prof. Rodica Vele; locul III – Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din localitatea Dacia, Protopopiatul Carei, pentru portofoliul „Biserica şi şcoala – uşi deschise sufletelor inocente”, coordonat de pr. Florin Ioan Mocan şi prof. Nicoleta Florica Mocan. - Premiul I <format pdf> - Premiul II <format pdf> - Premiul III <format pdf>.

În cuvântul rostit la încheierea festivităţii de premiere, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit asistenţei despre realizările sectorului educaţional din eparhie, despre catehizare, organizarea taberelor şi a reuniunilor, în care rolul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului este unul important, având în vedere că în Baia Mare au fost organizate primele două reuniuni ale tineretului, în 2013 şi 2014, din România, din care una internaţională. Este o lucrare de mare importanţă şi de viitor a Bisericii noastre Ortodoxe aceasta, intitulată „Biserica şi şcoala din sufletul meu”, care se desfăşoară în Anul omagial a educaţiei tineretului ortodox, cum a fost intitulat anul 2016. Foto .

 

  • Slujba de târnosire a bisericii din Ulmeni şi Sfânta Liturghie Arhierească

Azi, duminică, 8 mai, de la ora 9,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a noii biserici din oraşul Ulmeni, al doilea oraş ca mărime din Protopopiatul Chioarului. Din soborul de 26 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. dr. Vasile Augustin, vicar eparhial administrativ, pr. Nicolae Petruş, protopopul Chioarului, pr. Dumitru Giurgiu, paroh, preoţi din parohiile oraşului şi de pe cuprinsul protopopiatului, din alte protopopiate şi eparhii. Slujba de târnosire a fost făcută după toată rânduiala ortodoxă, atât în interior, cât şi exterior, prin aşezarea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, în acest caz ale celor patru Sfinţi Mucenici de la Niculiţel, şi a Documentului de Sfinţire în piciorul Sfintei Mese, a celor patru evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, a Sfintei Mese, cât şi a interiorului, şi a exteriorului, a catapetesmei şi a fiecărei icoane de pe ea. Târnosirea acestei biserici, cât şi a altora, după rânduiala ortodoxă, constă şi în rugăciunile speciale care se fac cu această ocazie, când Arhiereul şi preoţii, precum şi credincioşii, se roagă în genunchi pentru ca asupra acestui locaş să se coboare harul Duhului Sfânt şi să devină cu adevărat Casa lui Dumnezeu, loc sfinţit şi sfinţitor.

Cu ocazia târnosirii, bisericii i s-au dat trei hramuri: „Sfânta Treime”, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, care este şi hramul bisericii vechi, şi „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”, ocrotitorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului.

Încă de dimineaţă, un mare număr de credincioşi a adăstat întru aşteptarea acestui important eveniment al oraşului, eveniment care se petrece o dată la sute de ani, dacă ne gândim că târnosirea unei biserici se face o singură dată pentru toată perioada existenţei sale constructive, iar locul rămâne sfinţit pentru totdeauna. În rândul credincioşilor a fost prezent şi Emil Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Lucian Morar, primarul oraşului Ulmeni, exparlamentarul Nicolae Bud, Viorel Deghid, fost director al CAS şi directorul actual al Euromedica.

„Ne ajută totul în biserică, a spus P.S. Iustin Sigheteaanul, de la slujba de sfinţire, până la cele sfinte, care se vor săvârşi de acum şi până în veac, într-o biserică sfinţită, în care au fost aşezate Sfintele Moaşte, a fost unsă cu Sfântul şi Marele Mir de către Arhiereu, au fost aşezaţi Sfinţii Evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, simbolizând faptul că Evanghelia a ajuns la toată făptura şi în toată lumea, chiar dacă nu toţi cred. Părticica Sfintelor Moaşte simbolizează pe Însuşi Hristos, deoarece nu avem părticele din trupul Mântuitorului, pentru că a murit şi a Înviat, dar se identifică cu Sfinţii Mucenici. Biserica, odată sfinţită, este locaş sfânt şi nu mai zicem casă de rugăciune sau de adunare, ci zicem sfânta biserică. În biserică toate sunt sfinte: Sfânta Cruce, Sfânta Evanghelie, Sfântul Altar, Sfântul Potir, Sfintele Veşminte ale preoţilor, iar când trecem prin faţa ei ne facem semnul Sfintei Cruci. Când ne atingem de ele primim o binecuvântare şi ne sfinţim noi înşine, vindecându-ne de bolile trupeşti şi mai ales sufleteşti”, a precizat Arhiereul.

Istoricul sfântului locaş de închinare este unul recent: piatra de temelie a fost pusă în 29 octombrie 1997, de către Î.P.S. Justinian, Întâistătătorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, iar zidirea bisericii s-a realizat între anii 1998-2005. Din 2006, P.S. Iustin Sigheteanul a dat binecuvântarea pentru toate lucrările executate. În 2010 a început pictarea bisericii, în tehnica frescă, de către Marcel Pop. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă special amenajată în curtea bisericii, ca să poată fi urmărită de toţi credincioşii, care erau, ca număr, de câteva ori capacitatea bisericii. Răspunsurile au fost date de corul bisericii, dirijat de Liliana Moldovan şi instruit de prof. Georgeta Cedică Robu, precum şi de un grup de teologi. A interpretat o priceasnă şi eleva Carmen Oşan. Corul bisericii are în repertoriu circa 200 de piese, care se găsesc alături de alte pricesne, colinde, cântece pascale şi mariane, într-o culegere de 300 de „Cântări bisericeşti ortodoxe”, apărută cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre pericopa evanghelică a duminicii închinate Sfântului Apostol Toma, despre cea de a şasea arătare a Mântuitorului după Înviere, despre ce înseamnă a fi creştin într-o lume care se desacralizează continuu, despre misiunea tinerilor în lumea de azi, despre păstrarea credinţei în Iisus Hristos Mântuitorul.

Pentru meritele sale în cei 35 de ani de preoţie, pentru construirea acestei biserici, preotul Dumitru Giurgi a fost ridicat de P.S. Iustin Sigheteanul la rangul de stavrofor. Diplome de vrednicie au fost oferite de Preasfinţitul Părinte Consiliului Parohial şi Comitetului Parohial, „pentru vrednicia muncii lor”, şi Consiliului Judeţean Maramureş. Fostului parlamentar Nicolae Bud i-a fost oferită cea mai înaltă distincţie, „Crucea Voievodală Maramureşeană” pentru laici şi Gramata Episcopală, pentru că a ajutat, de-a lungul timpului, multe biserici în construcţie. Primarul Lucian Morar a primit Diploma de vrednicie, pentru ajutorul pe care l-a dat bisericii.

P.S. Iustin Sigheteanul a primit din partea primarului Lucian Morar o plachetă „Distincţie de excelenţă” şi o diplomă. O „Distincţie de excelenţă” a fost acordată de primar şi preotului paroh Dumitru Giurgiu. Foto.

