Parohia Ortodoxă Română „Naşterea Maicii Domnului” Hărniceşti.
Paroh: Pr. PETER ȘTEFAN
Data nașterii: 30.10.1957
Distincții: Iconom
Date de contact: Parohia Ortodoxă Română „Naşterea Maicii Domnului” Hărniceşti, Loc. Hărniceşti, nr. 214, Com. Deseşti, Jud. Maramureş, Tel. 0262 372679.
A. Istoricul comunităţii parohiale.
Parohia Ortodoxă Română „Naşterea Maicii Domnului” Hărniceşti face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.
Prima atestare documentară este în anul 1360 când este amintită ca proprietate a familiilor din Giuleşti, urmaşe a voievodului Dragoş. Numele specificat în diferite documente este: Hernecs, Hwrinchfalwa, Hernech, Hernych, Hernyczfalwa.
Localitatea Hărniceşti este situată la poalele masivului Gutâi, pe valea Marei între localităţile Deseşti şi Sat Şugatag, pe DN18 drum ce leagă municipiul Baia Mare de Sighetu Marmaţie, cele mai apropiate oraşe, în legendarul ,,Maramureş istoric”. Pseudo legenda potrivit căreia numele satului ar veni de la hărnicia unei femei ne duce cu gândul fie la o atestare foarte veche a localităţii de pe vremea legendarilor „uriaşi” fie la o prezentare mult îndulcită a faptului că localitatea a fost o lungă perioadă de timp locuită de iobagi.
B. Istoricul bisericii parohiale.
Biserica monument istoric datează din anul 1678-1679, pe un pinten de deal de unde se întindea o mare pădure de ulm, lemn din care a fost construită biserica de meşteri populari necunoscuţi. Se poate ca în anul 1717 Biserica să fi fost cuprinsă de incendiu şi în mare parte refăcută. Aşa se explică datarea ei în anul 1770 la diferiţi cercetători. În „Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului” este consemnat că biserica exista în anul 1665. Existenţa bisericii în secolul al XVII-lea este susţinută şi de academicianul Nicolae Stoicescu. Biserica este făcută din bârne mari suprapuse, fiecare având lăţimea de 50-60cm.
Biserica are un plan, sală. Absida altarului este poligonală decroşată, naosul supraînălţat este acoperit cu o boltă semicirculară şi împreună cu pronaosul au formă dreptunghiulară cu streaşină dublă. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul - clopotniţă, angajat navei cu galerie cu arcade, a cărui şarpantă este în formă de coif.
În interior se păstrează obiecte vechi de mare valoare artistică şi documentară, din care amintim cincisprezece icoane pe lemn şi două pe sticlă. Dintre acestea, trei icoane considerate de specialişti de valoare excepţională, au participat în anii 1965-1966 la o expoziţie internaţională de artă medievală românească în diferite oraşe din Europa: Cardiff, Londra, Edinburgh, Koln, Paris, Munchen. Autorii icoanelor sunt pictori anonimi. Biserica păstrează o cruce de lemn pictată, de formă paleocreştină folosită la ritualurile liturgice. În anul 1997 biserica a fost complet restaurată.
Şirul preoţilor cunoscuţi care au slujit în Hărniceşti este: Ioan Acripa (1665), Grigore (1706), Simion (1728), Grigore (1763), Mihai (1768), Nichifor, Tit Bud (1880-1899), Doroş Grigore (1941-1943), Iurca Gheorghe (1941-1948), Rednic Mihai (!949-1956), Madar Mihai (1957-1960), Cadar Ştefan (1961-1965), Tomoioagă Gheorghe (1965-1973), Pop Ioan (1974-1987), Peter Ştefan (1998- prezent).
Dintre cântăreţii bisericeşti care au fost şi învăţători ai satului, amintim: Demetriu Gerasimul (1857), Baziliu Dorosiu (1878), Huzău Gheorghe.
C. Cimitirele. Parohia Hărniceşti are două cimitire, unul în jurul bisericii şi altul în partea de sus a satului în suprafaţa totală de 1800 mp.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut .
În secolul al XVIII-lea în Hărniceşti era şcoală confesională construită din lemn.
E. Profilul actual al parohiei.
Potrivit recensământului din 2011 Parohia Ortodoxă Hărniceşti are un număr de 433 de credincioşi. Acţiunile filantropice ale parohiei sunt ocazionale şi sunt destinate celor cu situaţie materială modestă. |