  • Hramul Mănăstirii Petrova din Maramureşul Voievodal

Azi, vineri, 6 mai 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Petrova din Maramureşul Voievodal, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia hramului – sărbătoarea împărătească „Izvorul Tămăduirii”.

Alături de „Izvorul Tămăduirii”, mănăstirea mai are două hramuri, la sărbătorile „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” – 29 august şi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” – 26 octombrie.

Din soborul de peste 35 de preoţi au făcut parte pr. Mihai Chira – protopopul de Vieşu, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, protos. Agaton Oprişan, stareţul mănăstirii, preoţi din obştea mănăstirii, stareţi de mănăstiri, preoţi din parohiile Maramureşului Voievodal şi din Baia Mare.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu. S-a cântat la priceasnă rugăciunea „Tatăl Nostru” în limba ucraineană, cu titlul „Ocenaş” de către un grup de teologi ucraineni şi preotul ucrainean Gheorghe Albiciuc din Rona de Sus, precum şi alte cântece religioase ucrainene. Această rugăciune se cântă aici în toate duminicile şi în sărbători, deoarece mănăstirea este amplasată între două sate ucrainene, şi este vizitată mereu de credincioşi români de etnie ucraineană. Au mai cântat la priceasnă preotul Ovidiu Marţiş din Cluj-Napoca, teologul Vlad Verdeş, care a citit şi Apostolul, avocatul Ioan Sas, cunoscut solist de muzică populară maramureşeană şi taragotist, Maria Mihali şi Paula Coteţ.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit despre sărbătoarea împărătească închinată Maicii Domnului - Izvorul Tămăduirii, de unde îi vine numele şi despre minunile de vindecare făcute de Maica Domnului la Izvorul din Bizanţ, despre cum a fost cinstit şi folosit acest izvor, dar şi despre familia creştină, întemeiată pe dragostea dintre soţ şi soţie, şi creşterea de copii, ca temelie a societăţii, despre necesitatea schimbării alineatului din Constituţia ţării, pe baza solicitării acestui lucru de către cei peste 2 milioane de credincioşi care au semnat o petiţie în acest sens, despre faptul că părinţii trebuie să-şi crească copii în iubire faţă de Dumnezeu. Maica Domnului este modelul tuturor mamelor de pe pământ, iar dragostea dintre mamă şi fiii ei este una veşnică, aşa cum a fost şi este dragostea Maicii Domnului faţă de Fiul Ei, Iisus Hristos Mântuitorul lumii. Nu luaţi copiii din braţele mamelor, pentru că mama când naşte un copil trece prin furcile morţii. Naşterea este mântuitoare pentru femeie. Mama nu doarme nici noaptea de dragul copilului ei, pe care îl ţine la sân. Şi atunci cum să iei copilul din braţele mamei lui? Se doreşte dezintegrarea familiei? Locul şi rostul femeii în lume se vrea din nou subminat? Pruncii trebuie să crească pe genunchii lui Hristos şi în braţele Maicii Domnului. Iar adresându-se tinerilor, Arhiereul i-a îndemnat să nu se lase manipulaţi şi consideraţi o masă de manevră.

O mare mulţime de credincioşi a venit să se roage la mănăstire azi, pentru sănătate şi alte nevoi personale, pentru spor în viaţa de zi cu zi, pentru pace în lume şi în ţară, pentru vremuri mai bune decât cele pe care le trăim. În rândul rugătorilor s-au aflat stareţe de mănăstiri, monahi şi monahii, intelectuali, mulţi tineri, credincioşi din satele de pe Valea Vişeului, din zona Sighetului şi din satele ucrainene din jur, senatorul Liviu Marian Pop cu o echipă de politicieni. Mănăstirea fiind aşezată între două sate ucrainene, este de la sine înţeles că este frecventată şi de credincioşi ortodocşi de etnie ucraineană.

Ca o caracteristică a acestei mănăstiri iese în evidenţă caracterul ei de ajutorare a persoanelor internate. Astfel, din 29 august 2002, mănăstirea asigură în fiecare duminică câte o porţie de mâncare caldă pentru circa 200 de persoane, fie la Căminul de bătrâni din Poienile de sub Munte, fie la Centrul de plasament pentru copii din Sighetu Marmaţiei, fie la Spitalul de Psihiatrie din Sighetu Marmaţiei, plus că duminică de duminică fiecare credincios care vine la Sfânta Liturghie la această mănăstire primeşte o masă caldă.

Istoricul mănăstirii este parte din istoria zbuciumată a Maramureşului. Familia nobiliară Petrovai a ctitorit o mănăstire de familie pe malul râului Bistra, cu ceva timp înainte de anul 1643, pe care a înzestrat-o cu o importantă suprafaţă de teren, dania fiind consemnată în 2 iunie 1643 în Protocolul Congregaţiei Comitatului Maramureş. La 1715 în Mănăstirea Petrova şi-a avut reşedinţa episcopul Serafim al Maramureşului, descendent din familia Petrovay de Petrova, care şi-a început apostolatul în 1699. După plecarea episcopului Efrem, probabil forţat, mănăstirea s-a deteriorat, iar averea a rămas în posesia bisericii din localitate.

Mănăstirea se va reface în 1999, când părintele Agaton Oprişan de la Mănăstirea Frăsinei a primit de la Î.P.S. Justinian binecuvântarea de a întemeia o mănăstire. P.S. Iustin Sigheteanul a pus piatra de temelie în 2 mai 2000. În doi ani s-a construit casa monahală, cu chiliile, bucătăria, trapeza şi un paraclis, care a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Complexul mănăstiresc mai cuprinde un corp de chili pentru pelerini. În 2009 s-a construit un Altar de Vară din zid, cu aghiazmatar la parter. În 2010 s-a început construirea unei biserici mari din zid de cărămidă, care este acoperită, iar în vârf are o frumoasă Cruce voievodală maramureşeană. Curtea mănăstirii este de o frumuseţe rară, ticsită cu flori, iar peisajul din jur – unul de basm, de unde privirea ţi se sprijină pe păduri nesfârşite de foioase şi brad până pe vârfuri de munte. Ori de unde priveşti mănăstirea sau oriunde priveşti din curtea mănăstirii ochii ţi se odihnesc pe creaţiile minunate ale lui Dumnezeu făcute să extazieze privitorul şi să-l facă să cugete la minunile Sale cât vezi cu ochii. Foto.

  • Sfântă Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii Habra  

Marţi, 3 mai 2016, a treia zi de Paşti, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Habra, de la Groşi – Baia Mare, cu ocazia hramului „Învierea Domnului” al sfântului locaş, hram care, prin tradiţie se ţine în a treia zi a Sfintelor Paşti.

La sosire, P.S. Iustin Sigheteanul a fost întâmpinat de stareţa mănăstirii, monahia stavroforă Justiniana Calini, de primarul comunei Groşi, Gheorghe Lupan, de soborul de peste 25 de preoţi şi diaconi slujitori, de cele câteva sute de credincioşi veniţi împreună cu preoţii lor, ca să se roage în această zi frumoasă şi luminoasă.

Din sobor au făcut parte pr. dr. Vasile Augustin, vicar eparhial, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, pr. dr. Bogdan Gavra, consilier eparhial, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Ioan Coltan, ctitor al mănăstirii, pr. Călin Iosip, slujitor la Sfântul Altar al mănăstirii, pr. dr. Claudiu Pop, parohul din Groşi. În rândul credincioşilor s-au aflat muzeograful Viorica Ursu, care a studiat istoricul mănăstirii şi provenienţa numelui acesteea, Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Nicolae Bud, fost parlamentar, Viorel Deghid, fost director al CAS. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată pe o scenă în aer liber, amplasată în curtea mănăstirii, în apropierea bisericii. Răspunsurile au fost date de membrii ASCOR Baia Mare, coordonaţi de Vlad Verdeş, care a încântat credincioşii cu câteva frumoase pricesne, alături de Gabriela Ardusătan, fiică a satului Groşi.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre arătările Mântuitorului după Învierea Sa din morţi şi a detaliat pericopa evanghelică a sărbătorii, cea a drumului spre Emaus a doi dintre ucenici, care vorbeau despre patimile Sale, dar aveau ochii ţinuţi să nu-L cunoască, cu toate că Mântuitorul mergea împreună cu ei pe drum. L-au cunoscut, însă, la frângerea pâinii, când au ajuns sa cineze, dar îndată după ce L-au recunoscut, Mântuitorul S-a făcut nevăzut.

Trebuie să înţelegem din Evanghelia de azi că Mântuitorul este veşnic călător, iar creştinismul este religia creaţiei. Iisus ne dăruieşte tot ceea ce cerem şi se ascunde sub chipul pâinii. Ultima jertfă sângeroasă a fost Răstignirea lui Iisus. Aceasta este taina creştinătăţii. Să creştem copiii în credinţa creştină, să păstrăm familia creştină, să păstrăm şcoala tradiţională şi ora de religie în şcoală, i-a îndemnat pe credincioşii prezenţi P.S. Iustin Sigheteanul.

Mănăstirea Habra, spun unii istorici, a fost pomenită odată cu Mănăstirea din Perii Maramureşului, stavropighie a Patriarhiei Constantinopolului, la sfârşitul secolului al XIV-lea. La sfârşitul secolului al XVI-lea, la 1595, este pomenită ca reşedinţă a stareţului Efrem, un apropiat al lui Mihai Viteazul, sprijinitor al unirii celor trei teritorii româneşti şi, deci, a Unirii înfăptuite de Mihai Viteazul. Pentru susţinerea lui Mihai Viteazul, mănăstirea a fost distrusă şi stareţul Efrem obligat să ia drumul pribegiei, ajungând episcop de Huşi şi apoi de Rădăuţi. Mănăstirea şi bunurile au fost ocupate abuziv de un nobil sătmărean, care a alungat călugării şi preoţii sfântului locaş, a demolat casele mănăstirii şi a stăpânit totul ca pe un bun al său. Aşa au desfiinţat Mănăstirea Habra duşmanii românilor şi Ortodoxiei.

În 1990, preotul paroh din Groşi, Ioan Coltan, a reluat pelerinajul la locul mănăstirii, păstrat în memoria oamenilor satului ca loc sfânt, un rol important având muzeograful Viorica Ursu, care i-a impulsionat mereu să refacă mănăstirea. Lucrările de reconstruire a mănăstirii au început în 1992, iar sfinţirea pietrei de temelie a fost făcută de P.S. Iustin Sigheteanul, la 25 august 1996, când s-au pus, astfel, bazele mănăstirii cu hramul „Învierea Domnului”. În toamna anului 1997 au venit aici un grup de maici, dată de la care mănăstirea este vieţuită. S-au construit, în paralel, biserica, la care peste o lună încep lucrările de pictură, şi casa monahală, cu trei nivele, în care este situat paraclisul cu hramul „Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş”. În 1999, mănăstirea a mai primit hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, după numele lui Mihai Viteazul, pentru faptul că se împlineau atunci 400 de ani de la intrarea victorioasă în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul şi de la trecerea sa pe la această mănăstire. La fiecare Sfântă Liturghie de aici se face pomenirea episcopului Serghie al Maramureşului, a stareţului Efrem şi a familiei lui Mihai Viteazul, un mare credincios al neamului românesc. După încheierea lucrărilor de pictură se va face târnosirea sfintei biserici, în care acum se slujeşte doar în subsol. Foto.

 

  • Sfânta Liturghie Arhierească la biserica “Bunavestire” din Satu Mare

Azi, luni, 2 mai 2016, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în biserica cu hramul “Buna Vestire” din municipiul Satu Mare, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi. Au făcut parte din sobor pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, preoţii slujitori ai sfântului locaş, pr. Gheorghe Donca, păstorul Parohiei Buna Vestire I, pr. Cristian Vaştag, păstorul Parohiei „Buna Vestire II”, preoţi din municipiul Satu Mare, diaconi din Centrul Eparhial şi biserici din Satu Mare.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Maestuosso” al bisericii, dirijat de prof. Ioan Târţan.

Între cei peste 5.000 de credincioşi, care au umplut până la refuz biserica, dar şi curtea acesteia, iar unii şi s-au oprit la exteriorul gardului împrejmuitor, s-au aflat Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială, pe cheltuiala căruia s-a adus pentru Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, în al şaptelea an consecutiv, Sfânta Lumină de la Ierusalim, deputatul Octavian Petric, deputatul Ovidiu Silaghi, Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Dorel Coica, primarul municipiului Satu Mare, deputatul Romeo Nicoară, general în rezervă Vasile Ciocan, binefăcători ai sfântului locaş.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre mesajul adresat de către Dumnezeu, prin întruparea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, umanităţii, în funcţie de gen şi pe categorii de vârstă. Mântuitorul a avut pentru fiecare dintre fiii şi fiicei lui Adam şi ai Evei un mesaj şi le-a încredinţat o misiune. Apoi, le-a explicat credincioşilor de ce Sfinţii Părinţi Îl numesc pe Mântuitorul Adam cel Nou, spre deosebire de Adam cel Vechi, care a încălcat prima poruncă dată de Dumnezeu. Deci, prin întruparea Sa de la Duhul Sfânt, Mântuitorul devine Adam cel Nou şi măsura desăvârşirii în toate. Mântuitorul a reaşezat pe bărbat în statutul lui cel dintâi, şi anume să fie şi să devină cap încoronat, să-i fie cap femeii, să fie stâlpul, protectorul şi conducătorul familiei, să-şi iubească soţia, s-o ocrotească şi s-o însoţească în momentele grele ale vieţii ei, în calitate de mamă. Să asigure tot ce este necesar pentru dezvoltarea în chip armonios a familiei. Mântuitorul a stabilit locul şi rostul bărbatului şi al femeii în familie şi societate. Dacă în societate bărbatul poate avea diferite demnităţi, până la acea de cap încoronat, Mântuitorul, care a restabilit aceste lucruri, dar nu Şi Le-a însuşit, ci a arătat doar cum trebuie să fie ele. O singură dată a primit să fie încoronat, dar cu cunună de spini, pe Cruce. Bărbaţilor le-a încredinţat o misiune unică în istoria umanităţii, prin alegerea Apostolilor, cărora le-a transmis tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, i-a ţinut în şcoala Sa dumnezeiască trei ani şi jumătate, au văzut, au auzit şi au trăit toate momentele şi evenimentele sfinte împreună cu Mântuitorul, dar şi drama finală. Le-a dat Sfinţilor Apostoli putere multă şi slavă multă. În ce priveşte misiunea pământească a femeii, Mântuitorul a binecuvântat căsătoria, prin participarea la nunta din Cana Galileii, pentru toate veacurile, până la sfârşitul lumii. Femeia este născătoare de viaţă, pentru că aduce pe lume fii şi fiice şi, astfel, se înmulţeşte neamul omenesc. Pe femeie a sfinţit-o Mântuitorul şi a reabilitat-o, devenind egală bărbatului, iar pe bărbat l-a binecuvântat. Dintre femei, Maica Domnului a primit o demnitate sfântă. Şi azi femeia, în biserică, are cel mai important rol. Prima icoană din lume a Mântuitorului a fost lăsată unei femei, Veronica, care i-a dat o maramă să se şteargă, în timp ce mergea pe calea Crucii, şi pe ea a rămas chipul Lui. Aceasta este prima icoană din lume a Mântuitorului, care se pictează pe catapeteasma bisericilor ortodoxe. Femeile au stat lângă Crucea pe care era Răstignit Mântuitorul şi au auzit cuvintele Lui. Au asistat la coborârea de pe Cruce, la îmbălsămare şi au văzut cum este pus în Mormânt şi cum este aşezată piatra. Pentru curajul lor, Mântuitorul se arată prima dată şi le vorbeşte Femeilor Mironosiţe şi le dă misiunea de a spune apostolilor de Învierea Sa din morţi.

Arhiereul a vorbit şi despre misiunea încredinţată de Mântuitorul tinerilor. Un tânăr L-a însoţit pe Mântuitorul până la Cruce şi a rămas alături de El: Sfântul Ioan Evanghelistul, căruia I-o încredinţează pe Maica Domnului când era pe Răstignit. Nu Sfântul Ioan Botezătorul. Pe Sfântul Arhidiacon Ştefan l-a apreciat foarte mult Mântuitorul, încât a fost văzut stând în picioare de-a dreapta Tatălui, ca să primească sufletul întâiului martir creştin. „Vă iubeşte mult, dragi tineri, Hristos!, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Să nu vă temeţi de El! Să nu vă sfiiţi! Nu vă judecă cu nimic. Puteţi să faceţi ce vreţi cu viaţa voastră. Nici un fel de constrângere nu aveţi! Opţiunea şi libertatea vă aparţine în chip desăvârşit, numai că dacă alegeţi să slujiţi mai mult lumea şi viaţa biologică, aceasta creează dependenţă, nu libertate. Nu te eliberează. Zice tânărul: Vreau să fiu liber, de parcă la biserică totul este interzis, sunt prea multe reguli, prea multe porunci, prea multe interdicţii. Nu-i adevărat. Poruncile lui Dumnezeu eliberează. Libertatea lumii creează dependenţă. Droguri, alcool, jocuri de noroc, căderi păcătoase, cluburi. Toate acestea sunt o opţiune, o alegere liberă a fiecăruia, numai că creează dependenţă şi pe tinerii noştri frumoşi şi cuminţi îi duc la moarte. Nu-i judecăm. Biserica n-are voie să-i judece şi preoţii n-au voie să-i certe pe tineri, ci să-i cucerească”, a mai spus Arhiereul. Numai mama şi tata au dreptul să-şi mai certe copiii, dar nu-i întotdeauna cel mai pedagogic lucru. Mai bine este să-i convingi pe tineri cu pilda vieţii tale. Mama, ca un model al Maicii Domnului în familie, îşi poate convinge copiii. Să nu uităm că tineretul a fost folosit şi manipulat. Sistemele îi folosesc pe tineri prin manipulare. „Numai Hristos nici nu vă constrânge, nici nu vă manipulează, nici nu se leapădă de voi nici în căderile voastre, nici în eşecurile voastre, nici în reuşitele şi succesele voastre” a conchis P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • Slujba celei de a doua Învieri la Baia Mare

Azi, duminică, 1 mai, cu începere de la ora 12,00, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a oficiat slujba celei de a doua Învieri în Catedrala Episcopală din Baia Mare, în prezenţa unui număr mare de credincioşi . Soborul a fost format din preoţii slujitori şi diaconii Catedralei.

Sfânta Evanghelie a celei de a doua slujbei celei de a doua Învieri a fost citită în mai multe limbi, iar P.S. Iustin Sigheteanul a explicat credincioşilor de ce se face acest lucru: pentru că apostolii au fost trimişi să răspândească Evanghelia lui Hristos la toate neamurile pământului. Se citeşte în 12 limbi, pentru că 12 au fost Sfinţii Apostoli, care au primit harul vorbirii în limbile tuturor neamurilor.

Răspunsurile au fost date de Corul „Doxologia” al sfântului locaş, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

P.S. Iustin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre ce s-a petrecut în prima zi după Înviere, despre misiunea apostolilor, a mironosiţelor femei, despre vizita pe care Mântuitorul o face Sfinţilor Apostoli, care erau ascunşi de frica evreilor, şi îi încredinţează că este El, Cel căruia i se văd urmele materiale (ale cuielor bătute în mâini şi picioare şi coasta străpunsă de suliţă) ca semn al identităţii până la sfârşitul veacurilor. Tot acum, în prima zi după Înviere, Sfinţii Apostoli primesc mandatul de propovăduire, iar prin suflarea Mântuitorului asupra lor primesc puterea de a-şi depăşi limitele naturii lor. Foto.

  • Slujba Invierii la Catedrala Episcopala din Baia Mare

Sâmbătă, 30 aprilie, cu începere de la ora 24,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba Învierii Domnului, la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de un frumos sobor de preoţi şi diaconi.

Aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim

Slujba Învierii Domnului a fost precedată de aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim în Catedrala Episcopală din Baia Mare de către o delegaţie de Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în frunte cu arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul sfântului locaş.

Lumina Sfântă a sosit pe aeroportul din Satu Mare, iar de acolo a fost preluată de delegaţia eparhială şi adusă la Baia Mare, în timp optim, încât P.S. Iustin Sigheteanul a oferit mulţimii credincioşilor, la ora 24,00, la începutul slujbei Învierii, lumină din Lumina Sfântă de la Ierusalim, coborâtă anul acesta la Biserica Sfântului Mormânt. Lumina Sfântă a fost adusă de la Bucureşti pe Aeroportul Internaţional din Satu Mare, prin grija domnului Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială, fiind Lumină din Lumina Sfântă adusă în România de Patriarhia Română.

La sosirea Luminii Sfinte a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, care, la venerabila vârstă de aproape 95 de ani, a făcut efortul de a fi prezent la slujba Învierii.

Slujba Învierii Domnului

P.S. Iustin Sigheteanul a oferit Lumina Sfântă celor circa 10.000 de credincioşi, dintr-un mănunchi de 33 de lumânări, cu binecunoscutele cuvinte-îndemn pentru credincioşi: „Veniţi de luaţi Lumină!”, rostit de trei ori. Pentru ca fiecare credincios să poată lua lumina cât mai uşor, Arhiereul a străbătut Catedrala dintr-un capăt în altul. Apoi, împreună cu mulţimea rugătorilor şi închinătorilor, a efectuat procesiunea de înconjurare a Catedralei Episcopale, în sunetul de clopote şi de toacă.

Slujba Învierii Domnului s-a oficiat pe esplanada din faţa Catedralei Episcopale. Răspunsurile au fost date Corul „Doxologia” al sfântului locaş, dirijat de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu.

„Praznicul împărătesc al Învierii Domnului este unul îmbrăcat în multă lumină. Este un praznic al păcii, un praznic al bucuriei, un praznic al evlaviei şi al fidelităţii faţă de credinţa noastră ortodoxă, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Lumina Învierii lui Hristos se revarsă din sfintele noastre biserici şi Altare peste poporul cel drept credincios, mai cu seamă că fiii şi fiicele Bisericii noastre se pregătesc cu multă evlavie pentru praznicul Învierii. Lumina Învierii lui Hristos este punctul culminant al sărbătorii şi toate se îmbracă în lumină: şi cerul, şi pământul şi cele de sub pământ. Deci toate se luminează, pentru că Lumina lui Hristos a biruit întunericul, a biruit moartea şi a biruit iadul. Iată, şi anul acesta, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, din darul lui Dumnezeu, ajunge de la Ierusalim la Patriarhia Română şi de la Patriarhia Română în toate colţurile ţării, deci şi la noi, la Catedrala noastră Episcopală. Iar Lumina aceasta este Focul cel Sfânt, Lumina neînserată, Lumina taborică, un răspuns al lui Dumnezeu pentru dreapta noastră credinţă şi ca adeverire a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos”, a mai spus Preasfinţitul Părinte.

Sfânta Liturghie solemnă din ziua Învierii Domnului

În continuarea slujbei Învierii, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului, unică într-un an bisericesc.

Din sobor au făcut parte preoţii slujitori ai Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” şi un număr de 10 diaconi.

La Sfânta Liturghie a asistat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, care i-a îndemnat pe credincioşi la rugăciune cât mai multă şi să se roage pentru cei din închisori şi pentru cei aflaţi la mari necazuri.

Răspunsurile au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale.

„Învierea Domnului este praznicul praznicelor şi sărbătoarea sărbătorilor, a spus P.S. Iustin Sigheteanul credincioşilor. Întruparea, pătimirea, răstignirea, moartea şi Învierea Domnului este temelia credinţei noastre creştine.”

Preasfinţitul Părinte s-a adresat apoi tinerilor, vorbindu-le de iubirea lui Hristos pentru ei. „Mântuitorul preţuieşte pregătirea voastră, tinereţea voastră, entuziasmul vostru, inteligenţa voastră. Toate le preţuieşte Hristos în mod deosebit. Să nu vă temeţi de Hristos, este prietenul vostru. Să-L iubiţi pe Hristos că vă iubeşte mult”, i-a îndemnat P.S. Iustin Sigheteanul.

Pâine şi vin sfinţite pentru 10.000 de credincioşi

De la primele ore ale după amiezii, credincioşii Catedralei Episcopale din Baia Mare au putut să-şi ia pentru acasă pâine şi vin sfinţite, după obiceiul locului, pentru ca să se evite înghesuiala din noaptea Învierii. În acest scop au fost pregătite 10.000 de pahare frumos ornamentate şi inscripţionate cu cuvintele de salut creştinesc „Hristos a Înviat!” şi cu răspunsul „Adevărat a Înviat!”. Pâinea şi vinul sfinţite se numesc „pască sfinţită” şi se ia în Săptămâna Luminată, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate.

Tot după un obicei al locului, păstrat de aproape toţi credincioşii, au fost binecuvântate bucatele aduse de credincioşi la Catedrală, care se mănâncă în zilele pascale. Foto.

  • Denia Prohodului Domnului la Catedrala Episcopală

    Azi, 29 aprilie 2016, de la ora 17,00, Sfânta şi Marea Vineri din Săptămâna Patimilor Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare, Denia Prohodului Domnului, în sobor cu preoţii slujitori ai sfântului locaş şi diaconi, în jurul Sfântului Epitaf.

    Sfântul Epitaf a fost scos în mijlocului Catedralei la slujba de dimineaţă, conform rânduielii, iar credincioşii s-au închinat la Sfântul Epitaf şi au asistat la slujba Deniei Prohodului Domnului.

    La slujba Prohodului Domnului au cântat, alternativ, soborul preoţilor şi diaconilor, grupul cântăreţilor de la strană şi Corul „Doxologia”, care au creat o atmosferă înălţătoare.

    „În această seară am rămas şi noi cu Mironosiţele Femei în faţa Mormântului, aşteptând cu multă nădejde să auzim vestea Învierii Domnului, a spus P.S. Iustin Sigheteanul. Prohodul pe care l-am cântat este o creaţie deosebită, de multe strofe, un plâns al nostru înmormântând pe Mântuitorul, dar, totodată, este, pe de altă parte, şi un glas de bucurie. Prohodul este, deci, pe de-o parte o tristeţe, pe de altă parte o bucurie, pentru că noi avem încredere în ceea ce a spus Mântuitorul, „a treia zi voi Învia”.

    „Acum noi toţi intrăm în această perioadă de aşteptare. În noaptea de Înviere, la ora 12, când clopotele vor începe să sune, vor vesti Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care noi nu doar o sărbătorim sau o comemorăm, ci o trăim de fiecare dată, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Un fior sfânt ne va pătrunde, după ce ne-am pregătit cu postire, cu rugăciune, cu mărturisire, cu împărtăşirea cu Sfintele Taine şi cu participarea la aceste slujbe sfinte. Un fior sfânt, ca şi cel din copilăria noastră ne va cuprinde pe toţi, care retrăim, de fiecare dată, şi reîntinerim, şi simţim că suntem nemuritori prin faptul că nu acceptăm moartea.”

    După Denia Prohodului Domnului, a urmat procesiunea de înconjurare a Catedralei cu Sfântul Epitaf, iar la intrarea în Sfântul Locaş, toţi credincioşii au trecut pe sub Sfântul Epitaf şi l-au atins cu mâna..Foto.

  • Denia celor 12 Evanghelii la Catedrala Episcopala din Baia Mare

Azi, joi, 28 aprilie 2016, Sfânta şi Marea Joi a Săptămânii Patimilor, cu începere de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Denia celor 12 Evanghelii, în fruntea unui sobor de preoţi, din care au făcut parte arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei, împreună cu slujitorii sfântului locaş. Răspunsurile au fost date de grupul de cântăreţi ai Catedralei.

La Evanghelia a VI-a, Arhiereul a scos pe propriii umeri Sfânta Cruce din Sfântul Altar, însoţit de soborul de preoţi şi diaconi, şi, în sunet de toacă şi cântări, a aşezat-o în mijlocul Catedralei, pentru ca mulţimea mare de credincioşi, prezenţi la această zi unică din anul bisericesc, să se închine Ei.

În cuvântul de învăţătură rostit la terminarea citirii Sfintelor Evanghelii, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la importanţa Sfintei şi Marii Joi din Săptămâna Pătimirilor lui Iisus Hristos, la gestul spălării picioarelor Apostolilor de către Iisus Mântuitorul, la instituirea Sfântei Euharistii, la înfricoşătoarea rugăciune a Mântuitorului din Grădina Gheţimani, la trădarea lui Iuda pentru 30 de arginţi şi prinderea Mântuitorului de către soldaţii romani.

„Jertfa Mântuitorului pe Cruce, sângele Său vărsat a spălat păcatul întregii umanităţi, până la Hristos şi după Hristos. A fost ultima jertfă vie, pe care Mântuitorul a îndeplinit-o din smerenie, ascultare şi iubire faţă de Tatăl şi faţă de umanitate. Faţă de fiecare din noi în parte şi faţă de întreaga umanitate. Şi a zis: aceasta să faceţi întru pomenirea Mea. De două mii de ani Biserica, ascultând de glasul Mântuitorului, săvârşeşte Sfânta şi Dumnezeiasca Euharistie în Sfânta Liturghie”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Apoi Arhiereul a vorbit credincioşilor despre asumarea Crucii mântuitoare de către noi, credincioşii. „Fiind creştini ai Crucii, trebuie să ne asumăm toate ale lui Hristos. De atunci şi până astăzi, Biserica lui Hristos cea adevărată este Biserica Crucii. Să ne asumăm Crucea lui Hristos, că ea este biruinţa. Crucea este singura care ne poate aduce, prin jertfă, pătimire, suferinţă şi nevoinţă, arvuna şi garanţia învierii”, a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul. Foto.

  • Te Deum la Ziua Veteranilor de Război

Azi, joi 28 aprilie, de la ora 10,00, Sfânta şi Marea Joi a Săptămânii Patimilor, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, la Statuia Ostaşului Român din Baia Mare, slujba Te Deum-ului, cu ocazia Zilei Veteranilor de Război şi a sfinţit coroanele şi jerbele de flori.

Ceremonia a început cu Imnul Naţional, în intonarea Fanfarei Municipiului Baia Mare, dirijată de Florian Mătăsaru, solistă soprana Cristina Bodea, după care a fost trecută în revistă Garda de Onoare constituită în cinstea acestui eveniment.

Din sobor au făcut parte protopopul Băii Mari, pr. Fabian Coroian, şi preoţi militari din Baia Mare. Răspunsurile au fost date de grupul de cântăreţi de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Ceremonialul militar şi religios a fost onorat cu prezenţa de prefectul judeţului Maramureş, Sorin Mihai Lupuţ, de preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, de viceprimarul Băii Mari, Istvan Ludescher, care au rostit şi scurte cuvântări şi au adresat felicitări tuturor veteranilor. Au mai fost prezenţi veterani de război, membri ai asociaţiilor militarilor în rezervă şi în retragere din judeţ, membri ai familiilor veteranilor de război, public interesat, personal din administraţie, oameni politici.

Despre însemnătatea sărbătorii a vorbit general în retragere Haralambie Cacina, preşedintele Asociaţiei judeţene a Veteranilor de război.

Ceremonialul a continuat cu depunerea unei coroane de flori la Cimitirul Comemorativ al Veteranilor din Primul Război Mondial, aflat în apropiere, şi de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Român. Au depus câte o floare la crucile din Cimitirul Comemorativ elevi ai Liceului de Artă din Baia Mare şi ai Şcolii „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare.

Sărbătoarea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a Fanfarei. Foto.

  • Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în Sfânta şi Marea Joi a Sătămânii Patimilor

Azi, joi, 28 aprilie, cu începere de la ora 8,00, Sfânta şi Marea Joi a Săptămânii Patimilor, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

În cadrul proscomidiei, pe lângă Sfântul Agneţ, care s-a folosit la Sfânta Liturghie de azi, a fost scos încă un Agneţ, care a fost sfinţit împreună cu celălalt, pentru a fi păstrat până în Marţea Luminată (marţi după Paşti), când este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. Acesta se păstrează într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar şi va fi întrebuinţat de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu se pot deplasa la biserică din motive întemeiate.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre importanţa Sfintei şi Marii Joi din Săptămâna Patimilor, invitându-i să ia parte, după amiază, la Denia celor 12 Evangelii. Foto.
  • PROGRAMUL SLUJBELOR ÎN SĂPTĂMÂNA SFINTELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI NOSTRU HSUS HRISTOS ŞI ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE

    LUNI:

  • Ora 7.00 Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite
  • Ora 17.00 Denie - Utrenia

MARŢI:

  • Ora 7.00 Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite.
  • Ora 17.00 Denie - Utrenia

MIERCURI:

  • Ora 7.00 Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unită cu Liturghia a Darurilor mai înainte sfinţite. -
  • Ora 17.00 Denie - Utrenia

JOI:

  • Ora 7.00 Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.
  • Ora 17.00 Denia celor 12 Evanghelii (scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii)

VINERI:

  • Ora 7.00 Ceasurile împărăteşti - Vecernia (scoaterea Sfântului Epitaf) - (zi aliturgică)
  • Ora 17.00 Denia Prohodului Domnului

SÂMBĂTĂ:

  • Ora 7.00 Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia
  • Ora 24.00 Slujba învierii Domnului şi Sfânta Liturghie Arhierească. La sfârşit preoţii vor sfinţi bucatele pentru cei care păstrează acest obicei.

DUMINICĂ:

  • Ora 12 .00 Slujba celei de-a doua învieri.

Catedrala Episcopală este deschisă între orele 7-19

  • Comunicat de presă - Sfânta Lumină

Datorită sprijinului domnului ing. Mircea Leţiu, membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Sfânta Lumină, luată de pe Sfântul Mormânt de la Ierusalim, va ajunge pentru a şaptea oară şi în Eparhia noastră.

Întrucât Aeroportul din Baia Mare este în faza lucrărilor de reorganizare, Sfânta Lumină va fi adusă de o delegaţie eparhială,   sâmbata 30 aprilie 2016, în jurul orei 22, având destinaţia finală Aeroportul din Satu Mare.

Protopopii, preotii si monahii o vor primi la Aeroportul din Satu Mare pentru a o putea oferi credincioşilor care vor participa la Slujba Învierii, ce va fi săvârşită în bisericile şi mănăstirile din eparhia noastră.

De asemenea, vă comunicăm că Sfânta Lumină va fi adusă la Catedrala EpiscopalăSf. Treime din Baia Mare în jurul orei 23,30, iar pentru doritorii din Protopopiatele Lăpuş şi Vişeu, Sfânta Lumină se poate primi la Aeroportul din Cluj Napoca, după ora 21.

Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului

 

 

  • Liturghie Arhierească în Baia Mare de Duminica Floriilor

Azi, duminică, 24 aprilie 2016, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu ocazia sărbătorii Intrarea Domnului în Ierusalim sau Duminica Floriilor, cum mai este cunoscută.

Oficiată împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, Sfânta Liturghie Arhierească a avut solemnitatea specifică unei zile de mare sărbătoare. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu. În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon, pe seama Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, teologul Adrian Traian Dobreanu, doctorand în muzică, coordonatorul Grupului de muzică bizantină al acestei Catedrale, fost membru al Grupului Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi lector la Facultatea de Teologie din Sibiu.

La Sfânta Liturghie a participat şi primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a oprit asupra semnificaţiei praznicului împărătesc al Intrării triumfale a Domnului în Ierusalim, care anticipează Învierea din Morţi a Mântuitorului.

Intrarea Domnului în Ierusalim s-a petrecut după învierea din morţi a lui Lazăr, minune ce nu putea fi pusă la îndoială şi care a crescut foarte mult popularitatea şi numărul adepţilor lui Iisus Hristos, care s-au îndreptat spre Ierusalim, unde mergea Iisus, ca să-l vadă pe Acesta şi pe Lazăr cel înviat din morţi după patru zile de moarte, timp în care intrase în putrefacţie.

„Învierea lui Lazăr simbolizează învierea obştească în Ziua Judecăţii de Apoi, a fiecăruia dintre noi, a spus PS Iustin Sigheteanul. De aceea a înviat Mântuitorul pe Lazăr înainte de propria Lui Înviere. Această mare minune a făcut ca iudeii să se împartă în două tabere. O parte din iudei, auzind de această minune, s-au dus în Betania să-l vadă pe Lazăr şi au crezut în Mântuitorul şi i-au abandonat pe învăţătorii lor, pe cărturari şi pe farisei.”

„Când a intrat Mântuitorul în Ierusalim, împlinind toate profeţiile care s-au scris cu sute de ani înainte, cetatea toată s-a cutremurat. Cărturarii şi fariseii făcuseră sfat să-L prindă, dar când au văzut ce primire I-a făcut poporul, cu ramuri de finic, cum numai împăratul David a fost primit, când a venit din lupta în care a biruit, care îşi aşternea hainele înaintea Lui, Mântuitorul venea blând şi smerit, aşa cum nu va veni la Judecata de Apoi, au renunţat. Dacă aceştia vor tăcea, adică mulţimea, petrele vor vorbi. Şi pietrele au vorbit şi vorbesc despre adevăruri de netăgăduit, despre slava lui Dumnezeu. De aceea, nimic nu este prea scump pentru a slăvi numele lui Dumnezeu”, a spus Arhiereul credincioşilor.

„Suntem chemaţi şi noi să ne arătăm iubirea faţă de Hristos prin mica noastră pătimire, prin faptele noastre bune pe care suntem datori să le facem: postul, rugăciunea, intensificarea rugăciunii, participarea la viaţa de comuniune a Bisericii, prin sacrificarea preocupărilor personale, pentru 2-3 ceasuri când venim la biserică, a îndemnat PS Iustin Sigheteanul pe credincioşi. Slujbele ne dau prilej să ne arătăm dragostea şi recunoştinţa faţă de Hristos. De aceea, în această zi de praznic mare, să purtăm florile credinţei şi ale recunoştinţei, să arătăm dorinţa noastră de a învia din moartea păcatelor şi de a primi darul şi lumina Învierii lui Hristos. Să arătăm iubire şi recunoştinţă faţă de toţi cei care în viaţa noastră au avut un rol important, pentru că Mântuitorul ne-a învăţat că recunoştinţa este cea mai preţioasă floare şi iubită de Dumnezeu. Să arătăm faţă de semenii noştri mai puţin importanţi, anonimi şi smeriţi, pe care nu-i bagă nimeni în seamă, să arătăm că-i preţuim şi că-i socotim egalii noştri, într-o lume atât de inegală şi atât de nedreaptă în care trăim. Tot vorbim despre dreptate, despre lege, despre adevăr, şi tot în strâmbătate se lucrează, tot nedrept lucrăm, tot asuprim şi nu iubim, ne judecăm şi nu iertăm, nu ne împăcăm. Nu ne împăcăm noi între-olaltă, creştinii, şi nu ne împăcăm, în general, fiinţa noastră cu noi înşine şi cu Dumnezeu. Toate suntem datori să le lucrăm şi să le înţelegem din mesajul Mântuitorului, pentru că dacă nu mărturisim şi nu vorbim noi despre jertfa Mântuitorului şi slava Lui, pătimirea Lui pentru noi şi biruinţa Mântuitorului, smerenia şi iubirea nemărginită pe care le-a avut, dacă nu vom vorbi noi, pietrele vor vorbi”, a încheiat Arhiereul. După încheierea Sfintei Liturghii Arhiereşti, PS Iustin Sigheteanul a sfinţit ramurile de salcie şi, cu ele în mână, credincioşii au mers, cântând, în pelerinaj în jurul Catedralei Episcopale. Foto.

  • Hram la singurul schit din România amplasat pe un filon de aur şi argint

Azi, sâmbătă, 23 aprilie, de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească, de sărbătoarea hramului, la Schitul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din Turţ Băi, Protopopiatul Oaş.

Peste 2.000 de credincioşi au venit în întâmpinarea Arhiereului, care a fost întâmpinat de protopopul Oaşului, pr. Mihai Feher, cu Sfânta Evanghelie, şi primit de preoţi şi credincioşi cu flori şi multă bucurie. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată în Altarul de vară, situat într-o frumoasă poiană, în care va fi amplasată şi viitoarea biserică, a cărei construcţie se preconizează a fi începută chiar de anul acesta, după planurile cunoscutului arhitect Dorel Cordoş. Din sobor au făcut parte 20 de preoţi şi diaconi, în frunte cu protopopul Oaşului, pr. Mihai Feher, preotul Marcel Malanca, secretarul protopopiatului, cei doi preoţi din Turţ, Emil Silaghi şi Ioan Molnar, preoţi din parohiile protopopiatului şi invitaţi din alte parohii, diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi din Baia Mare. În timpul Sfintei Liturghii, diaconul Gheorghe Mititel a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Homorodul de Sus, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Protopopiatul Carei, chiar de ziua sa onomastică. În rândul credincioşilor s-au aflat primarul Ioan Ciupac, deputatul Octavian Petric, fostul primar Ioan Belbe, care a avut ideea înfiinţării acestui schit, împreună cu un grup de credincioşi, ctitori şi binefăcători ai sfântului locaş.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre viaţa creştină exemplară pe care Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, a dus-o, încă de mic copil, până în ultimele clipe ale vieţii sale, dându-şi viaţa în chip martiric pentru Iisus Hristos, în 23 aprilie, anul 303.

Câteva cuvinte importante a adresat Arhiereul şi credincioşilor, ca să nu uite pe măicuţele de la schit, să fie alături de ele, să le ajute să construiască biserica, pentru că oşenii sunt oameni bogaţi, iar ajutând măicuţele îşi adună bogăţii în cer. De asemenea, primăria să realizeze modernizarea drumului, ca lumea să poată veni să se roage la sfântul locaş. Câteva cuvinte adresat şi noului preot hirotonit în cadrul Sfintei Liturghii, amintind de misiunea preotului în ziua de azi, care trebuie să fie după modelul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi să se lupte ca Biserica lui Hristos să rămână vie, ţinând cont că lupta pentru păstrarea Bisericii are specificul său în ziua de azi.

Istoricul mănăstirii şi al localităţii Turţ Băi

Localitatea se numeşte Turţ Băi, pentru că aici se afla o mină, veche de câteva sute de ani. Turţ Băi, pentru că „baie” înseamnă în limbajul local „mină”. Turţ Băi, unde este amplasat schitul, pe Dealul Copăcea, este o localitate mică, de doar 64 numere de casă şi 140 de locuitori. Pe vremea împărătesei Maria Tereza au fost aduşi aici primii locuitori, slovaci şi maghiari, maghiarizaţi apoi forţat, pentru a lucra în mina de metale neferoase şi rare. Numele cele mai des întâlnite la locuitorii de acum sunt Puşcaş, Martin şi Stanciu. Minereul era transportat cu căruţele la Baia Mare. Din localitatea Turţ pînă la schit sunt 7 km, pe un drum de deal, pietruit şi greu. În vechea mină se intra din apropierea localităţii Turţ Băi, iar în anii '60 s-a înfiinţat o mină nouă, la câţiva kilometri depărtare de cea veche, în care au lucrat peste 1.500 de angajaţi. Ideea înfiinţării schitului i-a aparţinut fostului primar Ioan Belbe, fost membru în Adunarea Eparhială timp de două legislaturi (2004-2012). El a lucrat în mină timp de 19 ani, iar când a intrat prima dată în mină a fost în sectorul I, ale cărui filoane sunt amplasate la zeci de metri adâncime în munte, chiar sub Schitul „Sfântul Gheorghe”, astfel că acesta este singurul schit din ţară care stă aşezat, la propriu, pe un munte de aur şi argint. Sfinţirea locului de mănăstire a fost făcută în 29 aprilie 2007, de către P.S. Iustin Sigheteanul, când i s-a pus şi hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă”. De altfel, P.S. Iustin Sigheteanul a ales acest loc superb, într-o iarnă geroasă, când l-a vizitat dintr-o sanie trasă de cai, deoarece accesul era imposibil altfel, decât cu tracţiune animală. În urmă cu doi ani, în 2014, a venit aici, de la Mănăstirea Căşiel, monahia Teofana Costea, stareţă, de origine din localitatea Batarci, tot din Ţara Oaşului, împreună cu alte trei maici, două din Oaş şi una din altă parte, începând viaţa monahală pe acest loc deosebit de frumos. Până azi, în ziua hramului, maicile au locuit într-o casă din sat, iar de mâine, 24 aprilie 2016, maicile se vor muta în casa monahală, care va mai adăposti trapeza, bucătăria, atelierele de croitorie şi chiliile. După doar doi ani, binecuvântarea dată locului de Arhiereu sporeşte în realizări frumoase. Foto.

  • Liturghia Darurilor înainte Sfinţite la Baia Sprie

Azi, 22 aprilie 2016, de la ora 17,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Liturghia Darurilor înainte Sfinţite în biserica cu hramul “Sfinţii Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena” din Baia Sprie.

Din soborul de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul, preot paroh şi coordonatorul Departamentului Teologie Ortodoxă de la Centrul Universitar „Nord” din Baia Mare, pr. dr. Marius Cătană, slujitor al Sfântului Altar al acestei biserici, pr. Gavril Gavriş, paroh la biserica cu hramul “Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Baia Mare, diacon Teodosie Bud, consilier eparhial, preoţi şi diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Andrei Gavriş, profesor de religie în Baia Mare, care va fi hirotonit ca preot misionar pe seama Protopopiatului Baia Mare la o viitoare Sfântă Liturghie.

Încă de la sosire, credincioşii din Baia Sprie, care aparţin de această parohie, l-au primit pe Arhiereu cu mare bucurie în suflete, pentru că a devenit deja tradiţie ca o dată pe an P.S. Iustin Sigheteanul să slujească la acest sfânt locaş de închinare şi rugăciune, iar slujirea în această biserică este percepută ca o mare sărbătoare. Numărul credincioşilor a fost atât de mare, încât nu au încăput în incinta bisericii, mulţi urmărind Sfânta Liturghie de afară.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii, dirijat de teologul Bogdan Danco, diacul bisericii. Între credincioşi, primarul oraşului Baia Sprie, Dorin Paşca, viceprimarul Ioan Mariaş, dr. Teodor Ardelean, membru în Adunarea Eparhială, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, consilieri locali.

O zi de lucru, cum a fost azi, vineri, 22 aprilie, a fost transformată, deci, într-o zi de sărbătoare aleasă, a spus preotul paroh dr. Adrian Gh. Paul.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre hirotonirea diaconilor la Liturghia Darurilor înainte Sfinţite şi din ce motiv nu se hirotonesc şi preoţii; despre cele trei Sfinte Liturghii care se oficiază numai în Biserica Ortodoxă; despre Liturghia Darurilor înainte Sfinţite, o capodoperă a Ortodoxiei, alături de Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, deoarece doar în Biserica Ortodoxă se oficiază, dând acesteia o frumuseţe duhovnicească fără s